3,103 matches
-
României, pe care căuta să o apere Împotriva oricărei influențe rusești. Tensiunea dintre Franța și Prusia din 1870 a avut ca urmare o nouă răcire a relațiilor dintre Franța și domnitorul Carol, guvernul francez, deosebit de iritat Împotriva familiei de Hohenzollern, plănuind chiar răsturnarea „prințului prusian”. Acest lucru a fost mărturisit de ministrul de externe Grammont agentului român I. Strat, aflat la Paris. În același timp, Strat a fost Însărcinat de Împărat să-i transmită prințului Carol că se poate bizui pe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lor. Aceeași dispoziție s-a dat și în București, atât la Prefectura [249] județului Ilfov, cât și la Prefectura Poliției Capitalei, unde Radu Mironovici s-a baricadat cu legionarii în „fortăreața” zidită de Gavrilă Marinescu. Lovitura generalului Antonescu fusese însă plănuită cu grijă, căci în cele aproape 48 de ore cât trecuseră de la manifestațiile de Duminică dimineața, toate masele țărănești legionare se întorseseră la sate, nimeni ne putând crede că generalul Antonescu ar putea recurge la măsuri de forță, chiar în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în afară de puține localități unde împotrivirea legionarilor la încercarea de înlocuire s-a arătat mai dârză, în scurtă vreme majoritatea prefecturilor au fost în mâinile trupelor trimise de Antonescu. Dar cine poate crede în chip serios că - dacă noi am fi plănuit o „rebeliune”, am fi început o după înapoierea la sate a zecilor de mii de țărani legionari veniți din capitalele de județe la 19 Ianuarie? Ce ar fi fost mai ușor (și mai firesc pentru o „rebeliune”), decât să o
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și va avea grijă să se informeze asupra tuturor împrejurărilor despre care nu s-a putut scrie nimic (consilii de miniștri, discuții pornite din fleacuri, intrigi, calomnii, etc.), va ajunge la aceeași concluzie categorică: Lovitura de stat a lui Antonescu, plănuită din timp, n-a avut nicio legătură cu greșelile (unele reale, altele născocite) ale legionarilor, ci a fost pornită exclusiv din dorința bolnavă de putere și din orgoliul patologic al acestui om, îndemnat neîncetat la aceasta de către toți acei din jurul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fonduri pentru Ajutorul Legionar, de a curăța zăpada de pe străzi și de a-i asigura demonstrații impunătoare de câte ori pleca din București sau se întorcea în Capitală - bine înțeles prin gara „regală” de la Mogoșoaia, căci altfel s-ar fi simțit umilit... Plănuise chiar o reformă a „gradelor” legionare, căci nu putea pricepe ca el, conducătorul Statului, să nu aibă niciun grad, iar niște „pârliți” de muncitori și țărani să fie comandanți legionari. Și foarte curând a interzis - într-un stat legionar! - purtarea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
un cuvânt, să nu escludeți nici o ramură a carității. Evident, prima caritate trebuie să fie aceea de a sprijini cu rugăciunea, cu munca, cu viața, Opera Slujitorilor Săraci» (Verona, 25 martie 1952). Tot ceea ce don Calabria a spus și a plănuit pentru frații și preoții Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe, a fost valabil și pentru surori: «Preoții, frații și surorile trebuie să formeze un singur trup, un singur suflet, un singur spirit, să urce într-un singur tren, să se îmbarce
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
surorilor din Este să-și pună o uniformă, pentru a nu crea confuzie în popor. În casă erau găzduite câteva fete singulare (ex-prostituate, fete-mamă, sau handicapate), care manifestau anumite atitudini nu tocmai claustrale. Don Battisti, cu o fantezie exuberantă, a plănuit pentru surori un tip de îmbrăcăminte bizară și frapantă. Don Calabria, când a văzut-o, a rămas un pic dezamăgit. Nu a spus nimic, pentru a nu ofusca bucuria sărbătorii, însă dezaprobarea i se vedea pe față. Activitatea în favoarea copiilor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în ziarul Unirea (organ al Bisericii greco-catolice române) care era favorabil Papei și Bisericii catolice, demonstrând în acest fel că este un agent al imperialismului, începând încă din 1925. Mai mult decât atât, mitropolitul a părăsit România fără permisiune și plănuiește o conspirație în slujba imperialiștilor și a Vaticanului...». Cine era acest periculos «agent al imperialismului», care rătăcea prin Europa în căutarea unui refugiu ca exilat? În 1944, România a fost ocupată de trupele sovietice. Mitropolitul Visarion Puiu se afla în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu încetinitorul. Și de această dată forțe externe au intervenit pentru a grăbi aprobarea definitivă. În vara anului 1947 don Isaia Filippi, preot vicar al parohiei romane dedicate lui San Filippo Neri, care lucra în zona din Primavalle (Roma), a plănuit să înceapă o operă în favoarea băieților pentru a-i aduna de pe stradă și a-i orienta spre studiu și muncă. A cerut ajutorul lui Pius XII, prin sora Pasqualina Lehner, care era atașată la secretariatul privat al papei. Prin intercesiunea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tristeță umanitară asemănător cu acela al lui Duhamel. În Diamant verde dăm de un erou inapt, până la crize de delir, să capteze femeia malignă și plin de repulsie pentru femeile pierdute, având doar vocația legăturilor cvasi-matrimoniale, fără obligații legale. Liceenii plănuind fugi în America amintesc literatura lui André Gide. Mihail Celarianu e și poet remarcabil, la modul prelung elegiac al lui Shelley, în care cântă uimirea în fața universului, a pădurilor bunăoară: Pădurile, pădurile-nnegrite Cu duhuri la tot pasul de-ntuneric, Ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cine nu știe pe Cucoana Chirița? Alecsandri nu uită niciodată să biciuiască pe făuritorii de vorbiri artificiale. Chiar și în Istoria unui galbîn, din 1844, el nu uită să-i atace, și anume pe Eliade, care începuse de curând să plănuiască o limbă nouă. Când galbînul 1 Oda ostașilor români; cf. Scrisori, p. 90. vorbește de Eliade, îl numește, în râs, "marele amiratoare della prestidigitazione", la care paraoa răspunde: "(boldind ochii): Ce cuvinte sunt aceste? Galbînul : Aceste sunt câteva dintr-o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
peste câteva zile le spunea numele exact. De asemenea își amintea de lucrurile petrecute în viața sa până în momentul îmbolnăvirii. Delirul. Când a intrat în Institut nu manifesta nici un fel de delir; vorbea însă foarte puțin, era preocupat, părea că plănuiește ceva pe care încă nu voiește să-l comunice altora. Cu încetul a început să spună celor din jurul său ideile care-i treceau prin cap, că are să câștige bani mulți, milioane, scriind articole de ziare sau publicând poezii. Însă, dacă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și scria pe ele prețul cu care voia să le vândă, preț ce era numai de milioane și miliarde. Scria continuu pe zidurile și ulucile Institutului bucăți din poeziile sale, numere, reprezentând milioane și miliarde, pe care le socotea continuu. Plănuia să cumpere moșii sau chiar lumea întreagă. Afirma că institutul este al său. I se părea că are în capul său o mulțime de diamante din care cauză atârna greu. Cauza adevărată a morții. Prin mai 1889, un bolnav, nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
condus de Em. G. Gavriliță. De la Chișinău trimite corespondențe, iscălite C. Șărcăleanu, M. Costea, Cerepcoveanul, C. Nistrul sau Basarabeanul, câtorva ziare din țară, printre care și „L’Indépendance roumaine”. Între timp iese, la începutul lui martie 1906, revista „Viața românească”, plănuită mai de mult împreună cu prietenii săi ieșeni - G. Ibrăileanu, C. Botez, Ion Botez, Mihai Carp, Gh. Kernbach și N. Quinezu -, pe a cărei copertă apare ca director împreună cu Paul Bujor. În primul deceniu de existență a publicației S. dă la
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
vreo trei luștri mai mult decît L. și asta, încet-încet, îl va exceda. * Spre deosebire de maturi, care, adeseori, tîrîie după ei lanțul greu al amintirilor, copiii caută mai ales spre viitor. Ieri, după întoarcerea de la săniuș, am aflat că Ducu a plănuit, împreună cu Victoraș, băiatul vecinei de palier, călătorii... În Franța („Unde vine Franța?”, m-a întrebat), de unde să aducă „blugi originali” și casetofoane. „Dar cu Ghiocel (alt «prieten» de-al său), ce discuți, tu, ore întregi, pe un frig ca ăsta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
