8,364 matches
-
în serios, autoarea a diagnosticat în cazul pedagogiei critice o boală perversă: voaierismul. Ellsworth a susținut, efectiv, că pedagogia critică „se îmbracă în hainele pedagogiei feministe” atunci când își teoretizează scopurile și aspirațiile, elemente nedemne pentru o „pedagogie normală”. Termenii-cheie ai pedagogiei critice - autoritate, vocea celui care învață, dialog - sunt „cuvinte de cod” și de „poziționare invizibilă”. Pedagogia critică se ascunde după paravanul unei concepții raționale universaliste și decontextualizate. Cu ajutorul ei, teoretizează, în mod abstract, „miturile represivității”, referitoare la perpetuarea relațiilor de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
efectiv, că pedagogia critică „se îmbracă în hainele pedagogiei feministe” atunci când își teoretizează scopurile și aspirațiile, elemente nedemne pentru o „pedagogie normală”. Termenii-cheie ai pedagogiei critice - autoritate, vocea celui care învață, dialog - sunt „cuvinte de cod” și de „poziționare invizibilă”. Pedagogia critică se ascunde după paravanul unei concepții raționale universaliste și decontextualizate. Cu ajutorul ei, teoretizează, în mod abstract, „miturile represivității”, referitoare la perpetuarea relațiilor de dominare. Pedagogia critică a lăsat însă la locul lor structura de dominație și autoritarismul. Ea nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
autoritate, vocea celui care învață, dialog - sunt „cuvinte de cod” și de „poziționare invizibilă”. Pedagogia critică se ascunde după paravanul unei concepții raționale universaliste și decontextualizate. Cu ajutorul ei, teoretizează, în mod abstract, „miturile represivității”, referitoare la perpetuarea relațiilor de dominare. Pedagogia critică a lăsat însă la locul lor structura de dominație și autoritarismul. Ea nu mai revendică nici o identificare socială ori poziție politică, instituționalizată sau de grup. Și-a asumat, în schimb, câteva scopuri utopice, imposibil de atins în actualele condiții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și a replicat cu iritare. În 1991 el a calificat critica lui Ellsworth drept „o modalitate deformantă de dezangajare politică” (a crippling form of political disengagement) și a apreciat că „nu aduce nimic nou”, întrucât problemele pe care le ridică pedagogia critică rămân reale și încă nesoluționate (Aronowitz și Giroux, 1991)71. Disputele dintre Ellsworth și Giroux au continuat însă în anii ’90. În anii ’80, s-a răspândit în SUA „teleevanghelismul” - o modalitate de răspândire a culturii în rândul maselor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În 1991, Aronowitz și Giroux au publicat Postmodern Education: Politics, Culture and Social Criticism 74. Adoptând o teză enunțată de Ellsworth, cei doi autori au calificat popular culture ca fiind un element central al educației postmoderne. Raportând-o însă la pedagogia critică, „vulgarizarea culturală” le apărea ca o formă postmodernă de rezistență la curriculumul oficial. După Giroux, în lumea postmodernă pedagogia critică se transformă în „pedagogie de graniță” (border pedagogy). Rostul „pedagogiei de graniță” este de a funcționa ca un „contratext
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ellsworth, cei doi autori au calificat popular culture ca fiind un element central al educației postmoderne. Raportând-o însă la pedagogia critică, „vulgarizarea culturală” le apărea ca o formă postmodernă de rezistență la curriculumul oficial. După Giroux, în lumea postmodernă pedagogia critică se transformă în „pedagogie de graniță” (border pedagogy). Rostul „pedagogiei de graniță” este de a funcționa ca un „contratext” și o „contramemorie” la cultura oferită de curricula oficiale. Giroux a stăruit asupra plăcerii estetice care însoțește „popularizarea culturii” și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
