4,896 matches
-
de specii. Aici, alături de speciile endemice, cresc multe specii care se întâlnesc în pădurea de conifere europeană. Dintre elementele componente amintim: molidul de Canada (Picea canadensis) și alte specii de molid: Picea glauca, P.mariana, brad de balsam (Abies balsamea), pinul de Banks (Pinus banksiana) - cunoscut și sub numele de pinul Marrayana, zada (Larix laricina). Alături de conifere se întâlnesc foioase ca: mesteacănul papirifer (Betula papirifera), plopul balsamifer (Populus balsamifera), plopul tremurător (Populus tremuloides). O fizionomie aparte are pădurea din regiunea Marilor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
se întâlnesc în pădurea de conifere europeană. Dintre elementele componente amintim: molidul de Canada (Picea canadensis) și alte specii de molid: Picea glauca, P.mariana, brad de balsam (Abies balsamea), pinul de Banks (Pinus banksiana) - cunoscut și sub numele de pinul Marrayana, zada (Larix laricina). Alături de conifere se întâlnesc foioase ca: mesteacănul papirifer (Betula papirifera), plopul balsamifer (Populus balsamifera), plopul tremurător (Populus tremuloides). O fizionomie aparte are pădurea din regiunea Marilor Lacuri și bazinul fluviului Sf.Laurențiu (pădurea laurențiană), unde se
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
laricina). Alături de conifere se întâlnesc foioase ca: mesteacănul papirifer (Betula papirifera), plopul balsamifer (Populus balsamifera), plopul tremurător (Populus tremuloides). O fizionomie aparte are pădurea din regiunea Marilor Lacuri și bazinul fluviului Sf.Laurențiu (pădurea laurențiană), unde se întâlnesc predominant coniferele: pinul alb (Pinus strobus), pinul roșu (Pinus resionosa), țuga (Tsuga canadensis), molidul, bradul. Spre limita sudică a acestei păduri apar și foioasele: mesteacănul galben (Betula lutea), arțarul de zahăr (Acer saccharum) frasinul american (Fraxinus nigra), teiul american (Tilia americana) etc. Și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
întâlnesc foioase ca: mesteacănul papirifer (Betula papirifera), plopul balsamifer (Populus balsamifera), plopul tremurător (Populus tremuloides). O fizionomie aparte are pădurea din regiunea Marilor Lacuri și bazinul fluviului Sf.Laurențiu (pădurea laurențiană), unde se întâlnesc predominant coniferele: pinul alb (Pinus strobus), pinul roșu (Pinus resionosa), țuga (Tsuga canadensis), molidul, bradul. Spre limita sudică a acestei păduri apar și foioasele: mesteacănul galben (Betula lutea), arțarul de zahăr (Acer saccharum) frasinul american (Fraxinus nigra), teiul american (Tilia americana) etc. Și între cele două zone
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
lutea), arțarul de zahăr (Acer saccharum) frasinul american (Fraxinus nigra), teiul american (Tilia americana) etc. Și între cele două zone de țărm (atlantic și pacific) sunt diferențe în ceea ce privește compoziția floristică, datorită condițiilor climatice diferite. În zona țărmurilor estice se remarcă pinul de tămâie (Pinus taeda) și pinul rigid (Pinus rigida). Pădurile de pe coasta pacifică (numite și păduri de coastă sau păduri pluviale), care se dezvoltă în condițiile unui climat foarte umed (1000 3000mm/an), cu veri răcoroase și ierni blânde, sunt
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
