5,213 matches
-
la regimul reprezentativ, noile democrații ale Europei, e ușor de înțeles în cazul țărilor occidentale prin generalizarea celor patru clivaje fundamentale al căror efect multiplicator se mărește și mai mult din cauza fracționării familiilor de partide. Tranziția și construcția democratică în peninsula Iberică sunt sursa a două sisteme de partide de tip britanic fondate pe clivajul proprietari/muncitori și opunând două partide cu vocație majoritară, flancate de mici formațiuni care le concurează. O configurație de tip englez în Portugalia, de tip britanic
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sau preroman nu s-a prea păstrat. Din păcate, această lipsă de continuitate în antroponimia românească a fost interpretată, cu rea credință, ca o lipsă a continuității poporului român în teritoriile pe care le populează astăzi. În perioada în care Peninsula Balcanică era parte integrantă a Imperiului Roman, asupra populației s-a manifestat influența creștinismului, purtătorii noii credințe reprezentînd și un foarte puternic factor de romanizare. Aderarea la noua credință se făcea prin botez, ritual creștin prin care cel botezat primea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1940, p. 301. footnote> lăsînd loc de manifestare influenței grecești, ceea ce explică impunerea la noi a unora dintre variantele orientale, deosebite de cele occidentale, continuatoare ale variantelor latinești (Nicólaos vs. Nicoláus, Ioánnes vs. Iohannes etc.). Sosirea valurilor de slavi în Peninsula Balcanică a avut urmări dintre cele mai puternice în evoluția populației romanizate, începînd cu dislocările din teritoriu (împingerea românilor sud-dunăreni spre sudul și vestul peninsulei și întreruperea continuității teritoriului ocupat, izolarea în cele patru grupuri care vor forma dialectele limbii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ale variantelor latinești (Nicólaos vs. Nicoláus, Ioánnes vs. Iohannes etc.). Sosirea valurilor de slavi în Peninsula Balcanică a avut urmări dintre cele mai puternice în evoluția populației romanizate, începînd cu dislocările din teritoriu (împingerea românilor sud-dunăreni spre sudul și vestul peninsulei și întreruperea continuității teritoriului ocupat, izolarea în cele patru grupuri care vor forma dialectele limbii române) și continuînd cu influențele manifestate în viața materială și în limbă. Noii cuceritori ai teritoriilor au format clasa dominantă, ai cărei boieri <footnote Cuvîntul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
forma unor argumente ergative fosilizate) la cel acuzativ. YUWAALARAAY Limbă ergativă aborigenă, din Australia, stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. YUPIK Limbi din familia eschimo-aleută, răspândite în zona de sud și centrală a peninsulei Alaska și în nord-estul Siberiei. Caracter aglutinant, polisintetic, afixal. Fiecare cuvânt conține obligatoriu numai o rădăcină, aflată în poziție inițială. Sufixele cazuale sunt la finalul cuvântului. Limbă ergativă. Verbul se acordă atât cu subiectul, cât și cu obiectul, cu excepția situației
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
direct al guvernului de la Moscova și structurată în două secțiuni: Secția Politică și Secția Militară. Secția Politică reprezenta o sucursală a G.P.U.-ului care se ocupa cu conducerea acțiunilor balcanice ale Kominternului, ale Federației Balcanice, ale partidelor comuniste din Peninsula Balcanică, precum și cu coordonarea birourilor revoluționare comuniste din Cehoslovacia, România și Ungaria. În urma reorganizării, secțiunea balcanică a Kominternului, cu sediul la Viena, avea în sarcină propaganda prin literatură, legăturile de informații și legăturile conspirative. Federația Balcanică a fost împărțită în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Gibson (sediu în str. Pietății nr. 5); 2. Serviciul de informații referitor la U.R.S.S. și contrainformații privind refugiații sovietici, condus de Victor Bogomoletz (sediu în str. Gl. Lahovary nr. 6); 3. Serviciul de informații referitor la activitatea comunistă din Peninsula Balcanică. Partenerii români au apreciat că Intelligence Service este „foarte bine organizat”, iar Victor Bogomoletz, care se recomanda corespondent de presă, „are aerul că se ocupă de cele ce se petrec în Rusia”, însă și-a canalizat eforturile și asupra
