3,339 matches
-
scrisoarea către „tovarășul Sadoveanu” dezvăluie raportul dizarmonic dintre omul ce joacă un rol de prim ordin într-o etapă de „crucificare a neamului românesc” și monumentala sa operă, definită astfel: „Timp de patru decenii literatura aceasta de inspirație și sensibilitate patriarhală a format succesivele generații, alimentând o ideologie specific românească, ale cărei origini se găsesc în paginile lui Eminescu. Insuccesul ideologiei comuniste în România se datorește acestei fizionomii spirituale a intelectualului român.” La rubrica „Note pe marginea cărților”, Pamfil Șeicaru publică
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
de povestiri Doamna elegantă. În urma frontului (1918), În cerdacul casei bătrânești (1926) și romanul Săraca țară a Moldovei... (1939). C.-R. cultivă o literatură în manieră sămănătoristă, cu personaje urgisite de soartă, purtând în suflet amintirea nostalgică a unui trecut patriarhal (Un boier moldovean, Dezrădăcinatul). Deși narațiunilor nu le lipsește o anume sobrietate, acestea rămân, totuși, marcate de autoritatea modelului, care poate fi identificat în proza lui I.Al. Brătescu-Voinești. Când își ia ca punct de plecare istoria, prozatorul dă unele
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
sensul lor politic. Prin aspectul stilistic, scrierile criticului contrastează izbitor cu cele maioresciene, precum și cu ale confraților de aproximativ aceeași vârstă sau mai tineri. E un stil de prelegere, digresiv, emfatic, repetitiv, plin de oralități, cu introduceri prolixe, cu zăboviri patriarhale și formulări uneori contorsionate, alteori crispate și confuze, cu termeni neologistici excesivi. Literatura secolului al XIX-lea a stimulat elanurile de cercetător și exeget ale lui C. îndeosebi prin Gh. Asachi și, în infinit mai largă măsură, prin Eminescu. În
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
mod evident în ceea ce se poate numi „literatură moldoveană”, prin modul de a percepe natura și sensul vieții, atât în poezie, cât și în proză. A rămas de altfel, în plan biografic, ieșeancă de-a lungul întregii vieți. Nostalgia traiului patriarhal, profunzimea trăirilor, liniștea care acoperă furtunile din adâncuri, contemplarea anotimpurilor și a viețuitoarelor fac parte din alchimia sufletească a spațiului care l-a dat pe M. Sadoveanu. Umorul gentil al scriitoarei a fost deseori apropiat de cel al lui G.
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
construcția politică spre dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință, care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale vechi. Modernitatea tendențială răzbate greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară. Modernitatea este cadrul și elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza economică, care ar fi trebuit să fie temei al afirmării statului național, ci ca tendință, ca ideal
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Art, Șt. Al. Luca. A fost redactor la „Gazeta învățătorilor prahoveni” și la „Prahova noastră”. A scos, împreună cu F. Voican, revista „Crainicul” (1928-1929), apoi „Muguri” (1932, 1935) și „Veac nou” (1934). A. reeditează, ca poet, experiența sămănătoristă: idilă naturistă, amintiri patriarhale, chipuri voievodale (Cântecele trecutului, 1925, Icoane, 1938). Litania mioritică unită cu o neașteptată vizualitate, de vigoare aproape argheziană, dă un timbru aparte poemelor din Puiul de rouă (1941), scrise la moartea copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
personalizată, care are nu doar inițiativa, ci și autoritatea de a manipula argumentele în funcție de mesajul subiectiv pe care îl imprimă operei. Ceea ce se face cu prețul lezării tradiției. În alegoria sa, Cantemir intră în polemică nici măcar discretă cu o tradiție patriarhală, încă normativă: aceea a gândirii religioase. Gestul său nu este însă unul reformator, ci, așa cum procedează și în Divanul, unde folosește surse neacceptate în canonul culturii ortodoxe, dar pentru a susține idei ortodoxe, de data aceasta el depășește litera sistemului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a tolera sau de a condamna violența prin reprezentările sociale împărtășite în mare de tot grupul, stereotipiile comportamentale în interacțiunea cu ceilalți promovate de mentalitatea comunității, sistemul de valori al familiei lărgite și al comunității. Astfel se știe că societățile patriarhale, dominate de elementul masculin, sunt mai expuse la producerea unor evenimente violente și mai puțin prevăzătoare, atente, la consecințele 15VIOLENȚA lor. Pe de altă parte, contextul social este influențat de legile și politicile sociale, de serviciile create pentru a preveni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
