7,838 matches
-
sau să-i provoace dezgust lectorului. În general, precum sugeram anterior, prozele canonice degajează teroare, în timp ce groaza rămâne atributul facil și ușor reproductibil al literaturii de consum. Oricum, nu este de prisos să ne amintim, în finalul acestui subcapitol, observația pertinentă a lui Leonard Wolf: "Povestirile terorii, fiindcă sunt centrate asupra unei singure emoții umane frica trebuie, în mod paradoxal, să realizeze ceva mai mult decât să ne înfricoșeze înainte de a transcende această limitare a genului lor" (Sullivan, 1986: 16). Altfel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai ales dacă avem în vedere că, în Malleus Maleficarum (1487),89 celebrul și infamul tratat asupra vrăjitoriei medievale, autorii, călugării dominicani Heinrich Institoris (Kramer) și Jacob Sprenger, susțin că toate persoanele implicate în ritualul vrăjitoriei sunt femei. Observația (foarte pertinentă) le aparține unor cercetători anglo-saxoni, Lara Apps și Andrew Gow, care punctează că, potrivit normelor gramaticale din limba latină, prezența unui singur element masculin într-un grup feminin ar fi antrenat acordul cu masculinul, prin urmare, forma de feminin plural
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spațiu special, de frontieră dintre lumea apuseană și cea răsăriteană, i.e. Transilvania. Surprinde locvacitatea stilului, ceea ce constituie, după caz, o calitate sau un defect în scriitură. Într-o carte plină de poncifuri critice, Mihai Gafița strecoară însă și o observație pertinentă: "Structura frazei lui Cezar Petrescu e alcătuită în așa fel încât să fie ascultată, mai mult decât citită; autorul pare a presupune un auditor, mai mult decât un public cititor; scrisul său e retoric și prin canalul retoricii se introduce
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
literare, cf. Ford, 1993: II. 20 Tragedii mai puțin reușite, dar având în centru același model de răzbunări sângeroase într-o atmosferă terifiantă, se găsesc și la alți dramaturgi din epocă: Cyril Tourneur, Thomas Middleton etc. 21 Pentru o descriere pertinentă a romanului gotic, urmărit în diacronie, cf. Punter, 1980: passim. 22 De altfel, trebuie punctat caracterul excesiv al eului creator walpolian, oglindă a idiosincrasiilor eului biografic. Vorbind despre aceasta în cadrul celebrelor conferințe A. W. Mellon găzduite de National Gallery of
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și a murit în războiul de secesiune, după ce s-a înrolat în tabăra unioniștilor. 38 Scriitorii care au influențat, în chip decisiv, scriitura simbolistă a lui Villiers de l'Isle-Adam sunt Charles Baudelaire și Edgar Allan Poe. 39 Pentru o pertinentă analiză la zi a operei lui Villiers de l'Isle-Adam, cf. Ilina Gregori, 1996: passim. 40 Este straniu că data morții autorului rămâne sub semnul întrebării: Bierce a dispărut, pur și simplu, după 1913, când a plecat în Mexic, după
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vrăjitoarea, dar și strigoiul. 94 De altfel, această modalitate de realizare narativă tinde să plaseze romanul lui Eliade mai aproape de proza secolului al XIX-lea decât de cea a secolului al XX-lea. Aserțiunea mea trebuie corelată cu o observație pertinentă formulată de Bernadette Lynn Bosky: În povestirile din secolul al XIX-lea, această atracție (exercitată de vampir asupra victimei, n.m.) era mai mult o problemă de persuadare hipnotică decât de frumusețe fizică" (1999: 223), deși, evident, Christina este (sau, dacă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Salomeei. Ceea ce probează și o transpunere aproape muzicală a operei sale, într-o armonie care se bazează pe o serie de recurențe, pe diferite tonuri, dar care dau operei sale coerența compozițională dorită. II.2. Pierre Puvis de Chavannes O pertinentă punere în ecuație simbolistă a picturii lui Puvis de Chavannes (1824 -1898) o face criticul român Virgil Cioflec într-un articol publicat puțin timp după moartea pictorului. Virgil Cioflec evidențiază o linie de evoluție a picturii sale de la vis la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a iniția un joc psihologic din care pictorul desprinde nu trăsături fizice, ci trăsături afective, psihologice și un sens care transcende istoricul și cotidianitatea. Pictorul care participa la expozițiile universale din 1878 și 1889 este printre cei care formulează observații pertinente cu privire la arta prerafaeliților, deschizând-o către orizontul esteticii simboliste. Un poet simbolist, dar și critic literar și, ocazional, critic de artă, Ștefan Petică, era la curent în 1900 cu mișcarea prerafaelită Gabriel Rossetti, Burne Jones, William Morris se află printre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nefastă, morbidă"218. În acest sens, filiația negativă a recuperării fabulosului mitic comandă apropierea șarjată de Runge și mai ales de geniul malițios al lui Rops, "horele de copii ale lui Runge sau de copii-satiri ale lui Rops"219, dar pertinentă în ce privește precizarea posibilei influențe a lui Carl Dörschlag (1832-1917), unul dintre profesorii săi, autorul a numeroase studii de adolescenți. Apcar Baltazar (1880-1909) se adresează lumii basmului, însă valorifică bagajul mitologic autohton în dublul sens al abstractizării și narativizării lui. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