frasinul american (Fraxinus nigra), teiul american (Tilia americana) etc. Și între cele două zone de țărm (atlantic și pacific) sunt diferențe în ceea ce privește compoziția floristică, datorită condițiilor climatice diferite. În zona țărmurilor estice se remarcă pinul de tămâie (Pinus taeda) și pinul rigid (Pinus rigida). Pădurile de pe coasta pacifică (numite și păduri de coastă sau păduri pluviale), care se dezvoltă în condițiile unui climat foarte umed (1000 3000mm/an), cu veri răcoroase și ierni blânde, sunt luxuriante, greu de străbătut din cauza trunchiurilor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Sitka (Picea sitchensis), bradul Douglas (Preudotsuga mucronata, P.taxifolia), țuga (Tsuga heterophylla), tuia gigantică (Thuja plicata) - ultimele două fiind endemisme. Pe versanții văilor și pe platourile Cordilierilor din limitele pădurii de conifere domină speciile de arbori mezofili, ca bradul Douglas, pinul galben (Pinus ponderosa). Pădurile boreale pacifice se prelungesc spre sud cu o pădure de conifere subtropicală, care ajunge până la 35șN, rezultând așadar această bordură continuă de pădure din Alaska până în California, desfășurată pe o lungime de peste 3800km. Deși se dezvoltă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
continuare o scurtă caracterizare a acestei păduri subtropicale, având în vedere că ne aflăm tot în limitele climatului temperat (cald). Pădurea subtropicală de conifere este alcătuită din arbori adaptați la o climă mai uscată, între care: bradul alb (Abies concolor), pinul de zahăr (Pinus lambertiana), cedrul californian (Libocedrus decurrens), bradul Douglas (Pseudotsuga mucronata), la care se adaugă arborii giganți: Sequoia semprevirens și Sequoiadendron giganteum. Sequioadendron giganteum este un arbore gigant veșnic verde care este întâlnit mai ales pe versanții vestici ai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
rubra, Q.borealis), aceste păduri includ numeroase alte specii de arbori: platan (Platanus orientalis), salcâm (Robinia pseudacacia), arborele de lalea (Liriodendron tulipifera), magnolia (Magnolia acuminata). În sud apar specii de influență tropicală: chiparosul de mlaștină (Taxodium disthicum), unele specii de pini de nisip (Pinus rigida, P.palustris), chiar palmieri, bambuși. Fauna pădurilor de foioase nord-americane include: cerbul wapiti, cerbul de Virginia, elanul american, castorul, oposumul, vulpea cenușie, vizonul, ursul baribal, curcanul sălbatic, ierunca americană, șarpele de mlaștină, șarpele panglică, șarpele regal
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Pădurile subtropicale umede din America de Nord sunt cel mai bine reprezentate în Florida și se remarcă prin specii de stejar: stejarul de Virginia (Quercus virginiana), stejarul negru (Quercus nigra), stejarul verde (Quecus virens), alături de care se întâlnesc: arborele vieții (Thuja occidentalis), pinul de tămâie (Pinus cistaceus), magnolia (Magnolia grandiflora), țuga (Tsuga heterophylla), liane, epifite etc. Între speciile faunistice întâlnite în pădurile subtropicale nord americane amintim: ursul baribal (Ursus americanus), puma (Felis concolor), oposumul, marmota de pădure, veverița zburătoare, papagali. Pădurile din sud-estul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
concolor), oposumul, marmota de pădure, veverița zburătoare, papagali. Pădurile din sud-estul Australiei și Tasmania sunt renumite pentru eucalipți (Eucalyptus obliqua, E.gigantea), la aceștia adăugându-se fagul austral (Nothogafus cunninghamii), iar pădurile de pe versanții muntoși din Brazilia sunt renumite pentru pinul de Parana. VI.4.2. EUROPA MEDITERANEANĂ - STUDIU REGIONAL Europa Sudică se suprapune aproape complet zonei subtropicale, cu particularități bioclimatice care variază mult în teritoriu în funcție de anumiți factori locali, între care și relieful. De aceea, ca bază de plecare în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în special alcătuite din quercinee: stejarul veșnic verde sau stejarul de stâncă (Quercus ilex), stejarul de plută (Q.suber) și micul stejar de Kermes (Q.coccifera). Tot aici, mai ales în partea occidentală a Mării Mediterane, cresc câteva specii de pin: pinul maritim (Pinus maritima), pinul de Alep (Pinus halpensis), iar pe coastele mai însorite și pe câmpii cresc: Pinus pinea și Pinus pineaster. Formațiunile arbustive care de regulă însoțesc pădurile de stejar sunt alcătuite din specii veșnic verzi ca mirtul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
