2,472 matches
-
când conversează cu muncitorii din gara de mărfuri, cu muncitorii de la rampă, care știu exact ce produse vor apărea peste o zi sau două în magazine, pentru că toate - frigidere, mașini de tocat carne, aspiratoare din Cehia, mobilă din Iugoslavia, covoare persane din RDG -, toate le treceau prin mână și puteau flecări despre ele ore în șir, inspirați, în așteptarea unui nou transport. - N-am mai văzut aspirator din Cehia, țipa mama, și nici inginer care să se laude cu o asemenea
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
mari (vezi situația cuvântului românesc farfurie). Din stațiile intermediare, cuvântul poate porni în direcții diferite, ca dintr-un nod de cale ferată; ca urmare, un cuvânt poate să ajungă în gara terminus pe două sau chiar trei linii diferite. Termenul persan šah „rege“ a ajuns la noi prin tc. șah cu sensul de „suveran al Iranului“, iar prin germ. Schach cu sensul de „(jocul oriental) șah“. După ce a trecut prin alte „stații“, și anume ar. šăh > v. fr. eschec „adeverință de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
nereușită“ (ultima evoluție de sens s-a petrecut pe terenul limbii franceze: la început, în secolul 12, échec era o interjecție prin care unul dintre jucătorii de șah își avertiza partenerul că regele îi era amenințat; la origine, în araba persană, expresia šăh măt însemna „regele este mort“). Cuvintele călătoare care au ca „stație finală“ limba română pot fi originare din limbi europene sau din limbi de pe alte continente. Nu este surprinzător că cele mai multe au provenit din latină sau greacă, cele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fost cunoscute în Occident prin traducerea latină făcută de englezul Adelard din Bath pe baza versiunii arabe a originalului grec. Araba a devenit limba științei, mai exact vehiculul acesteia. Arabii erau cei mai apreciați medici: Avicena, medic arab de origine persană, autor al unor cărți traduse în latină, care au stat la baza medicinei orientale și europene timp de secole, era vizitat la Cordoba, în secolul 11, de regele Spaniei pentru a fi tratat de el. Tratatul de chirurgie al lui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Din latina medievală l-a luat franceza (în secolul 14), și fr. algèbre a fost împrumutat în română. O aventură mai spectaculoasă a avut algoritm „ansamblu de simboluri folosite în matematică“, care are, la originea îndepărtată, cuvântul Hwârizm, numele provinciei persane unde s-a născut savantul arab ’Abū Ğa‘făr Muhammad Ibn Mūsă; al-Hwârizm (cu articolul arab al-), devenit în latina medievală Algorithmus, a fost considerat în mod greșit substantiv comun, apărând și în forma algorismus, care stă la baza fr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
adus și alte cuvinte asiatice. Port. bazar a fost împrumutat, cu aceeași formă, de franceză, de unde l-a luat româna. Forma învechită pazar indică faptul că, în română, a intrat și direct din turcă. Calic este un exemplu de cuvânt persan ajuns în română prin intermediul limbilor slave. Pers. kalak „desfigurat“ a fost împrumutat de rusă, devenind kaleka „schilod“, de unde a trecut în ucraineană în forma kalika. Una dintre explicațiile date schimbării semantice, „desfigurat“ > „schilod“, pornește de la mulțimea de paralitici și invalizi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Una dintre explicațiile date schimbării semantice, „desfigurat“ > „schilod“, pornește de la mulțimea de paralitici și invalizi care luau parte la pelerinaje și care, în general, trăiau din pomeni. Cearșaf este înrudit cu alte cuvinte care au, la originea îndepărtată, același cuvânt persan: čadir „umbrelă, cort“. Un compus persan al lui čadir + šäb „noapte“ a dat pers. gärsäb „cuvertură, față de masă“. Acesta a fost împrumutat în turcă, unde çarșaf înseamnă „manta; cearșaf“. Din turcă l-au luat toate limbile balcanice, inclusiv româna, unde
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
balcanice, inclusiv româna, unde este atestat la 1579. În Moldova și Transilvania, se folosesc sinonimele prostire, luat din ucraineană, respectiv lepedeu, din maghiară. Precizez că în română există și ceadâr, termen învechit pentru „cort“, venit din tc. çadır. Același cuvânt persan čadir, trecut printr-o limbă turcică, a ajuns în maghiară în forma sátor „șatră“, de unde l-a luat româna pe șatră. Este posibil ca traseul să fi fost și altul: cuvântul persan, trecut prin turcă, să fi ajuns la noi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pentru „cort“, venit din tc. çadır. Același cuvânt persan čadir, trecut printr-o limbă turcică, a ajuns în maghiară în forma sátor „șatră“, de unde l-a luat româna pe șatră. Este posibil ca traseul să fi fost și altul: cuvântul persan, trecut prin turcă, să fi ajuns la noi printr-o limbă slavă de sud: cf. bg., cr. šator. Cuvinte din chineză Cuvântul farfurie, despre care am vorbit deja, nu este singurul cuvânt de origine chineză existent în română. O serie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