calificat popular culture ca fiind un element central al educației postmoderne. Raportând-o însă la pedagogia critică, „vulgarizarea culturală” le apărea ca o formă postmodernă de rezistență la curriculumul oficial. După Giroux, în lumea postmodernă pedagogia critică se transformă în „pedagogie de graniță” (border pedagogy). Rostul „pedagogiei de graniță” este de a funcționa ca un „contratext” și o „contramemorie” la cultura oferită de curricula oficiale. Giroux a stăruit asupra plăcerii estetice care însoțește „popularizarea culturii” și „teleevanghelismul”, în contrast cu insatisfacțiile și dezgustul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
element central al educației postmoderne. Raportând-o însă la pedagogia critică, „vulgarizarea culturală” le apărea ca o formă postmodernă de rezistență la curriculumul oficial. După Giroux, în lumea postmodernă pedagogia critică se transformă în „pedagogie de graniță” (border pedagogy). Rostul „pedagogiei de graniță” este de a funcționa ca un „contratext” și o „contramemorie” la cultura oferită de curricula oficiale. Giroux a stăruit asupra plăcerii estetice care însoțește „popularizarea culturii” și „teleevanghelismul”, în contrast cu insatisfacțiile și dezgustul pe care le iscă permanent parcurgerea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rezistenței” și repudierea „reproducției sociale”tc " 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale”" Adesea gândirea postmodernă se comportă ca o mișcare noetică teriomorfă care capturează și îngurgitează rapid monștri culturali mai mici aflați în preajma sa. În anii ’90, pedagogia critică americană și-a abandonat obsesiile politice aderând la mișcarea postmodernistă. Această metamorfoză a fost inaugurată în 1989 de către Peter McLaren și Rhonda Hammer. Eseul lor „Critical Pedagogy and the Postmodern Challenge: Toward a Critical Postmodernist Pedagogy” (1989) a jucat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în 1989 de către Peter McLaren și Rhonda Hammer. Eseul lor „Critical Pedagogy and the Postmodern Challenge: Toward a Critical Postmodernist Pedagogy” (1989) a jucat rolul de „manifest al reorientării”75. Ambiția acestor critici era aceea de a include postmodernismul în pedagogia critică. Dar schimbarea s-a produs în sens invers: postmodernismul a „invadat” pedagogia critică abolind hegemonia neomarxistă și neopsihanalitică. În centrul dezbaterilor a fost așezată problematica relațiilor dintre eu și celălalt. Pedagogia critică postmodernă a fost definită ca o creație
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
the Postmodern Challenge: Toward a Critical Postmodernist Pedagogy” (1989) a jucat rolul de „manifest al reorientării”75. Ambiția acestor critici era aceea de a include postmodernismul în pedagogia critică. Dar schimbarea s-a produs în sens invers: postmodernismul a „invadat” pedagogia critică abolind hegemonia neomarxistă și neopsihanalitică. În centrul dezbaterilor a fost așezată problematica relațiilor dintre eu și celălalt. Pedagogia critică postmodernă a fost definită ca o creație a interacțiunilor dintre sine (self) și altul (another); ea apare ca o pedagogy
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
critici era aceea de a include postmodernismul în pedagogia critică. Dar schimbarea s-a produs în sens invers: postmodernismul a „invadat” pedagogia critică abolind hegemonia neomarxistă și neopsihanalitică. În centrul dezbaterilor a fost așezată problematica relațiilor dintre eu și celălalt. Pedagogia critică postmodernă a fost definită ca o creație a interacțiunilor dintre sine (self) și altul (another); ea apare ca o pedagogy of difference în care celălalt nu mai trebuie să fie exorcizat și demonizat, ci acceptat. Principala misiune a pedagogiei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Pedagogia critică postmodernă a fost definită ca o creație a interacțiunilor dintre sine (self) și altul (another); ea apare ca o pedagogy of difference în care celălalt nu mai trebuie să fie exorcizat și demonizat, ci acceptat. Principala misiune a pedagogiei critice postmoderne devine localizarea diferențelor produse de diverse specificități