2,222 matches
-
de presă organizată mai târziu, Cantona a dat poate cea mai faimoasă declarație a sa. Pe măsură ce jurnaliștii s-au strâns ca să îl asculte, Cantona a intrat în cameră, s-a așezat și a spus, cu ton lent și căutat : „Când pescărușii îl urmăresc pe năvodar, este pentru că își închipuie că vor fi aruncate sardine în mare.” S-a speculat mult atunci că Éric Cantona va părăsi fotbalul englez după terminarea suspendării, dar Alex Ferguson l-a convins să rămână la Manchester
Eric Cantona () [Corola-website/Science/310336_a_311665]
-
a jucat Ionel din "Domnișoara Nastasia". Debutul pe marele ecran a avut loc în 1982, în filmele "La capătul liniei" și "Calculatorul mărturisește". Au urmat multe alte pelicule, printre care: "Întunecare", "Furtună în Pacific", "Bătălia din umbră", "Drumul câinilor", "Sezonul pescărușilor", "Kilometrul 36", "Balanța", "Vulpe-vânător", "Stare de fapt", "Femeia visurilor", "În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură", "Nunta mută", "Evadarea", "Trădarea", "Semnul dragostei" și altele. A jucat și în telenovele românești: "Regina" (Don Antonucci), "Aniela" (Iorgu Vulturescu) și de curând
Dan Condurache () [Corola-website/Science/309228_a_310557]
-
La începutul anilor 1990 a înființat și condus Teatrul Levant, una dintre primele instituții independente de gen apărute după căderea regimului comunist, continuând însă să joace și la Teatrul Mic, cu realizări notabile: recitalul "Arta iubirii" sau rolul Arkadina, din "Pescărușul" de Cehov, ambele în regia Cătălinei Buzoianu. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare inspirată a actriței cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul "Pelicanul", după August Strindberg (1994), montat într-un spațiu neconvențional (un depozit al Sălii Dalles
Valeria Seciu () [Corola-website/Science/309227_a_310556]
-
înălțime unde domină arborele de mușchi ("Scalesia") si orhideea. Dintre animale, aici viețuiesc țestoase uriașe (cele mai mari din lume), iguane, cormorani, balene cu cocoașe. La țărmuri se întâlnesc specii rare de reptile, pasărea Darwin (specie endemică), crabi roșii, egrete, pescăruși cu picioare albastre, albatroși și cintezoi de Galapagos, devenite celebre datorită teoriei evoluționiste. Ecosistemul insulelor Galapagos, cu biodiversitatea sa excepțională, a permis lui Charles Darwin să ajungă la adevărurile care au stat la baza elaborării teoriei evoluționiste. Supranumit și „laboratorul
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
Sadova și-a reluat activitatea de teatru. A devenit profesor universitar la București la IATC (azi UNATC). A avut roluri notabile în piesele de teatru "Profesiunea doamnei Warren" de George Bernard Shaw, "Strigoii" de Henrik Ibsen. A pus în scenă "Pescărușul" de Anton Cehov la Teatrul Bulandra în 1969, "Răzvan și Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Detalii despre procesul Noica-Pillat în Stelian Tănase, "Anatomia mistificării", Humanitas, 2003
Marietta Sadova () [Corola-website/Science/308907_a_310236]
-
a fost recucerită de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (peste 95 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră (Lutra lutra) specie
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
sate nu este chiar pe malul mării), și pe malul lacului Tatlageac. Este traversată de șoseaua națională DN39, care leagă Constanța de Mangalia și de Balcic. Prin estul comunei trece și calea ferată Constanța-Mangalia, pe care este deservită de halta Pescăruș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei 23 August se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,34%), cu o minoritate de tătari (7,9%). Pentru
Comuna 23 August, Constanța () [Corola-website/Science/310368_a_311697]
-
de Valentin Todercan. Teatrul a fost temporar situat în incinta Palatului Republicii, pe strada Nicolae Iorga 21A. În perioada 1991-1995 în teatru au fost montate spectacole renumite, cum ar fi "Așteptându-l pe Godot", "Cântăreața cheală", "Iosif și amanta sa", "Pescărușul", "Chirița în provincie", "Regele moare", "Voci în lumina orbitoare" - spectacole premiate în toate colțurile lumii, din Franța până în Japonia. În 1994 teatrul a fost invitat să participe la Festivalul de teatru de la Avignon (Franța) cu trei spectacole din repertoriu. Tot
Teatrul „Eugène Ionesco” din Chișinău () [Corola-website/Science/310431_a_311760]
-
Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice.
