5,484 matches
-
florile de mai să miros a tinerețe frunzele trufase suite pe ramuri îmi întorc spatele căutând reflectoare cochete primăvară mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăciți dacă vrei să vezi visul liniștii râvna adâncului ascuns în lut plânsul trunchiului scorțos dacă vei auzi animalul speriat creangă rănită de colțul cerului poate vei atinge mâna mea în aparență Suzana Deac ... Citește mai mult Moare primăvară la pasMă mut în florile de maișa miros a tinerețe frunzele trufase suite pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
întocmai ne-am ales cu, Ne-am ales cu Domnul Eminescu, Domnul cel de pasăre măiastră, Domnul cel de nemurirea noastră, Eminescu, Eminescu, Mi-L furară Doamne adineauri, Pe înaltul domn cu tot cu lauri, Mă uscam de dor în piept cu plânsul, Nu știam că dor mi-era de Dânsul, Nu știam că doina mi-o furară, Cu stravechea și frumoasa țară, Eminescu, Eminescu”, Pe cine nu a emoționat acest Cântec? Toți care l-au ascultat au fost ”atinși”, fie pozitiv, fie
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
de gând prind trup din ceața amintirilor. Același cutremur al ființei, atât de cunoscut, prin care porți se deschid, pătrunzând în lumile visurilor. De câteva nopți, încerc să îl las să fie deplin, dar de fiecare dată, izbucnesc într-un plâns care nu contenește decât când ceva se rupe înlăuntrul meu. Dimensiunile se întrepătrund, încât nu mai știu unde sunt. INOROGUL alb și maiestos, blând ca toate șoaptele doinelor noastre, mirosind a văzduh de primăvară cu liliac și lăcrămioare, a iarbă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
de gând prind trup din ceața amintirilor. Același cutremur al ființei, atât de cunoscut, prin care porți se deschid, pătrunzând în lumile visurilor. De câteva nopți, încerc să îl las să fie deplin, dar de fiecare dată, izbucnesc într-un plâns care nu contenește decât când ceva se rupe înlăuntrul meu. Dimensiunile se întrepătrund, încât nu mai știu unde sunt.INOROGUL alb și maiestos, blând ca toate șoaptele doinelor noastre, mirosind a văzduh de primăvară cu liliac și lăcrămioare, a iarbă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
domnesc te rugăm coboară peste noi jocul dansat în raza ta cu zestre ancestrală coboară harul, darul ne învrednicește cu puterea văzduhului să ne întărim să reușim să fim de folos culegătorului să putem schimba răul cu binele oftatul și plânsul cu surâsul găndul-adâncul tulburat, cu râsul pe tot întinsul Pământului în ciuda urâtului! Într-un târziu Tainice cărări se deschid Fulgerănd infinitul Stârnind nesomnul focului viu Chematul, ursitul. În această magică Noapte Să crezi în dragoste! Tremurătoare astre Neștiuți, nenumiți sori
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
Doamni, cu ci băiet neispravit vreu eu sî mă mărit!... Stârnim un război, Ioane, și tu ti-ntreci cu șaga! rostește Ruxandra cu năduf. Ba, chiar plânge de-abinelea. - D-apoi, ce-ar fi, Ruxandră, să m-apuc și eu di plâns, ca tine? Ne-am obișnui cu asta și ne-am trezi amândoi bătrâni ... Și ... nevinovați: eu flăcău și tu fecioară ... Dacă tu vrei asta, eu n-am dicât să mă duc la armată, că mâini-poimâini îmi sună goarna. - Și dacă
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ciori Și la ora cinci le toarnă Din soldați în închisori Fugiți vise, bidineaua Mătură cu decibeli Uite ziua cum e neaua Și iar mor aristoteli Unde ești mamă și tată Ochii plâng pe-o uniformă Dintr-o poză înrămată, Plânsul vostru n-are normă Unde suntem noi și voi Cine pe cine desparte Că visez numai strigoi Care scriu și citesc carte? Nu mai plângeți tată, mamă Nopți de veghe fără rost Chiar când lumea se destramă, Gardienii sunt la
INTRE ZIDURI de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357666_a_358995]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PLÂNSUL BACOVIAN ȘI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 533 din 16 iunie 2012 Toate Articolele Autorului PLÂNSUL BACOVIAN ȘI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: În haine
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PLÂNSUL BACOVIAN ȘI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 533 din 16 iunie 2012 Toate Articolele Autorului PLÂNSUL BACOVIAN ȘI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: În haine negre, întunecate, / Eu plâng în parcul de mult părăsit... / Și-a mea serenadă s-a rătăcit, / În note grele, și blestemate... („Ecou de serenadă”, George