culturale și formarea abilităților de angajare a lor în relații sociale și practici culturale. S-ar putea spune că, din „critică”, noua pedagogie devine o pedagogie a „toleranței” și a „înțelegerii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exorcizat și demonizat, ci acceptat. Principala misiune a pedagogiei critice postmoderne devine localizarea diferențelor produse de diverse specificități culturale și formarea abilităților de angajare a lor în relații sociale și practici culturale. S-ar putea spune că, din „critică”, noua pedagogie devine o pedagogie a „toleranței” și a „înțelegerii” celuilalt. McLaren și Hammer (1989) scriau: Pedagogia critică este, esențialmente, o pedagogie hibridă ș...ț înrădăcinată etic; instanța etică este asumată de profesori, părinți, studenți și administratori; în calitate de „cetățeni critici”, aceștia contribuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ci acceptat. Principala misiune a pedagogiei critice postmoderne devine localizarea diferențelor produse de diverse specificități culturale și formarea abilităților de angajare a lor în relații sociale și practici culturale. S-ar putea spune că, din „critică”, noua pedagogie devine o pedagogie a „toleranței” și a „înțelegerii” celuilalt. McLaren și Hammer (1989) scriau: Pedagogia critică este, esențialmente, o pedagogie hibridă ș...ț înrădăcinată etic; instanța etică este asumată de profesori, părinți, studenți și administratori; în calitate de „cetățeni critici”, aceștia contribuie la ameliorarea proastei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de diverse specificități culturale și formarea abilităților de angajare a lor în relații sociale și practici culturale. S-ar putea spune că, din „critică”, noua pedagogie devine o pedagogie a „toleranței” și a „înțelegerii” celuilalt. McLaren și Hammer (1989) scriau: Pedagogia critică este, esențialmente, o pedagogie hibridă ș...ț înrădăcinată etic; instanța etică este asumată de profesori, părinți, studenți și administratori; în calitate de „cetățeni critici”, aceștia contribuie la ameliorarea proastei distribuții a bunăstării și a resurselor, împiedică pauperizarea copiilor și înfrânează feminizarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formarea abilităților de angajare a lor în relații sociale și practici culturale. S-ar putea spune că, din „critică”, noua pedagogie devine o pedagogie a „toleranței” și a „înțelegerii” celuilalt. McLaren și Hammer (1989) scriau: Pedagogia critică este, esențialmente, o pedagogie hibridă ș...ț înrădăcinată etic; instanța etică este asumată de profesori, părinți, studenți și administratori; în calitate de „cetățeni critici”, aceștia contribuie la ameliorarea proastei distribuții a bunăstării și a resurselor, împiedică pauperizarea copiilor și înfrânează feminizarea mizeriei - adică militează împotriva relelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în calitate de „cetățeni critici”, aceștia contribuie la ameliorarea proastei distribuții a bunăstării și a resurselor, împiedică pauperizarea copiilor și înfrânează feminizarea mizeriei - adică militează împotriva relelor provocate de structurile economiei capitaliste 76. Potrivit lui McLaren și Hammer, în era postmodernă a neocapitalismului pedagogia critică trebuie să devină o metodă teoretică și strategică de descoperire a manierei în care contradicțiile ideologice sunt rezolvate în planul imaginației subiective, individuale; de asemenea, trebuie să păstreze statutul de instanță care contestă politic structurile de dominație dinlăuntrul consumerismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
descoperire a manierei în care contradicțiile ideologice sunt rezolvate în planul imaginației subiective, individuale; de asemenea, trebuie să păstreze statutul de instanță care contestă politic structurile de dominație dinlăuntrul consumerismului capitalist. McLaren și Hammer (1989) au reușit să demonstreze că pedagogia critică poate deveni flexibilă, pentru că este aptă să încorporeze conceptele poststructuralismului și postmodernismului. Teza de bază este aceea că școala constituie domeniul predilect de manifestare a crizei teoriei politice, având în vedere criza de supraextensie (crisis of overextension) și criza