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nou-înființate. Centrele europene ale G.P.U. au fost identificate în Paris, Stockholm, Salonic, Praga, Amsterdam, Luxemburg, Zürich, Geneva și Viena. Trei dintre acestea reprezentau centre de spionaj pentru țări sau regiuni aflate în vecinătate: Helsinki pentru țările baltice, Salonic pentru Peninsula Balcanică și Praga pentru Polonia, Ungaria România și Italia. Sarcinile primite de agenții sovietici au vizat atât supravegherea propriilor reprezentanțe diplomatice, cât și combaterea dușmanilor U.R.S.S. în străinătate. Printre cei din urmă se numărau emigranții ruși și relațiile acestora
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
avea în componență un serviciu de agentură și un aparat de lucru (coordonare, analiză-sinteză, logistică etc.), coordonate de un atașat tactic, un ofițer cu experiență detașat de la serviciul de informații militar. Frontul de Sud a avut ca arie de acțiune Peninsula Balcanică, sudul Europei și Africa, iar aparatul de lucru a deținut următoarele compartimente: - Biroul 1 - Bulgaria; - Biroul 2 - Iugoslavia, Italia, Albania; - Biroul 3 - Turcia, Grecia, Spania și nordul Africii; - Biroul 4 - politico-economic. Frontul de Vest avea drept obiectiv Europa Centrală
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Grecia, devenind astfel cvadripartită. Următoarea reuniune a avut loc la Ankara (28 octombrie-4 noiembrie 1937), iar liderii militari au discutat în șase ședințe condițiile de aplicare ale convențiilor, problemele strategice din regiune și au analizat ipotezele de operațiuni militare în Peninsula Balcanică. Peste un an, în capitala Greciei, cea de-a doua Conferință a abordat, printre altele, și modalitățile de cooperare la nivel strategic între aliați, însă fără a ajunge la un consens în această privință. La finalul acestei decade sistemul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
stabilirea condițiilor de cooperare dincolo de Nistru, cei doi lideri au discutat în localitatea Berdicev (7 august 1941), la cartierul general al Grupului de Armată „Sud”, iar trupele române au primit în responsabilitate aripa de sud a frontului, pe direcția Odessa - peninsula Crimeea. Primul obiectiv, orașul-port Odessa, va fi cucerit în urma unor lupte grele, la 16 octombrie 1941 de Armata 4 română. O vizită în Germania a efectuat și Mihai Antonescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru de Externe, la sfârșitul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-l înlăture pe Mihai Antonescu, ca unul care a inițiat demersuri de scoatere a României din război, ceea ce mareșalul Antonescu a refuzat categoric. Cei doi lideri s-au revăzut la începutul lunii septembrie 1943 și au discutat situația trupelor din peninsula Crimeea. Luna următoare a avut loc o corespondență intensă pe acest subiect, cancelarul apreciind ca indispensabilă păstrarea peninsulei, iar mareșalul Antonescu cerând retragerea trupelor, pentru a nu fi obligate să capituleze. Neîncrederea Berlinului față de poziția României și Ungariei într-o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mareșalul Antonescu a refuzat categoric. Cei doi lideri s-au revăzut la începutul lunii septembrie 1943 și au discutat situația trupelor din peninsula Crimeea. Luna următoare a avut loc o corespondență intensă pe acest