special alcătuite din quercinee: stejarul veșnic verde sau stejarul de stâncă (Quercus ilex), stejarul de plută (Q.suber) și micul stejar de Kermes (Q.coccifera). Tot aici, mai ales în partea occidentală a Mării Mediterane, cresc câteva specii de pin: pinul maritim (Pinus maritima), pinul de Alep (Pinus halpensis), iar pe coastele mai însorite și pe câmpii cresc: Pinus pinea și Pinus pineaster. Formațiunile arbustive care de regulă însoțesc pădurile de stejar sunt alcătuite din specii veșnic verzi ca mirtul (Myrtus
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
stejarul veșnic verde sau stejarul de stâncă (Quercus ilex), stejarul de plută (Q.suber) și micul stejar de Kermes (Q.coccifera). Tot aici, mai ales în partea occidentală a Mării Mediterane, cresc câteva specii de pin: pinul maritim (Pinus maritima), pinul de Alep (Pinus halpensis), iar pe coastele mai însorite și pe câmpii cresc: Pinus pinea și Pinus pineaster. Formațiunile arbustive care de regulă însoțesc pădurile de stejar sunt alcătuite din specii veșnic verzi ca mirtul (Myrtus communis), leandrul (Nerium oleander
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în Nordul Mării Mediterane, în regiunile deluroase cu altitudine de 400-600m, cu soluri silicioase. În componența lui intră: stejarul de stâncă (Quecus ilex), maslinul sălbatec (Olea europea), fisticul (Pistacia lentiscus), palmierul pitic (Chamaerops humilis). Dintre arbori amintim stejarul de plută, pini etc. Garriga este formată din desișuri de arbuști și de arbori nu prea înalți, alcătuiți de regulă din stejarul de Kermes. Se mai întâlnesc specii de erica (Erica arborea), rosmarin (Rosmarinus officinalis), cimbru etc. Această formațiune este întâlnită în sudul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
teologic, precum și prin parcursul dramatic al relațiilor cu tînăra sa elevă, Eloisa. 1. Capitolul de față are ca bază articolele din revista Me dioevo. Un passato da riscoprire, an I, nr. 10 (1997), scrise de Carla Frova și Antonio Ivan Pini. Magiștrii de felul lui Abelard, Împreună cu elevii lor, formează grupuri care devin, de-a lungul vea curilor, tot mai numeroase și mai ușor recognoscibile: animă cu prezența lor cartiere Întregi, unde trăiesc În relații strînse În special cu breslele de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
și libelula citate mai sus mi se pare deosebit de semnificativ că numirea lui este totdeauna directă. Haiku-ul evită metafora, comparația sau personificarea. Nimic nu este asemănător cu altceva În cel mai reușit haiku. Așa cum Bashō a spus: Învață despre pin de la un pin; Învață despre bambus de la bambus. Învață, adică, ceea ce este un pin, nu cu ce se aseamănă asta se pare că a Înțeles Bashō. Această evitare a metaforei sau a comparației se ivește, simt, din nevoia poetului de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai sus mi se pare deosebit de semnificativ că numirea lui este totdeauna directă. Haiku-ul evită metafora, comparația sau personificarea. Nimic nu este asemănător cu altceva În cel mai reușit haiku. Așa cum Bashō a spus: Învață despre pin de la un pin; Învață despre bambus de la bambus. Învață, adică, ceea ce este un pin, nu cu ce se aseamănă asta se pare că a Înțeles Bashō. Această evitare a metaforei sau a comparației se ivește, simt, din nevoia poetului de a reda direct
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
