KorAP: Find »[drukola/base=paznic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...205 >

5,114 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618

așa că ne vom retrage. Se pare că se poate intra acum. M-am Întors și am văzut un schimb masiv de oameni superbi: un grup se năpusti afară, aparent spre o petrecere „adevărată“ În TriBeCa, În timp ce altul năvăli Înăuntru, după ce paznicul ridică cordonul de catifea. —Parcă ai spus că eu sunt următoarea pe listă, i-am zis sec zdrahonului. —Ești liberă să-i faci o vizită prințesei Penelope, Îmi răspunse, făcând un gest larg cu o mână și aranjându-și casca, ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
care vorbeau la mobil, aparent nepăsători dacă mai intră sau nu. Mulțimea se evaporase pur și simplu și mi se permitea În sfârșit să intru. —Vai, mersi. Mi-ai fost de mare ajutor, am spus, trecând pe lângă silueta masivă a paznicului și prin cordonul de catifea pe care-l dăduse la o parte. Am deschis ușa de sticlă uriașă și m-am pomenit Într-un foaier Întunecos, unde Avery vorbea foarte aproape cu o fată foarte frumoasă, cu sâni foarte mari

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
fi fost o pipă de sticlă pentru cocaină și nu un pahar de șampanie. Draga mea, am venit acum mai bine de-o oră, cum am promis. Am avut niște probleme la intrare. Nu se poate! părea Îngrozită. —Ba da. Paznicul e foarte drăguț, dar total cretin. —O, Bette, Îmi pare rău! De ce nu m-ai sunat? —Te-am sunat. De vreo câteva zeci de ori, dar cred că n-aveai cum să auzi telefonul. Ascultă, nu-ți face probleme. Asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
era Încrederea, care venea din cu totul altă parte. După două ore și trei Cosmo, categoric abțiguită, mă gândeam să plec acasă. Dar mi-am mai luat un pahar și am ieșit afară. Coada de la intrare dispăruse de tot; doar paznicul care mă ținuse atâta vreme În purgatoriul clubului rămăsese. Îmi pregăteam replicile șmechere În caz că mi s-ar fi adresat Într-un fel sau altul, dar el se mulțumi să rânjească și-și Îndreptă din nou atenția spre mapa care părea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
de chibrituri În mâinile sale mari. Păcat că era așa frumușel, dar toți idioții sunt frumoși. Deci ce anume nu ți-a plăcut la mine? n-am reușit să mă abțin să nu remarc. Încercam să nu frecventez locurile cu paznici și cordoane de catifea, dacă nu era absolut necesar. Moștenisem măcar un pic din egalitarismul ipocrit al părinților mei. Sau o lipsă acută de Încredere, depinde de perspectivă. —Poftim? —Vreau să zic că nu m-ai lăsat să intru, deși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
și Încântată că ceilalți o privesc și am depășit un cuplu de străini uimitor de stilat, care se sărutau cu furie și cu multe unduiri ale șoldurilor. Apoi am făcut o adevăradă paradă din a-l ignora pe imbecilul de paznic care, Întâmplător, citea dintr-o ediție ieftină, zdrențuită, a Amantului doamnei Chatterley (perversul!) și mi-am ridicat brațul să chem un taxi. Doar că strada era total pustie și Începuse o burniță rece, ceea ce garanta că taxiurile nu vor face

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
se clătinau. Când plouă, găsești greu un taxi pe strada asta. Nu, mersi, mă descurc. Cum vrei tu. Minutele Începuseră să pară ore, iar stropii reci se transformaseră rapid Într-o ploaie Înghețată, persistentă. Ce anume voiam eu să dovedesc? Paznicul se sprijinea de ușă, ca să se protejeze de copertină și citea În continuare liniștit, ca și cum n-ar fi realizat ce uragan vuia acum În jurul nostru. Am continuat să-l privesc fix până când și-a ridicat privirea, a rânjit și a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
uiți asta! Eram pe jumătate conștientă că cei În jur de treizeci de oameni de la coadă - majoritatea bărbați - se holbau la noi, dar Elisei nu părea să-i pese. Davide schimba un fel de salut gen hai-noroc-bate-palma cu unul dintre paznici și mi-am dat seama că nu eram În stare decât să aleg calea supunerii. Sigur, am mormăit eu slab. Sună bine. —Sammy, azi suntem pe lista lui Amy, Îl anunță Elisa Încrezătoare pe paznicul lui Davide. Avea În jur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
gen hai-noroc-bate-palma cu unul dintre paznici și mi-am dat seama că nu eram În stare decât să aleg calea supunerii. Sigur, am mormăit eu slab. Sună bine. —Sammy, azi suntem pe lista lui Amy, Îl anunță Elisa Încrezătoare pe paznicul lui Davide. Avea În jur de un metru optzeci și șapte, o sută de kilograme și Întâmplător era același tip care stătuse la ușă și În seara petrecerii Penelopei. Nu părea deosebit de amuzat de haosul de la ușă, dar imediat cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
față la Sanctuary, În hainele mele noi, la modă și cu un cârd de prieteni extraordinari care mă așteptau Înăuntru. Aparent, norocul mi se schimbase. Am văzut cu colțul ochiului o fată care semăna perfect cu Abby, pupându-l pe paznic și croindu-și drum Înăuntru, dar n-am reușit s-o identific exact de unde stăteam. —Hei, n-o să-ți vină să crezi pe cine am văzut data trecută. Incredibil că am uitat să-ți spun! M-am Întâlnit cu Abby