vine de la turci, împreună cu o serie de cuvinte din această sferă semantică: lulea, tutun, ciubuc, imanea, narghilea (ultimele două, ieșite din uz). Originea îndepărtată a acestor cuvinte se află cel mai frecvent în arabă, unde nu rareori sunt de origine persană; turca a fost limba prin intermediul căreia au ajuns în română cuvintele orientale. Uneori, în arabă cuvintele respective au avut alt sens: ar. rŸ²a, care stă la baza tc. rahat, însemna „liniște, confort“ și apoi „înviorarea gâtului“; rom. rachiu vine din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
piftia, al cărei nume provine din ngr. pichtí, piktí „gelatină“ și bg. pihtija. Este un cuvânt vechi, ce apare la Dosoftei. Termenul există și în turcă (pihte), precum și în sârbă (pitija). După unii, la originea sa îndepărtată ar fi cuvântul persan pühti „gelatină“. Termenul nu este general, în română: regional se folosesc cocioane (< magh. kocsonya) (în Bihor), răcituri (în Moldova și Transilvania), aituri, tremurici, căterigi, cotoroage (tot în Transilvania), înghețătură, reci, pistosală, piciorong, răsol (în nordul Moldovei) sau cocionoage (< cocioane + picioroange
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cotoarele imprimate în aur și găurile de cari - ediții din secolul al XVIII-lea. Cine le deschidea avea surpriza de a constata că sunt tipărite cu caractere armenești. Dușumeaua de scândură vopsită și ceruită era aproape toată ascunsă sub covoare persane. Soba nu arăta nici ea ca oricare alta, ci asemeni celor bătrânești, cu două coloane și ornamentații baroce, însă construită în teracotă albă. Acum nefăcîndu-se foc, o mare icoană pe lemn a Sfântului Nicolae se rezema între coloane pe postamentul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai cumpere, să ia în comision, sfătuidoctorul Rapig. - Așa! aprobă Saferian. Numai când e ceva rar, artistic, să mă consulte. G. Călinescu - Domnul pe care îl știți, de la bancă, spuse după o oarecare ezitare Demirgian, a căutat ieri un covor persan, dar i-a plăcut grozav numai acela din vestibul. - Covorul meu din casă? se miră cu blîndeță Saferian. Sunt aici și sus atâtea. Nu i le-ai arătat? -Îl vrea numai pe acela. - Dar nu-i de vânzare, nu i-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu era ceea ce se cheamă un nevrozat, deoarece de această psihoză sufereau mulți din colegii lui de breaslă, exprima cu mai multă agitație o stare de spirit comună. Lângă G. Călinescu sofaua lui Saferian se găseau două mormane de covoare persane întoarse pe dos și împăturite, alese de el personal din piesele cele mai bune, sustrase din emoție estetică circulației comerciale. Afară de aceasta, așezat pe dușumea se vedea un glob terestru așa de mare, încît de pe sofa Saferian îl putea învîrti
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o recepție acasă, îi solicită luminile, iar Sultana, împrumutînd din depozitul ei mobilele, covoarele și lustrurile de care avu nevoie, conform planului Expertului, compuse interioare feerice. Nostim este că Sultana făcu vânzări cu acest prilej. Un diplomat, văzând un covor persan, rămase entuziasmat. - Nu-i așa? Îl încurajă Gaittany. E minunat, aveți toată dreptatea. (Apoi la ureche.) Cred că e de vânzare, ha-ha-ha! Auzind cuvântul "vînzare", unii din cei de față traseră cu urechea. Astfel, recepția fu denumită, grație lui Smărăndache
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
teribil în fundul curții lui Saferian, și aproape numaidecât Demirgian ieșea ca un bolid pe poartă, călare pe motocicleta lui. Pleca în excursii în afară din oraș, la Ploiești, la Dunăre. Atunci, dacă s-ar fi desfăcut pe șosea un covor persan mirific, Demirgian ar fi trecut cu motocicleta deasupra, fără să se oprească. Demirgian mai frecventa de asemeni balurile, și când nu erau acestea, sălile de dans sau familiile cu fete unde se dansa, nu în scopuri matrimoniale, ci numai sportive