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
1987. În prezent (septembrie 2009), compania Petrom operează două perimetre offshore (Istria XVIII și Neptun XIX), însumând o arie de 13.880 km. Petrom produce în prezent (septembrie 2009), pe platforma continentală, cinci zăcăminte comerciale: Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruș și Delta. Producția actuală atinge aproape 32.000 boe/zi, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din producția Petrom din România. Procesarea țițeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii, Petrobrazi Ploiești și Arpechim Pitești, având o capacitate totală de 8
OMV Petrom () [Corola-website/Science/306102_a_307431]
-
de turbării și de câteva terenuri împădurite. Numele ei provine din denumirea bască pentru "Mihai", iar numele insulei Langlade provine de la numele "l'île de l'Anglais" (Insula Englezului). În jurul insulei Saint-Pierre se găsesc câteva insule nelocuite: Insula Marinarilor (), Insula Pescărușilor ("île aux Pigeons"), Insula Învingătorilor ("île aux Vainqueurs") și Insula Grand Colombier. Numele insulei Saint Pierre este numele francez al Sfântului Petru, patronul pescarilor. Pe Insula Marinarilor se află un oraș fantomă, cei 700 de locuitori ai acestuia părăsind-ul
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
deseori urmate de plaoie. Altitudinile mai importante sunt acoperite de ghețari, care înregistrează un recul vizibil în ultimii ani. Fauna este tipică regiunilor sub-antarctice, insulele fiind populate de foci, lei de mare și numeroase specii de păsări: pinguini, albatroși, cormorani, pescăruși. În anumite perioade ale anului, pin apele din largul insulelor pot fi observate balene ucigașe precum și alte cetacee. Pe insule au fost însă introduse în secolele trecute numeroase specii străine, cum ar fi iepurii, șobolanii, pisici sălbăticite și inclusiv reni
Insulele Kerguelen () [Corola-website/Science/305802_a_307131]
-
croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"); Păsări (migratoare și de pasaj) protejate prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), cucuvea ("Athene noctua"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus apus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
o răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de vară și de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruși. "Rezervația naturală Muzeul Trovanților" în suprafața de 1,1 ha. Rezervația Muzeul Trovanților are ca principal scop protejarea formațiunilor geologice denumite trovanți, fiind situată pe teritoriul Comunei Costești. Din punct de vedere științific, zona este valoroasă prin faptul că aici
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
zile mai tarziu. După reminiscențe ale unor vremuri mai fericite Arkadina îl atrage pe administratorul moșiei Shamrayev într-o dispută și decide să plece imediat. Nina tânjește după grupul care pleacă , iar între timp Treplev apare și îi dă un pescăruș pe care l-a împușcat. Nina e confuză și terifiată la acest gest. Treplev îl vede pe Trigorin apropiindu-se, motiv pentru care pleacă gelos. Nina îl întreabă pe Trigorin despre viața de scriitor. El argumentează că nu e ușoară
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
pentru care pleacă gelos. Nina îl întreabă pe Trigorin despre viața de scriitor. El argumentează că nu e ușoară deloc. Nina adaugă că știe despre dificultatea vieții de actriță, dar și-ar dori foarte mult să devină una.Trigorin remarcă pescărușul ucis de Treplev și jonglează cu ideea folosirii lui ca subiect pentru o nuvelă. Act III Actul III se desfășoară în interiorul moșiei în ziua în care Arkadina și Trigorin au hotărât să plece. Între acte Treplev a avut o tentativă
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