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: În haine negre, întunecate, / Eu plâng în parcul de mult părăsit... / Și-a mea serenadă s-a rătăcit, / În note grele, și blestemate... („Ecou de serenadă”, George Bacovia) Cuvinte cheie: Bacovia, plâns, revelare, motivație, fluid, interior, deusian, creație La George Bacovia plânsul este materia, fluidul incolor ce eliberează interiorul eului de durerea, nu fizică, ci aceea care inspiră mila, regretul că o poți observa cu ochiul care umbrește fiindul: „Plângeam, și rătăceam
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
haine negre, întunecate, / Eu plâng în parcul de mult părăsit... / Și-a mea serenadă s-a rătăcit, / În note grele, și blestemate... („Ecou de serenadă”, George Bacovia) Cuvinte cheie: Bacovia, plâns, revelare, motivație, fluid, interior, deusian, creație La George Bacovia plânsul este materia, fluidul incolor ce eliberează interiorul eului de durerea, nu fizică, ci aceea care inspiră mila, regretul că o poți observa cu ochiul care umbrește fiindul: „Plângeam, și rătăceam pe stradă / În noaptea vastă și senină”. La Bacovia m-
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
se căuta domolirea lumescului însă plăcerea era atât de puternică încât păcatul adamic triumfa: „Și-atât de goală era strada - / De-amanți grădina era plină” (Fanfara). Drumurile se curăță, în schimb locurile înguste, mărginite atrag egoul împătimit, lipsit de cugetare. Plânsul poetului este uman: „Că plâng și nu știu unde să mă duc...” (Nocturnă) și totdată derutant, când cugetul pune stăpânire pe fiindul lui, dar și deusian când natura participă în totalitatea ei la trăirile regretului existențial: „În toamna care plânge pe-o
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
trupul lui, să transpir în somn, când ploaia aluneca material pe clădiri, înecând străzile până la saturație, și să-mi ascut, într-un impact ireal, auzul: „De-atâtea nopți aud plouând, / Aud materia plângând...” (Lacustră), îmbinând, astfel, generalul, ploaia, cu particularul, plânsul, rezultând durerea prin care se descarcă energii din partea amândurora, celest și teluric, revelări superioare existenței normale. Bacovia plângea în singurătatea lui aparentă pentru că în permanență trupul lui era însoțit de eul poetic, celest și egoul teluric, uman, amândouă aceste entități
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
la viața lor, / La dispariția lor” (Largo). Ar trebui să le citim până memoria noastră va putea uni cugetul cu speranța asupra codului principal al acestor versuri bacoviene și să conștientizăm că omul, când își ignoră fiindul, este un „nimic”. Plânsul lui George Bacovia este un cuget, o materializare a durerii față de mișcarea omului de la înserare și până în zorii dimineții, când umbrele se destramă, înghesuindu-se una câte una în cavourile umbroaselor cimitire, unde liniștea este atât de pătrunzătoare încât auzi
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
zorii dimineții, când umbrele se destramă, înghesuindu-se una câte una în cavourile umbroaselor cimitire, unde liniștea este atât de pătrunzătoare încât auzi voci fără a le putea desluși și sesizezi furișări de umbre pe care nu le poți vedea. Plânsul este jalea „... tălăngii când plouă!” „... și sună umil / Ca tot ce-i iubire și ură - / Cu-o muzică tristă, de gură” (Plouă), încheind că în monotonia ploii se aude un copil ce nu poate fi altceva decât un urmaș a
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
acum de toate cum este orișicând, / Dar iar rămâne totul o lungă teorie” (Nervi de primăvară), pentru că el vede: „Roata morii - violetă”. Acea rază violetă care distruge conștientul într-un moment al timpului, replicând revelația. La Bacovia apa curgătoare este plânsul: „Plâns de ape se repetă, / Încă totu-i adormit...” (Matinală), mările, oceanele sunt ochii Pământului care văd nevăzutul lumii profane unindu-se cu lacrimile elevatului, materializate în interiorul eului care suspină apăsat de palidul chip teluric: „Dar pierdută, cu ochi bólnavi
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
bacoviană nu este una materială, a faptului că trupul său a cedat, la un moment dat, răului teluric, ci una spirituală, a unui gând elevat ce se înalță în noapte și coboară în ziuă, chemând-o la fiindul său uman. Plânsul său nu este o manifestare maladivă, o stare umană, plânsul bacovian este o revelare motivată a unei descărcări interioare: „Adorm... ascult... / Afară, la fereastră, toamna a spus: / - Of!...” (Nocturnă), un „of” pe care numai el îl înțelege și îl simte