după hepatita din 1964, am rămas cu o formă evolutivă agresivă, deci proces neterminat. Timolul ajunsese la 19!!! Stors de traduceri științifice, mi s-a recomandat În scris de către medici să-mi schimb locul de muncă. Spre norocul meu, se plănuia Înființarea viitoarei „Galerii a oamenilor de seamă”. Comitetul județean de cultură știa că mă ocupam de zeci de ani de cercetarea trecutului fălticenean și a considerat oportun să mă aleagă, ca fiind cel mai indicat În realizarea Muzeului, În casa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am putut să fac până acum. 2 (București, 8.I.1976) La mulți ani! Anul nou 1976 să vă fie, Dumneavoastră și celor ce vă sunt dragi, cu sănătate, voie bună În casă, belșug pe masă și Împlinirea tuturor realizărilor plănuite În activitatea Dvoastră atât de pasionată și generoasă. Ne-a rămas vie În amintire amabilitatea și erudiția cu care ne-ați Îndreptat pașii spre trecutul literar fascinant al Fălticenilor 250. ștefania și Ovidiu Papadima 3 Carte de vizită București, str.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a cunoscut: Tudor Vianu, Artur Gorovei ș.a. Vădește talent, dar din păcate nu l-a pus În valoare. 900 Ai mai fost pe la Flt.? M-ar interesa tot ce se petrece acolo. Tov. Havriș ce mai face și ce mai plănuiește? Cu „șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de scurtă viața, când lucrezi! și rafturi de manuscrise Își așteaptă un tipar... postum. La unele edituri nu-s puși oameni de adevărată și largă cultură și Înțelegere. Mata ce mai plănuiești? Aduni mereu, nu? Aștept câteva rânduri sămi scrii, căci totdeauna am vești interesante În misivele matale. Cu cele mai bune salutări și Încredințarea prieteniei ce ți păstrez, V. Tempeanu 9 Bft., 1 decembrie 1970 Iubite domnule Dimitriu, Îmi pare rău
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În Grădina publică și fanfara regimentelor 56 sau 16 infanterie, aduc aminte de Fălticenii de altădată. Astăzi, nu mai există nici urmă din regimentele menționate, iar oamenii nu știu ce poate Însemna o bătaie cu flori, pentru a se crea fonduri. 537 Plănuisem, În colaborare cu prof. V.G. Popa, realizarea unei monografii N. Gane. Ceva material se adunase, dar, eu am plecat În 1975 din Fălticeni, iar peste un an, profesorul avea să se stingă. 918 V. Tempeanu P.S. „Purinor”-ul n-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la care Încă n-am răspuns. 23 Bft., 21 oct. 1971 Stimate și iubite domnule Dimitriu, Mulțumiri vii pentru rândurile matale, care Îmi aduc unele vești plăcute. Mă bucură mult, că actualul director, d. Homescu (nu e fostul 555 Lucrarea, plănuită de comun acord cu prof. V.G. Popa, era clară pentru noi. Începusem să adunăm material valoros, care completa informațiile Înaintașilor (A. Gorovei, V. Ciurea, A.G. Stino, V. Costăchescu) și cuprindea - ca noutate - personalități din anii noștri. Atmosfera insuportabilă de la Muzeu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu dedicație specială Îl voi fotografia și-l voi trimite Muzeului matale. Nu mi-ai scris, cărui fapt se datorește schimbarea de direcție la liceul No. 2. Dl. Prof. Popa mi-a trimis un capitol interesant din Biografia ce-mi plănuiește. E intelectual de adevărată rasă; dar prea modest. Sunt invitat la Pitești pentru a ține o conferință. Subiectul meu: Actualitatea ideilor pedagogice ale lui Goethe. La anul se vor serba cei 75 ani de la Întemeierea soc. „Junimea” a elevilor acelui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Suceava, se va opri și la Flt. la Muzeu. În ceea ce privește rev. „șezătoarea”, ea ar trebui să fie Înviată sub conducerea d-lui Prof. Popa, care are 7 volume de folclor și este, deci, peste așteptări, mare folclorist. Mă bucură că plănuiți Împreună Istoria culturii folticenene și că veți folosi cum grano salis lucrarea lui V. Costăchescu, fost agent umil al lui șt. Ioan. De asemenea fiți rezervați și În ceea ce privește informațiile colegului Ciurea. Îmi pare rău că trebuie s-o spun, dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
muri. Autoritățile de la București au încercat să saboteze activitatea postului de radio până în ultima clipă a regimului, în ciuda schimbărilor din lumea comunistă. În jurul României lucrurile evoluaseră până acolo încât, în atmosfera de glasnost est-european, alte servicii [ale radioului Europa Liberă] plănuiesc să-și trimită redactorii în Europa de Răsărit. De pildă, peste câteva zile, șeful știrilor de la serviciul rusesc va pleca la Moscova. Scrisorile adresate Europei Libere La mijlocul anilor 60, în contextul destinderii dintre cele două blocuri (care a dus, între
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mișcării și a țării din partea germanilor. În urma acestui fapt Horia Sima a părăsit locul de internare de la Berkenbrück și a plecat în Italia. Înainte de plecare lui, Antonescu trimisese agenți între noi și chiar în legătură cu germanii și ajutați de ei, au plănuit asasinarea lui Sima și a unora dintre legionarii de la Rostock. Complotul a fost descoperit de mine și zădărnicit. în decembrie 1942 am fost internați în lagărul de la Buchenwald, lângă Weimar cu o parte dintre legionarii din Rostock. Pe măsura ce
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]