directă a celor doi artiști în arta pictorului român, în schimb, criticul pare să facă o concesie privitoare la sensibilitatea afină a lui Ștefan Popescu pentru mister, mit, simboluri, raportată de critic unui mai cuprinzător sentiment clasicizant. Se poate afirma pertinent însă că opera lui Ștefan Popescu are o factură simbolistă, că asemeni prerafaeliților, artistul privilegiază legenda și basmul, pe care le stilizează, că decorativismul său servește tocmai dimensiunea misterioasă a existenței care ne parvine prin narațiuni exemplare sau figuri emblematice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
istorice și suprarealism, cu nenumăratele sale nuanțe. Inițiativele private iau tot mai mult locul structurilor expoziționale etatice, legitimate academic, câștingându-și publicul pe care totodată îl formează și informează. O contribuție însemnată o au aceste societăți artistice, Petre Oprea realizând o pertinentă trecere în revistă a lor în studiul Societăți artistice bucureștene 486. Constantin Prodan consideră anul 1881 ca an de referință pentru relansarea mișcării artistice, cu ocazia serbărilor pentru proclamarea Regatului României, ministrul V. Conta înființând "Expozițiunea artiștilor în viață", pusă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cantacuzene, prieten al lui Mallarmé, autor a numeroase volume de poezie simbolistă în limba franceză 502, poetul romantico-simbolist Mircea Demetriad cu unele poezii reușite, Ion C. Bacalbașa, critic și romancier, Alexandru Bogdan-Pitești, principalul critic de artă al revistei, cu articole pertinente, cu un gust artistic rafinat și bine informat cultural, criticul de artă destul de scolastic și nesărat, C. Demetrescu-Iași, prezent cu un singur articol în numărul 2 al revistei, unde încearcă oarecum căznit o abordare gheristă, sociologizantă a artei pe calapodul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
București, 2005, p. 101. 142 Vezi Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. 143 Ibidem, p. 214. 144 Al. Tzigara-Samurcaș, op. cit., p. 216. 145 Ibidem, p. 217. 146 vezi o analiză pertinentă a demersului critic al lui L. Bachelin și la Ioana Vlasiu, "Réflexions sur les arts décoratifs et la décoration en Roumanie au début du XXe siècle", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XLIII, București, 2007
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a devenit o prioritate predilectă a studiilor de specialitate din aceste domenii, datorită dinamicii și intensității proceselor politico diplomatice și militare-conflictuale regionale. Cercetările științifice pe aceste teme au devenit un mijloc tot mai uzitat pentru realizarea unor analize și evaluări pertinente puse la dispoziția factorilor decidenți, dar și publicului avizat. Practic, studiile analitice asupra lumii arabe efectuate de școlile de geografie politică de pe lângă marile universități și institute de cercetare reprezintă astăzi instrumente utile de lucru ce servesc factorii guvernamentali și militari
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de sisteme” (2006) abordează organizarea structural-sistemică a arealului arabo-islamic în plan teritorial, iar lucrările lui Vasile Simileanu - „Spațiul islamic geopolitică aplicată”, „Centre de putere și actori islamici regionali”, „Statele islamice - actori geopolitici contemporani”, „Crizele și conflictele spațiului islamic” (2009), radiografiază pertinent spațiul politico geografic arab, atât din perspectiva raporturilor cu restul lumii islamice, cât și al încadrării în concertul relațiilor globale. Traducerile din literatura străină (în special din literatura franceză și anglo-saxonă) ce includ elemente referitoare la spațiul arab, cuprind lucrări
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
și de utilizat de către personalul firmei. La elaborarea unei proceduri trebuie să participe toți cei implicați în procesul descris de procedura în cauză. De asemenea, este necesar să se țină seama de următoarele elemente: * informațiile utilizate să fie reale și pertinente, plecând de la întrebarea “cât de bine poate fi realizat acest proces ? cum i-am putea îmbunătăți indicatorii de performanță ?; * cerințele impuse de beneficiarii procedurii; * condițiile specifice în care își desfășoară activitatea compartimentele care aplică procedura (structură și organizare, dotări etc.