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
a cedat, la un moment dat, răului teluric, ci una spirituală, a unui gând elevat ce se înalță în noapte și coboară în ziuă, chemând-o la fiindul său uman. Plânsul său nu este o manifestare maladivă, o stare umană, plânsul bacovian este o revelare motivată a unei descărcări interioare: „Adorm... ascult... / Afară, la fereastră, toamna a spus: / - Of!...” (Nocturnă), un „of” pe care numai el îl înțelege și îl simte pentru că este parte din lumea nevăzută a celor ce știu
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
cei de sus, - / La geamul tău, în spaima nopții, ca un prelung final, / Voi repeta că anii trec mereu mai greu, și mai brutal. Va bate ploaia... și târziu, la geamul tău voi plânge-ncet...” (Nervi de toamnă). Referință Bibliografică: PLÂNSUL BACOVIAN ȘI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 533, Anul II, 16 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
din tine, Bucăți din tot avutul tău. Spunându-ne :„să trăiți bine,” Privatizarea nu-i un rău. Dar ei vândut-au munca noastră, Și pentru ei averi au strâns. E sărăcie în orice casă, Și-n ochi o lacrimă de plâns. De un prim ministru inculpat E condus guvernul țării Ce cu aroganță ne-a sfidat, Onoarea a dând-o uitării. El nu cunoaște demnitatea, Rușine n-a avut nicicând. A plagiat făcându-ș cartea, Din munca altuia furând. Și azi el
ÎNCĂ NU NE-AM TREZIT.... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357775_a_359104]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > UCIGAȘII DE VIAȚĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 487 din 01 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache debarc din oval. e corabia plânsului. pumnii fătului se strâng, între obraji și ochii închiși. umbra înghite lichidul. e dulce strigătul pentru mamă. e amar pentru...copil. moare... moare odată cu aerul înghițit. prima dată deschide palmele și strigă. tace. adoarme... viață trăită într-un oval de
UCIGAŞII DE VIAŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358567_a_359896]
-
învețe nimic din atâta suferință și pedeapsă câtă le-am dat, o să fiu obligat să-i rad de pe fața pământului... Că așa popoare stricate și rele nu merită să rămână în istorie... Acum Sfântul Petru și-a dat drumul la plâns și mai tare... Plângea în hohote așa de rău că se auza în tot raiul, în tot iadul și se auzea și pe pamant... Domnul a oftat prelung, cât istoria asta, că nu se mai termina din oftat. Și indurerat
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
AMARE Au fost cândva prinprejur, Livezi cu migdali înfloriți, Dar a venit regimul dur, Au rămas migdalii ciuntiți. Strigă migdalii răzvrătiți, Înnecați în ample bălării, Când se văd iarăși striviți, De noile, false teorii. Se zbuciumă zadarnic, În vegetale închipuiri, Plânsul lor e amarnic, Nu mai cred în reveniri. Zicea poetul migdalelor amare, Nu mai e bun tot ce a fost, Dispară migdalii de sub soare, Dacă-s amare nu au rost? *** MERE ROȘII Vinzi în piață mere roșii, Din livada veche
MIGDALE AMARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358628_a_359957]
-
care Primeam la salariu Lacrimi în loc de bani ... Și acum ne mirăm Că banii sunt după chipul și asemănarea noastră, Și ni se scurg din ochi Ca niște râuri de petrol, minereuri, și apă ... Am da o lacrimă ca să se oprească Plânsul acesta în hohote, Dar de unde atâta putere În pleoapă? 10 mai 2012 Referință Bibliografică: Puterea din pleoapă / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 496, Anul II, 10 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile
PUTEREA DIN PLEOAPĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358640_a_359969]
-
au mai apucat Căci eu cât m-am rugat n-a fost deloc degeaba! N-am fost deloc sărac dar nici bogat n-am fost Doar mulțumit de mine ca am fost drept și bun, Hai să-nchinăm pahare că plânsul n-are rost Voi râde, dar la urmă, când vreau ceva să spun... În calea ta, doi îngeri tu vei găsi mereu, Un înger blond și altul negru, ce-i... pedepsit de Dumnezeu!... florentina crăciun fabyola ianuarie 2011 Referință Bibliografica
DOAMNE,CATA NEVOIE AM DE TINE! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358645_a_359974]