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
fată costumată În ceva ce semăna prea tare cu o uniformă de școlăriță Îmi ieșiră drept În față. —Romero, scumpule, dă cordonul ăla idiot la o parte, ca să nu mai stăm În frig, ordonă fata, atingând delicat cu mâna obrazul paznicului. Sigur, Sofia, intrați, gânguri el respectuos și am realizat că școlărița era Sofia Coppola. Cei din anturaj o urmară și-și prezentară omagiile paznicului, care strălucea de mândrie și bucurie. Avu nevoie de nu mai puțin de trei minute ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
la o parte, ca să nu mai stăm În frig, ordonă fata, atingând delicat cu mâna obrazul paznicului. Sigur, Sofia, intrați, gânguri el respectuos și am realizat că școlărița era Sofia Coppola. Cei din anturaj o urmară și-și prezentară omagiile paznicului, care strălucea de mândrie și bucurie. Avu nevoie de nu mai puțin de trei minute ca să-și vină În fire și de Încă două ca să-și aducă aminte că noi eram Încă acolo. —Robinson, am spus, pe un ton În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
Mă Întrebam de ce evreul ăsta scund care venea din Great Neck sau Dix Hills Încerca să vorbească de parcă fusese crescut pe terenurile de joacă și de baschet de la Cabrini Green. — A, deci tu ești cel care l-a angajat pe paznicul ăla fermecător, nu? am Întrebat, iar Elisa mă fulgeră cu o privire dojenitoare. Se pare că Danny nu sesiză nimic rău. —Un homalău ciudat, dar nu contează. Își face treaba. Îi ține la distanță pe ratați - pentru mine asta contează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
având În vedere că tipul se purtase cu noi ca un cretin, mi s-a părut perfect acceptabil. Asta până când, la o privire mai atentă, mi-am dat seama că nu era Romero, famelicul cu perucă, ci drăgălașul (și grosolanul) paznic de la Bungalow 8. Sammy. Se Întoarse spre Philip cu o expresie otrăvită și m-am surprins Încercând să mă feresc Într-o parte. Ochii lui Îi sfredeliră pe ai mei Într-o clipă de recunoaștere, Înainte ca el să-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
mesageria vocală. —Pot să vorbesc cu Bette? Întrebă o voce gravă de bărbat. —La telefon. —Bette, sunt Sammy, sun de la biroul lui Amy Sacco. Ai sunat să stabilești o dată când vrei să rezervi clubul? Sammy? Nu așa Îl chema pe paznicul de la Bungalow 8? Oare era posibil să aibă mai mulți angajați cu numele de Sammy? Nu știam că paznicii fac muncă de birou. Da, bună, ce mai faci? am spus cât mai profesional posibil, deși el nu-și amintea cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
de la biroul lui Amy Sacco. Ai sunat să stabilești o dată când vrei să rezervi clubul? Sammy? Nu așa Îl chema pe paznicul de la Bungalow 8? Oare era posibil să aibă mai mulți angajați cu numele de Sammy? Nu știam că paznicii fac muncă de birou. Da, bună, ce mai faci? am spus cât mai profesional posibil, deși el nu-și amintea cu siguranță cum mă chema sau că eram fata țicnită cu umbrela. —Excelent. Am primit mesajul tău, iar Amy m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
megawați dintr-o ureche Într-alta și m-am gândit că s-ar putea ca viața mea să se sfârșească dacă se va opri. Nu, nu e de barmani, ci de patiseri, a spus el. Nu era prea logic ca paznicul să fie interesat de patiserie, dar mi s-a părut drăguț că avea și alte interese. Până la urmă, În afară de exaltarea nocturnă a egoului produsă de respingerea oamenilor exclusiv pe baza imaginii lor, Îmi imaginam că devenea destul de plictisitor. —A, da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
Michelin. Totul i se datorează lui. Eram vag conștientă că gura mea atârna destul de neatrăgător, deschisă, din cauza șocului produs de această informație, dar Sammy mă salvă grațios de mine Însămi, continuându-și povestea. Probabil că te Întrebi de ce lucrez ca paznic la Bungalow, ha? Rânji. —Nu, deloc. Dacă ție Îți convine... Ăă... vreau să zic, e doar o altă fațetă a industriei ospitalității, nu? —Acum Îmi plătesc datoriile. Am lucrat, probabil, În toate restaurantele posibile din orașul ăsta. Râse. Dar o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
Încropesc un răspuns semirezonabil. Păi, o să asigur fără Îndoială câțiva sponsori, așa că probabil o să ne ocupăm de alcool, dar o să folosim barmanii voștri. Presupun că vom folosi și... ăă... —Protecția? mă ajută el, simțind cumva că ezitam să folosesc cuvântul „paznici“. — Da, exact, deși va trebui să verific asta. —Mie Îmi convine. Deocamdată, doar Lot 61 e liber În seara aia, dar s-ar putea ca Amy să fie dispusă să schimbe programarea. Cine va fi gazda? —O, ăă... un tip