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
evitat. Orice încercare de a-l exorciza a dat greș. Prin urmare, dacă nu mai poate fi alungat, atunci acest diavol nou trebuie, cumva, folosit. Astfel pare să fi gândit, în preajma anilor ’90, una dintre cele mai proeminente personalități ale pedagogiei americane contemporane: Joe L. Kincheloe. În 1993 s-a gândit să-l pună pe „Antihrist” la treabă. A publicat provocatorul eseu Toward a Critical Politics of Teacher Thinking: Mapping the Postmodern 98, apoi, în colaborare cu Shirley Steinberg, articolul revoluționar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și cercetarea curriculară fenomenologică" Cele mai mari gafe și nedreptăți ale raționalismului iluminist au fost făcute împotriva rațiunii însăși. Nu vom înșira aici acest lung șir de decizii și atitudini iraționale. O vom menționa doar pe aceea care privește strămutarea pedagogiei din rândul Geisteswissenschaften în rândul științelor naturii. Behavioriștii americani și pozitiviștii europeni poartă în acest sens o vină imensă. Științele umaniste, științele culturii și științele spiritului - din rândul cărora fac parte și științele educației - au fost silite să renunțe la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cercetarea și optimizarea curriculară le-a părut însă multor pedagogi și teoreticieni moderni ai educației surprinzătoare și neavenită. Era o reacție firească. Cele două orientări epistemologico-metodologice se definesc prin detașare de raționalismul obiectivist al Iluminismului, pe care s-a întemeiat pedagogia modernă și teoria modernă a curriculumului. Așadar, în pedagogie, atât fenomenologia, cât și hermeneutica apar ca mișcări postmoderniste. Desigur, fenomenologia, al cărei întemeietor a fost Edmund Husserl 103, și hermeneutica radicală, al cărei maestru desăvârșit a fost Martin Heidegger 104
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogi și teoreticieni moderni ai educației surprinzătoare și neavenită. Era o reacție firească. Cele două orientări epistemologico-metodologice se definesc prin detașare de raționalismul obiectivist al Iluminismului, pe care s-a întemeiat pedagogia modernă și teoria modernă a curriculumului. Așadar, în pedagogie, atât fenomenologia, cât și hermeneutica apar ca mișcări postmoderniste. Desigur, fenomenologia, al cărei întemeietor a fost Edmund Husserl 103, și hermeneutica radicală, al cărei maestru desăvârșit a fost Martin Heidegger 104, aparțin, din punct de vedere istoric, primei jumătăți a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în filosofie, arte, literatură etc. Un proces ce nu putea ocoli tărâmurile paideia pe care le acaparaseră teoria curriculumului și celelalte științe ale educației. Istoria pătrunderii fenomenologiei și a hermeneuticii în teoria și practica pedagogică este expusă în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. În acest subcapitol menționăm doar câteva repere și exemple pentru a acredita teza conform căreia ne aflăm în fața unei schimbări profunde de optică în legătură cu problematica educației care va marca definitiv destinul disciplinelor pedagogice. Se poate spune
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se nasc celelalte trăiri pe care le-a analizat Heidegger în Prolegomena zür Geschichte des Zeibegriffs și Sein und Zeit: „angoasa” (die Angst), „frica” (die Furcht), „starea de a fi azvârlit”/„starea de a fi aruncat” (die Geworfenheit)118 ș.a. Pedagogia fenomenologică este expresia generală a „grijii” (die Sorge; the thoughtfulness) omenești, a neliniștii interogatoare și a căutării înfrigurate a sensurilor care ne lipsesc și a căror absență e neființa, Neantul însuși (das Nichts); d) căutarea rostului uman: cercetarea fenomenologică nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]