în schimb își petrece timpul lucrând la manuscrisul lui. După ce grupul părăsește încăperea pentru a cina, Treplev aude bătăi în ușă. Este surprins la vederea Ninei. Nina îi povestește despre viața ei din ultimii doi ani. Începe să se compare pescărușului pe care Treplev l-a ucis în Actul II, apoi respinge această asemănare și afirmă : ‘sunt actriță !’. Îi spune lui că a fost nevoită să meargă în turneu cu un teatru de mâna a doua după moartea copilului pe care
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
a sinucis (cu toate acestea, Cehov încheie strategic, în coadă de pește lăsând să ne întrebăm dacă chiar s-a sinucis sau glonțul nu a fost fatal.) Reprezentații: Premiera din St.Petersburg Data de 17 octombrie 1896, noaptea premierei piesei "Pescărușul" la teatrul Alexandrinsky din Petersburg, a reprezentat un dezastru total, spectacolul fiind huiduit de către public. Ostila audiență a intimidat-o pe Vera Komissarzhevskaya, pe care unii o considerau drept cea mai bună actriță din Rusia și care, potrivit lui Cehov, a
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
pentru ultimele două acte în spatele scenei, l-a anunțat pe Suvorin că nu va mai scrie deloc piese. Când susținătorii l-au asigurat că reprezentațiile ulterioare au avut un succes mai mare, Cehov a presupus că aceștia erau doar amabili. "Pescărușul" l-a impresionat atât de mult pe prietenul lui, Vladimir Nemirovici-Dancenko dramaturg și el, încât a afirmat că Cehov ar fi trebuit să câștige el însuși premiul Griboyedov acordat lui în acel an. Producția de la Tetrul de Arte din Moscova
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
interesul lui Cehov de a scrie pentru scenă. Refuzul lui Cehov de a explica pe marginea scenariului l-a silit pe Stanislavski să sape mai adânc în structura textului, în feluri inovatoare în teatru. Teatrul de Arte din Moscova poartă pescărușul ca emblemă, celebrând producția istorică care i-a dat practic identitatea . Producții recente: Teatrul Public Joseph Papp a prezentat "Pescărușul" ca parte integrantă a Festivalului Shakespeare din New York (25 iulie 2001 - 26 august 2001). Producția regizată de Mike Nichols i-
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
pe Stanislavski să sape mai adânc în structura textului, în feluri inovatoare în teatru. Teatrul de Arte din Moscova poartă pescărușul ca emblemă, celebrând producția istorică care i-a dat practic identitatea . Producții recente: Teatrul Public Joseph Papp a prezentat "Pescărușul" ca parte integrantă a Festivalului Shakespeare din New York (25 iulie 2001 - 26 august 2001). Producția regizată de Mike Nichols i-a avut în distribuție pe Meryl Streep în rolul Arkadinei, Christopher Walken (Sorin), Philip Seymour Hoffman (Treplev), John Goodman (Shamrayev
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
rolul Arkadinei, Christopher Walken (Sorin), Philip Seymour Hoffman (Treplev), John Goodman (Shamrayev), Marcia Gay Harden (Masha), Kevin Kline (Trigorin), Debra Monk ( Polina), Stephen Spinella ( Medvedenko) și Natalie Portman în rolul Ninei. La începutul anului 2007 Royal Court Theatre a montat "Pescărușul" avându-i în rolurile protagoniștilor pe Kristin Scott Thomas (Arkadina), Mackenzie Crook (Treplev) și Carey Mulligan (Nina). Producția a fost regizată de Ian Rickson și a primit critici foarte bune, inclusiv aprecierea piesei ca fiind "practic perfectă". S-a jucat
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
Dame tu amor" ("Light Up") cu Inna, o cântăreață celebra din România, iar în 2014 au colaborat pentru piesa "Duele" cu cântăreața mexicană Yuri. În februarie 2015, REIK participa la "Festival Internacional de la Cancion de Vină del Măr" unde câștiga "pescărușii de platina și aur"."' În octombrie 2015, lansează un nou single, o balada pop intitulată "Voy a olvidarte", care va face parte din următorul album.
Reik () [Corola-website/Science/314179_a_315508]
-
este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]