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3152]
-
aflată într-o permanentă schimbare. Accentul cade pe receptivitatea în fața noului, reciprocitatea învățării, folosirea metodelor de instruire perfectibile care promovează creativitatea și valorizarea relației dascăl colectivitate-elev. Pedagogiile de inspirație herbartiană sau cele non-directive dau, prin complementaritate, soluții instructiv-educative actuale și pertinente. 2.1.2. Instruirea și educația modernă în viziune românească În România interbelică, pedagogii G.G. Antonescu și Ștefan Bârsănescu au încercat, prin construcții teoretice, să depășească opoziția dintre pedagogia intelectuală herbartiană, care limita educația la predare-asimilare, și cea voluntaristă, care
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
nici cu un singur inch din drumul meu ca să-mi câștig vreun renume.“ Iar cu referire la reacțiile pe care le-a generat scrierea sa despre originea speciilor ne atrage atenția observația că el a receptat cu interes toate criticile pertinente din punct de vedere științific, dar nu și intervențiile celor „fără cunoștințe științifice suficiente, care nu merită să fie luați în seamă“. De-a lungul întregii sale cariere de cercetător, chiar și atunci când ajunsese la apogeul reputației sale, Darwin nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acele perfecționări ale calităților mintale care au loc în fiecare generație. Multe eforturi individuale nu ar fi recompensate dacă acele însușiri prețioase care sunt dobândite de indivizi nu ar putea fi transmise urmașilor lor. Toate aceste observații pot să fie pertinente. Doar că știința pornește de la fapte, nu de la deziderate. Pe de altă parte, este adevărat că Darwin însuși a făcut uneori remarci care au putut fi utilizate de neolamarckiști. În revizuirile aduse Originii speciilor, în ediții succesive publicate în timpul vieții
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o imagine în mare măsură falsă a stării actuale a biologiei evoluției. În binecunoscuta lui carte consacrată ideii periculoase a lui Darwin, el încheie o lungă discuție a criticilor formulate de Gould cu observația semnificativă că, în măsura în care sunt interesante și pertinente, aceste observații vor putea fi integrate în edificiul tot mai amplu și diversificat al teoriei darwiniene a evoluției. În măsura în care sunt însă greșite, ele vor trebui să fie înlăturate. Richard Dawkins a acordat o atenție deosebită discuției critice a pretenției că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o discuție cu o asemenea miză nu ar trebui să acceptăm, pur și simplu, explicația care este cea mai bine susținută de fapte, ci doar una care poate fi asigurată drept „certă“. Toate acestea ne aduc aminte de o observație pertinentă a lui Ernst Mayr: „Un filozof se vede astfel pus în fața a trei posibilități. El poate să nege existența selecției naturale, el poate afirma că ea nu are loc în știință deoarece îi lipsesc acele însușiri care sunt tipice pentru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
este El gândit de mulți oameni instruiți din zilele noastre? Pornind de la constatarea că știința darwiniană a fost ilustrată de personalități cu convingeri religioase, atee sau de cercetători care s-au declarat agnostici, Gould a făcut odată observația ironică, dar pertinentă, că „fie jumătate din colegii mei sunt grozav de proști, fie știința darwinismului este pe deplin compatibilă cu credințe religioase convenționale și, în egală măsură, compatibilă cu ateismul“. Impresia că am putea ajunge de la știința darwiniană a evoluției la ateism
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fi general acceptate, deasupra unor asemenea apropieri și deosebiri, de către toți cei avizați și de bună credință. Acceptarea consensului cercetătorilor drept cea mai înaltă instanță în arbitrarea pretențiilor de cunoaștere ce privesc universul natural reprezintă prima condiție pentru o discuție pertinentă a relației dintre știința darwiniană și credința religioasă. Referindu-se la relația dintre știința darwiniană și religie, un cunoscut filozof contemporan al științei scria recent într-un text ce încearcă să prezinte un bilanț al pozițiilor și discuțiilor: „Darwinismul este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în Biroul Județian, în momentul de față nu-și poate da seama de felul sancțiunei care trebuie aplicată însă deocamdată se asociază cu părerea Tov. Iancu Dumitru să fie sancționat cu Vot de Blam”. O părere ceva mai obiectivă și pertinentă a avut-o tov. Ifrim Petrov care a spus următoarele: „...Tov. Ifrim arată la discuții că greșeala pe care a făcut-o Tov. Iancu se datorește că nu a plecat la timp la gară (subl.ns.)”. Ca sancțiune suplimentară adăugată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
până acu a muncit”. Mișcător! Al doilea vorbitor, Savin Gheorghe, a spus cam aceleași chestii ca și tov. Ilie dar Toader Dițu pune altfel problema, mai combativ, mai revoluționar, adică „esact” în spiritul „luptei de clasă” dar și al criticii pertinente la adresa „organului” de conducere, recte tov. D. Băhnăreanu așa că iacătă ce a grăit: „...darea de samă întro mică măsură a fost bună (sic! ce curaj sinucigaș! n.n.) dar nu sa arătat în darea de samă dacă a avut cazuri de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]