incriminate prin lege. Cultura este contextul în care plasăm un act de violență pentru a-i înțelege pe deplin atât semnificația, cât și cauzele. Astfel violența împotriva partenerului de viață sau a copilului are o altă semnificație într-o cultură patriarhală, unde tocmai caracteristicile patriarhatului se pot constitui ca un cadru generator sau promotor al acestui tip de violență. Violența colectivă, cum ar fi răscoalele, revoluțiile, actele de teroare comise de bande violente și alte manifestări de violență de grup sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
speciale care stimulează agresivitatea. Acestea țin de caracteristici ale mediului, cum ar fi: temperatura, zgomotul, densitatea mare a unei populații care duce la dezinvestirea individualității, prezența simbolurilor asociate cu violență (arme, filme violente etc.), reprezentări sociale pozitive asupra violenței (mentalitatea patriarhală care valorizează sau tolerează violența). Biologic, frustrările de orice fel, de la foame la durere sau constrângeri, stimulează agresivitatea persoanei în cauză. Nu întâmplător, când ne este foame, tendința spre violență este mai accentuată. Structural, centrii nervoși din hipotalamus, care reglează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încercând să descifrăm cauzalitatea complexă a fenomenului suntem obligați să plecăm de la recunoașterea diferenței ereditare între femei și bărbați cu privire la înclinațiile spre manifestări violente. La nivelul grupurilor sociale, biologia diferită, dotând bărbatul cu forța fizică, susține apariția unor reprezentări sociale patriarhale, în care femeile, copiii și bunurile aparțin capului familiei, bărbatul. în această viziune ierarhică asupra rolurilor sociale, femeia este considerată de rang inferior. în consecință, bărbatul trebuie să o controleze și să o domine. Normele clasei socioeconomice căreia aparțin cei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
descris astfel: cu vârsta până la 35 de ani, singură, separată sau divorțată, cu venituri scăzute sau în șomaj, consumând droguri sau alcool și mai ales având un partener care abuzează de substanțe ce alterează starea de conștiință. Bărbații cu viziuni patriarhale manifestă mai frecvent tendința de a controla și constrânge femeile partenere la izolare de rețeaua socială care ar putea să fie o sursă de sprijin și un suport pentru sporirea autonomiei în relație. într-o încercare de a explica mecanismele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca efect ultim incapacitatea ei de a se separa de partenerul violent (Walker, 1984). Michalski (2005) critică teoriile psihologice care explică violența prin dorința de control și de putere susținând că aceste tendințe comportamentale ar putea fi generate de „natura patriarhală a societății”care condiționează și induce astfel de comportamente la 65VIOLENȚA bărbat. Putem defini, din punct de vedere sociologic, patriarhatul ca un sistem de autoritate în familie, în cadrul căruia loaialitatea datorată „șefului”se bazează pe puterea lui de a dispune
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
partener vor fi inevitabile, deși diferite. Violența va fi exprimată cu atât mai deschis cu cât agresorul nu se simte privit critic de mediul social (așa cum se întâmplă în cazul unei mentalități colective tolerante față de violență sau care promovează valori patriarhale), nu se simte expus riscului de a suporta o pedeapsă ca o consecință a actelor violente (când femeia nu poate fi văzută ca o amenințare, fiind mai slabă, nesusținută și neprotejată de o rețea socială, iar legile nu au putere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de violență provocate fie de soț, fie de soție, pe care le clasifică în categoria „violență comună de cuplu”, în vreme ce în alte familii, bărbatul îi terorizează pe ceilalți membri ai familiei. Aceasta din urmă categorie de violență o numește „terorism patriarhal”. Michalski (2005, p. 632), reluând tipologia lui Johnson, găsește că „violența situațională de cuplu”, ce apare ocazional între partenerii de cuplu și nu conduce la injurii severe fiind simetrică din punctul de vedere al genului, „tinde să înflorească în spații
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai mare izolare socială și o relativă lipsă de «partizani» care să intervină; o rețea externă independentă, slabă, cu puține intersectări strânse; o distanță culturală mărită față de agenții de calmare alternativă în situații de dispută”. Ceea ce trebuie notat în legătură cu violența patriarhală sau punitivă este gradul de pericol crescut în acest tip de violență, comparativ cu violența în cuplurile unde ambii parteneri se manifestă agresiv. Violența patriarhală se caracterizează printr-o continuă escaladare a evenimentelor (Johnson, 1995), putând duce în final până la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mărită față de agenții de calmare alternativă în situații de dispută”. Ceea ce trebuie notat în legătură cu violența patriarhală sau punitivă este gradul de pericol crescut în acest tip de violență, comparativ cu violența în cuplurile unde ambii parteneri se manifestă agresiv. Violența patriarhală se caracterizează printr-o continuă escaladare a evenimentelor (Johnson, 1995), putând duce în final până la uciderea victimei. Michalschi (2005), citându-l pe