totdeauna directă. Haiku-ul evită metafora, comparația sau personificarea. Nimic nu este asemănător cu altceva În cel mai reușit haiku. Așa cum Bashō a spus: Învață despre pin de la un pin; Învață despre bambus de la bambus. Învață, adică, ceea ce este un pin, nu cu ce se aseamănă asta se pare că a Înțeles Bashō. Această evitare a metaforei sau a comparației se ivește, simt, din nevoia poetului de a reda direct și concret viziunea și numai viziunea pe care a avut-o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a treia dimensiuni simbolice: iaz de vară / stînjenei galbeni se-apleacă / În umbre amurg / un cormoran planează / un pic deasupra apei amurg / un pelican plonjează / și prinde un pește! liniște / zăpada acoperă piatra / sub stelele iernii ciorile se adună / În mijlocul pinului... / adiere de iarnă clar de lună În august - / pe o creangă subțire / vrabia Își freacă ciocul un crab / apare dintr-o crăpătură... / soare-n miezul nopții ce multe scoici / pe plajă-n seara asta... / maree-n reflux Considerentele repetate cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
difuzia intraparticule ca etapă determinantă de viteză (Khaled și al., 2009a). În alte situații, adsorbția se conformează altor modele. Astfel, adsorbția Procion Red MX 3B pe material carbonizat (C-PW) și activat termic (AC-PW) obținut din coajă de fruct de pin brazilian (Calvete și al., 2009) se conformează modelului Sips, iar pentru adsorbentul activat este valabil și modelul Redlich-Peterson. Studiile comparative de adsorbție a opt coloranți anionici acizi pe semințe de guava necarbonizate, activate termic prin carbonizare la 600șC și 1000șC
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
intensă la forma amfionică, datorită atracției electrostatice dintre grupele carboxil și xantenă ale monomerilor. Efectul pH-ului inițial asupra reținerii Procion Red MX 3B cu material carbonizat neactivat (C-PW) și activat termic (AC-PW) obținut din coajă de fruct de pin brazilian a fost studiat în domeniul de pH 2-10 (Figura 3.11 A și B) (Calvete și al., 2009). Pentru C-PW procentul de reținere este practic constant (cu variații < 2%) în domeniul de pH 2-3. La creșterea pH-ului
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
particule cu mărime mai mică asigură sistemul de adsorbție cu o arie mai mare a suprafeței disponibilă pentru reținerea colorantului. În unele studii se utilizează diferite fracțiuni de mărime. Astfel, Ferrero (2007) a testat patru tipuri de rumegușuri (cireș, nuc, pin și stejar), cu două fracțiuni de mărime 125 µm (75-180 µm) și 500 µm (300-710 µm). Adsorbția a doi coloranți din clase diferite, Albastru de metilen și Acid Blue 25, este favorizată de particulele cu mărimea cea mai mică în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de adsorbent de la 100 la 50 mesh (Khattri și Singh, 2009). Efectul mărimii particulelor a fost studiat și de Özacar și Sengil (2005a), pentru reținerea a doi coloranți, Metal complex Blue (MCB) și Metal Complex Yellow (MCY), pe rumeguș de pin. După cum se observă din Figura 3.12, capacitatea de adsorbție se mărește cu scăderea dimensiunii particulelor. Pentru cea mai mică fracțiune de mărime (90-150 µm), cantitatea maximă adsorbită este de 25,1 și 62 mg g-1 pentru MCB, respectiv MCY
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
colorant, MW masa molară a colorantului (g mol-1). Astfel, pentru Acid Blue 25, cu aria secțiunii transversale de 80 Å2, s-au obținut următoarele valori ale ariei suprafeței specifice: 13,3 (nuc); 11,5 (cireș), 10,0 (stejar), 9,4 (pin). Valorile estimate pentru stejar și pin sunt foarte apropiate de cele pentru turbă (9,0 m2 g-1) și cu 50% mai mari decât pentru lemnul de molid (6,4 m2 g-1) (Ferrero, 2007). Analiza termică a rumegușului de fag, a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]