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
am planuri În seara asta, Philip. Nu o să reușesc, am spus, ca să fie de efect. Îl auzeam pe Eminem În fundal și apoi o altă voce estompată de bărbat. — Hei, un tip vrea să te salut din partea lui. Nenorocitul de paznic. Doamne, Bette, ai mai multă influență În localul ăsta decât am crezut la Început. Cum te cheamă, omule? Dacă mi s-ar fi dat de ales În momentul ăla, aș fi ales să mor decât să vorbesc cu Sammy prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
mulțumesc foarte mult pentru florile alea superbe, am bălmăjit, Încercând cu disperare să-i distrag atenția. Sunt cele mai frumoase flori pe care le-am văzut vreodată și mă bucur mult că faci petrecerea BlackBerry. —Ce? Din nou mormăieli. Pe paznic Îl cheamă Sammy și spune că lucrează cu tine pentru o petrecere sau așa ceva. Despre ce vorbește, Bette? Da, exact asta spuneam. Petrecerea BlackBerry. În momentul ăla țipam În telefon, Încercând să mă fac auzită pe deasupra zgomotului din fundal. Aia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
omenește posibil. Nici vorbă, iubire, dar nu-i nimic. Dacă ei Îi convine, atunci și mie. O să-mi spună doar unde și la ce oră trebuie să mă duc. Ce? Întrebă el, distrat. —Ce? am Întrebat și eu. Stai puțin, paznicul vrea să-ți vorbească. Zice că e legat de serviciu. Era inacceptabil. Aproape - aproape - uitasem că Sammy stătuse acolo și ascultase tot schimbul ăsta de replici. Auzise partea cu florile și, desigur, cât de arogant fusese Philip când anunțase fermecător

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
să-ți vorbească. Zice că e legat de serviciu. Era inacceptabil. Aproape - aproape - uitasem că Sammy stătuse acolo și ascultase tot schimbul ăsta de replici. Auzise partea cu florile și, desigur, cât de arogant fusese Philip când anunțase fermecător că paznicul vrea să-mi vorbească. Stai! Philip, nu pleca așa și... —Alo, Bette? Era Sammy. Nu reușeam să vorbesc. Mai ești acolo? Sunt aici, am spus cu umilință. Senzația de agitație descrisă atât de viu În toate cărțile mele Începu imediat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
scandaloase. Sammy stătea Într-o parte, În timp ce un bărbat de la petrecere, care purta o perucă lungă, blondă și tocuri foarte Înalte țipa la el. Am Încercat să-i atrag atenția când am tăiat-o cu toții prin fața cozii, dar un alt paznic s-a apropiat primul de noi. — Câți sunteți? Îl Întrebă el politicos pe Philip, fără să dea semne că ar cunoaște pe cineva dintre noi. —O, nu știu, frate, patruzeci? Șaizeci? Cine dracu’ știe? —Scuze, omule - nu În seara asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
cunoaște pe cineva dintre noi. —O, nu știu, frate, patruzeci? Șaizeci? Cine dracu’ știe? —Scuze, omule - nu În seara asta, răspunse omul de la intrare, Întorcând spatele. Petrecere particulară. —Frati-miu, nu cred că Înțelegi... Philip Îl bătu pe spate, iar paznicul păru că se pregătește să scape de el, dar observă apoi cartea de credit pe care Philip o agita amenințător - suprema Black Card. Începură negocierile. — Nu am decât trei mese acum. O să las să intre câte șase la o masă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]