Johson, prezintă patru tipuri de violență individuală în cuplu: 1. violența unuia sau a ambilor parteneri de cuplu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de oraș, fiindcă era și el de prin munții Efraim, le oferă ospitalitate: "Îi duse la el acasă, porunci să li se descarce animalele, să le fie acestora rastelul plin și el după ce spălă picioarele oaspeților le dădu o masă patriarhală, simplă și fără fast dar îmbelșugată. În timp ce stătea la masă cu oaspeții și fata lui logodită cu un tânăr de prin partea locului și le mai trecea osteneala la această masă oferită cu dragă inimă, oamenii din oraș, copii ai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de copiii prim-vicepreședintelui sunt urmate de mese copioase. Ca urmare a faptului că bucătăreasa Patriarhiei, Leopoldina Cârstea, este surprinsă de „sursa Apollo” ca fiind foarte nervoasă, are loc o anchetă în care vinovat e găsit șoferul Poenaru, șeful garajului patriarhal. De ce? Tocmai pentru că acesta fusese angajat chiar de către Justinian Marina. Astfel, prin transfer simbolic al vinovăției este acuzată o persoană care făcea parte din anturajul patriarhului. în acest fel răzbunarea este considerată îndeplinită, iar onoarea spălată. Toată această comedie de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cel mai adesea tacite” pe care se întemeiază învățământul românesc azi. Autorii se concentrează asupra funcționalităților școlare, și mai puțin asupra finalităților educației. Se raliază tranșant la ideea, cam uzată deja, că învățământul reflectă fidel starea societății românești - rudimentară, rurală, patriarhală, de subzistență, producătoare a „cetățeanului minimal”. Dar nu sesizează un fapt contradictoriu: acela că școala ideală ar trebui modernizată înaintea societății, care, totuși, o condiționează. în același timp, școala trebuie să producă integrarea profesională, deci adaptarea tinerilor absolvenți la societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
neutralizat prin contextualizare istorică. Pentru că atunci când s-a născut Coranul, în spațiul antropologic care e al său, a constituit un progres din toate punctele de vedere, doar că umanitatea a continuat, de atunci, să progreseze. Coranul corespunde precis unei etape patriarhale, bazată pe privilegierea descendenței masculine („lignage agnatique“), dar restul lumii a evoluat construindu-se acum pe principiul egalității tuturor. La asta trebuie să ne adaptăm cu toții. Operația e cu totul posibilă dacă este voință în acest sens, din păcate Islamul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
în felul următor: "Modul de producție tributal asiatic, a fost cunoscut de o serie de popoare din Asia, Africa și America, în condițiile în care descompunerea comunei primitive nu a dus la dominația relațiilor sclavagiste ci doar la o formă patriarhală de robie . În cadrul modului de producție tributal proprietarul funciar suprem era statul despotic. Drept urmare nu exista proprietatea particulară asupra pământului, ci doar posesiunea și folosința lui. Dependența economică și politică a producătorilor, apărea ca o relație de supunere față de stat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
duminică în care putem să ne căutăm unul pe celălalt, știind că ne și găsim. Nu e o zi de planuri, ci una când ne desprindem de frenezii, de agitație, revenind la reflexe încetinite, la un aer molcom, de Moldovă patriarhală... Brândușa Armanca: Nu aveți accent moldovenesc... Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru că provin dintr-o familie mixtă: tatăl meu este moldovean get-beget, iar mama mea vine din sudul țării, din Slobozia, o profesoară de română severă. Vorbesc o limbă foarte standardizată, fără accent
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Articolul 1 Se aprobă un sprijin financiar, pentru completarea fondurilor proprii ale Administrației Patriarhale a Bisericii Ortodoxe Române, de 100 milioane lei, din care 57 milioane lei pentru asigurarea condițiilor de funcționare a activităților acesteia, iar 43 milioane lei pentru acțiuni cu caracter internațional desfășurate în anul 1994. Articolul 2 Sumele de la art. 1
HOTĂRÎRE Nr. 916 din 16 decembrie 1994 cu privire la acordarea unui sprijin financiar Administraţiei Patriarhale a Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111534_a_112863]
-
Române, de 100 milioane lei, din care 57 milioane lei pentru asigurarea condițiilor de funcționare a activităților acesteia, iar 43 milioane lei pentru acțiuni cu caracter internațional desfășurate în anul 1994. Articolul 2 Sumele de la art. 1 se acordă Administrației Patriarhale a Bisericii Ortodoxe Române, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Articolul 3 Ministerul Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prezenței hotărâri în bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte și în
HOTĂRÎRE Nr. 916 din 16 decembrie 1994 cu privire la acordarea unui sprijin financiar Administraţiei Patriarhale a Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111534_a_112863]