subiect, cancelarul apreciind ca indispensabilă păstrarea peninsulei, iar mareșalul Antonescu cerând retragerea trupelor, pentru a nu fi obligate să capituleze. Neîncrederea Berlinului față de poziția României și Ungariei într-o perspectivă nefavorabilă a frontului a condus la elaborarea Planurilor „Margarethe I” și „Margarethe II”, care cuprindeau măsuri de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aibă dreptul de a-și impune punctul de vedere pentru statele vecine care luptă împotriva ei. În cadrul Conferinței de la Teheran (28 noiembrie-1 decembrie 1943), liderii politici ai Națiunilor Unite au stabilit deschiderea celui de-al doilea front în Franța (în defavoarea Peninsulei Balcanice) și amânarea intrării Turciei în conflict. Ulterior, la 21/22 decembrie 1943 Marea Britanie a trimis în România o echipă de agenți (Operațiunea „Autonomous”) cu rolul de a intra în legătură cu Iuliu Maniu și a-l convinge să forțeze ieșirea României
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
maior Gheorghe Petrovan, în locul căruia a fost numit căpitan Vasile Groșescu din Regimentul 22 Infanterie. Centrul de Informații „B” (Chișinău), condus de locotenent-colonel Alexandru Ionescu, a fost atașat, din iunie 1941, Armatei 4 române și a avansat până la Odessa, în peninsula Crimeea și peninsula Taman. A avut în subordine Subcentrul nr. 6 Simferopol (maior Vasile Patriche) și Subcentrul nr. 7 Taman (căpitan Prodan și căpitan Erhan). Locotenent-colonel Ionescu a fost trecut la comandă (14 august 1944) și înlocuit cu locotenent-colonel Ioachim
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în locul căruia a fost numit căpitan Vasile Groșescu din Regimentul 22 Infanterie. Centrul de Informații „B” (Chișinău), condus de locotenent-colonel Alexandru Ionescu, a fost atașat, din iunie 1941, Armatei 4 române și a avansat până la Odessa, în peninsula Crimeea și peninsula Taman. A avut în subordine Subcentrul nr. 6 Simferopol (maior Vasile Patriche) și Subcentrul nr. 7 Taman (căpitan Prodan și căpitan Erhan). Locotenent-colonel Ionescu a fost trecut la comandă (14 august 1944) și înlocuit cu locotenent-colonel Ioachim Tarlev din Regimentul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
avut în subordine: - cinci centre informative: Cernăuți, Chișinău, Odessa și, din 1942, Sevastopol și Rostov; - nouă subcentre informative înființate în U.R.S.S.: Verhiva, Stavopolskaia, Krasnodar, Piotrikovsk, Ordjonikidze, Sodovoje, Abganierova, Ciskiakova, Vecea-Telsveachi; - rețele informative: Yalta, Sevastopol, Eupakoria, Kerci, Djankai (toate în peninsula Crimeea), Nikolov, Krivoi-Rog, Dnepropetrovsk. 3. Secția II-a Contrainformații a procurat, verificat și completat datele informative interne, la cererea/semnalarea altor autorități (Marele Stat Major, Președinția etc.), a elaborat materiale analitice generale, tematice sau punctuale (starea de spirit a populației
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a anului 1943 situația militară era defavorabilă puterilor Axei, dar asta nu a împiedicat S.S.I. să ofere conducerii statului român materiale pertinente despre flota inamică din Marea Neagră. În perioada la care ne referim, interesul sovietic era canalizat către (re)cucerirea peninsulei Crimeea, fapt pentru care, atât pe uscat cât și pe apă, se duceau lupte crâncene. La 17 iunie 1943, Secția a II-a Contrainformații a transmis o circulară tuturor rezidențelor și agenturilor din subordine pentru a documenta și monitoriza activitatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să informeze zilnic reprezentanții oficiali ai serviciilor partenere din Germania și Italia „prin buletine de informații”, încă din 10 septembrie 1940. Zonele de interes informativ au fost, pe de o parte, U.R.S.S., iar pe de altă parte, statele din Peninsula Balcanică. La 25 octombrie 1940 au fost transmise date despre U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria, Turcia, Grecia și Iugoslavia, alte conciliabule trilaterale desfășurându-se la 11 noiembrie 1940 (date despre forțele sovietice din Basarabia și Bucovina și situația aeronauticii din U