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sugerat cunoscătorului de două imense portrete de femei, pictate în maniera lui Mirea și Stoenescu. Prea numeroasele fotolii, cele câteva zeci de sfeșnice îngrămădite într-o vitrină, vrafurile de ediții din secolul al XVIII-lea, teancurile de chilimuri și covoare persane împăturite și întoarse pe dos incită nu numai curiozitatea cititorului, dar dau salonului lui Saferian puțin din atmosfera fetidă a "casei cu molii": "mirosea în aer a cafea, dar și a ceva putred și descompus". Metodei balzaciene i se alătură
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Alexandru - împărat, spune că Nevtinav al Egipetului n-avea nevoie să se batăcuoștirile străine ce năvăleau asupra împărăției lui. El făcea o sumă de chipuri de ceară, sufla asupra lor c-o circulară ministerială și numaidecât se topea oștirea persană a lui Darie. Se vede că o seamă din oamenii noștri de stat cred asemenea că cu vrăji, cu circulare frumoase vor descânta decăderea industriei de casă la români și că de dragul spuselor dumnealor, războiul și fusul, raghila și depănătoarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
timpului, când ea umbla goală prin casă în după-amiezele încinse. O știam goală, ochii mei de la doi și trei ani o vă-l zuseră și o țineau minte. Dar apoi, când ne mutaserăm la bloc șij mama lucra la covoare persane, n-o mai puteam vedea decât goală până la brâu, cu sfârcurile de aceeași culoare ca fluturele de pe șold, acum interzis mie. Pentru ca, deja, când ne-am mutat iar în vila din Floreasca, nici pieptul mamei să nu-mi mai fie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sunat, sprijinindu-mă încă de răceala balustradei, la singura ușă, cu vizor mare, demodat, de pe minusculul palier. Într-o lumină tulbure, venită de la un singur ochi de geam, mi-a deschis Anca. Am intrat într-un hol mirosind a covor persan îmbîcsit. Sufrageria era încărcată de obiecte vechi, porțelanuri ciobite și argintărie aproape neagră, într-un tablou era înfățișat foișorul și Anca în fața lui, sărind un Șotron, într-un stil de pictură naivă. Lângă foișor, în pictură (nu și m realitate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fata să se fi putut ridica. Melanie sărise atunci ca un demon, cu nările de leoaică dilatate și ochii injectați, apucase pisicuța de cap și o sfâșiase în două, azvârlind bucățile de carne și blană în zbatere pe rafinatul covor persan cu desen de păunite. Priveliștea îi făcuse rău și plăcere Ceciliei, care simțise atunci, prima oară, spasmul dorinței de bărbat în scoica ei sigilată. Acum era-mbrăcată în dessous-uri de mătase, unsă pe față și pe sâni cu uleiuri mirositoare, fardată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sub marea reclamă albastră a C.E.C.-ului, să pot ieși serile pe micul palier din față și, sprijinit de ultimul C, nevăzut de nimeni, ca un Ferragus sfidând metropola, să contemplu orașul, orașul meu drag și misterios întins sub covorul persan al constelațiilor. Pe străzile aproape pustii venea uneori un val de aer fierbinte mirosind a tei. Troleibuzele treceau triste ca niște care mortuare prin intersecția de la Universitate. Ajunsesem cu firul gândurilor la ciudata, fermecătoarea poveste a lui Paul și-a
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
știu, ci pentru că nu pot înțelege ce vreau, pentru că nu pot să ajung să le comunic ce mă neliniștește. De câte ori n-am izbucnit în plâns, stând pe pat în spatele mamei care, goală până la brâu, bătea cu furculița printre ițele covorului persan la care lucra. Aș fi vrut s-o întreb cum ar fi lumea dacă în ea n-ar trăi nici o ființă, adică dacă n-ar vedea-o nimeni, dar nu eram în stare nici măcar să-mi transform frica subită în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îngroșînd stratul de gunoaie de-acolo, fermentând printre ambalaje de eugenii și chewing-gum și pachețele străvechi cu mâncare, când ușa s-a deschis și în pragul ei a apărut, în halatul lui decolorat de mătase, Herman. Mama lucra la covoare persane. Își luase de lucru acasă pentru că eu nu rezistasem la creșă. Sacrificiul era mare pentru familia de muncitori, pentru că tot atunci tata fusese trimis, direct de la raboteză, să facă un curs de ziaristică, și nu mai primea decât o bursă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
medalioanele elegante. Dar mama nu putu renunța atunci la slujba asta, și nu doar din lipsă de bani. O mâncau degetele, nu-și găsea liniștea. Ne jucam fără chef și-mi spunea povești lâncede, care sfârșeau toate în amintirea covoarelor persane, cu moliciunea și sclipirea culorilor lor, cu magia desenelor de pe față și a fibrelor tari, încîlcite ca o rețea de vine și nervi, de pe dos. Așa că-ntr-o zi ne-am luat inima-n dinți și-am pornit-o iar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]