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
activitatea partidelor din opoziție este de ordin ideologic, fără a dispune de vreo forță organizată în scopul înlăturării regimului. Spre comparație, colonelul Baur a arătat că, în Bulgaria, în cazul unor succese militare sovietice pe frontul de est și în Peninsula Balcanică, se va produce „în mod sigur o schimbare categorică în favoarea Rusiei”. Pe de altă parte, România era singura țară în care „nu s-au semnalat acțiuni de partizani”, fapt care a impus conducătorilor sovietici o nouă tactică de luptă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
INFORMAȚII/ CONTRAINFORMAȚII DUPĂ 23 AUGUST 1944 V.1. Transformările politice interne Arestarea mareșalului Antonescu și a principalilor săi colaboratori la 23 august 1944 a deschis drumul Armatei Roșii în România și a contribuit la învăluirea militară a trupelor germane din Peninsula Balcanică. În conformitate cu punctele de vedere stabilite anterior de marile puteri, U.R.S.S. a avut libertatea să ocupe militar România și s-o includă în sfera sa de influență. Pentru atingerea scopului au fost folosite mijloace și metode clasice, de la cointeresări
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sociale și economice / 373 Perioada Papandreou / 375 Dictatura militară / 382 Revenirea lui Karamanlis / 388 Andreas Papandreou: alegerile din octombrie 1981 / 391 Concluzie / 392 Concluzii / 393 Bibliografie / 399 Balcanii: zonă de interes pentru istoric (Postfață) / 411 Indice / 414 Lista hărților 1. Peninsula Balcanică în 1900 / 22 2. Harta naționalităților din Austro-Ungaria / 56 3. Ținuturile slovene / 59 4. Zona contestată a Macedoniei, 1913 / 96 5. Albania în 1913/ 96 6. Statele balcanice, 1914 / 104 7. Statele balcanice după Primul Război Mondial / 118 8
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aceasta a jucat un rol important în problemele internaționale, s-a acordat atenție nu numai evenimentelor balcanice interne, ci și marilor conflicte mondiale din acest secol zbuciumat. Cartea aceasta tratează, ca atare, atît dezvoltarea Balcanilor cît și locul ocupat de peninsulă în istoria secolului al XX-lea. Multitudinea limbilor și marea diversitate a formelor ortografice utilizate în trecut prezintă anumite dificultăți pentru istoricul care se ocupă de această regiune. În cartea de față s-a încercat adoptarea celor mai răspîndite și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și românilor s-au bazat pe rădăcinile lor din Grecia și Roma antică. Albanezii zilelor noastre pun mare preț pe originea lor iliră. Invaziile slavilor dintre secolele al VI-lea și al VIII-lea i-au adus pe aceștia în peninsulă ca locuitori permanenți. Pentru cea mai mare parte a locuitorilor balcanici, trecerea la creștinism și divizarea ulterioară a Bisericii de după 1504 au constituit atît elemente de unitate și coeziune cît și motive de neîncredere și animozitate. În Evul Mediu, imperiile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deci esențial să ne amintim că toate aceste popoare au rădăcini istorice adînci în perioadele antică și medievală, cînd trăiau sub conducerea propriilor lor căpetenii, chiar dacă, mai tîrziu, au fost dominați multă vreme de puteri străine. Pentru întreaga istorie a peninsulei, poate că cea mai profundă urmă au lăsat-o cei cinci sute de ani de ocupație otomană. Spre sfîrșitul secolului al XV-lea, Imperiul Otoman dobîndise controlul asupra teritoriului deținut acum de statele moderne. În ciuda subjugării, metodele de guvernare și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]