2,800 matches
-
gazetarului Eminescu, cel care numise "antitezele monstruoase" din societatea noastră. Echilibrul, armonia și depășirea antitezelor nu poate fi decât transmodernistă pentru că, spune profesorul Codreanu, "transmodernismul se fundează pe antitetică pe care o întrevăd ca filozofie a viitorului", cu o certă pledoarie pentru diversitate și alteritate. Da, asimilarea și omogenizarea nu mai constituie un ideal, însă trebuie să recunoaștem că și în diversitate există potențialul extremismului și al violenței. Într-o "democrație în mozaic" (Alvin Toffler), de înaltă tensiune și de mișcare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ideologie este demontată punct cu punct de către un specialist în istoria bisericii creștine (Bart D. Erhman), autorul cărții se mișcă foarte abil printre acestea, iar armele seducției sale sunt, de cele mai multe ori, argumente bine cumpănite. În final, se face o pledoarie pentru transdisciplinaritate, aceasta fiind ceea ce se află în același timp și între discipline și dincolo de orice disciplină. Cartea se încheie, într-un fel, cu trimiterea din nou la meditațiile eminesciene "Omul conține în el o contradicțiune adâncă. Fiecare om are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adversități și atacuri. Revoluționarii și reacționarii. Din nou Eminescu A doua schimbare la față este o carte profund eminesciană, construită pe idei impuse deja de Theodor Codreanu în gândirea postdecembristă: transmodernitate, arheu românesc, dizidenți și rezistenți, dubla sacrificare etc. O pledoarie pentru reconsiderarea raportului național-internațional, pe care încearcă să-l reechilibreze în contextul interogațiilor tot mai pertinente vizând eșecul globalizării și al multiculturalismului. Problemele abordate în acest volum se dovedesc astfel extrem de actuale, depășind cadrele societății românești. Naționalismul nu e un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o căuta: la Rădăuți, la Suceava, la Câmpulung” (Amintiri pentru cei mai tineri „Muguri”, în „Muguri”, Rădăuți, număr jubiliar, 1972, p. 15). După o întrerupere de aproape trei decenii, în 1968 revista „Muguri” reapare într-o serie nouă. Cu toată Pledoaria pentru literatură din primele numere, care apar șapirografiate, sub îndrumarea profesorului Vasile Precop, „Muguri” descifrează curând „filozofia nouă” a veacului, consacrând pagini consistente unor „preocupări de cercetare științifică” din liceul devenit „Industrial”, interesante astăzi doar ca documente de epocă. În
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
binele să-l împărtășim și să nu mai fim necăjiți de aici înainte, fă pe toți rumânii să iubească dreptatea și unirea, ca să poată împărți dragostea Națională și între ei, amin (pp. 35-36). Abecedarul lui Pleșoianu este, indiscutabil, o pasionantă pledoarie pentru dragostea patriotică și națională. Problema care survine este aceea de decodare semantică: ținând cont de multiplele semnificații ale națiunii, cum trebuie înțelese conceptele de patrie și națiune așa cum sunt ele puse în circulație în paginile acestui abecedar din 1828
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nobil al popoarelor civilizate este caracterizat înainte de toate de dragostea pentru instituțiile, legile și așezămintele sociale specifice societății ai cărei "mădulari" sunt. Treptat, urmând o strategie incrementalistă, Aaron introduce, una câte una, idei din ce în ce mai radicale, care vor sfârși chiar cu pledoaria pentru unirea tuturor țărilor românești sub același sceptru al autorității politice. Pentru început, Aaron afirmă că "un patriotism înfocat [...] nu se poate găsi decât în republici adevărate, așezate pe principii populare" (p. 29). Aceasta deoarece doar în societățile în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trebuie considerat] ca făcând parte dintr-o națiune determinată, dintr-un tot cu care și el se confundă" (I.P. Eliade, 1874, p. 74 cf. Murgescu, 1999, p. 79). Instructivă în ilustrarea acestei evoluții dinspre moralitatea creștină înspre etica națională este pledoaria pasionantă făcută de Spiru Haret (1907) pentru crearea "Școlii Naționaliste", un proiect care se va desăvârși prin elaborarea unei "Pedagogii Naționale". În laboratorul uman al instituției școlii, crearea sinelui național a dobândit prioritate în fața modelării sinelui creștin. Anul 1870 poate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este și motivul pentru care Delavrancea recurge la una dintre cele mai limpezi analogii organiciste, atunci când le transmite copiilor ideea Patriei ca ființă etnică ce dispune de un corp social. Metafora biologică a organicității Patriei românești este pusă în slujba pledoariei pentru încorporarea Transilvaniei în trupul reprezentat de regatul României: Țările noastre au fost mărginite, dar totdeauna Patria ne-a fost mai mare ca Muntenia, Moldova și Ardealul. Patria noastră a fost, este și va fi, va trebui să fie, e
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 208). Au existat, desigur, și curente filodemocratice care au configurat antipodul ideologic al extremismului naționalist al interbelicului românesc. Suficient este de menționat numele lui Eugen Lovinescu, a cărui Istoria civilizației române moderne (1997) [1924-1925, 3 vol.] constituie o viguroasă pledoarie pentru necesitatea sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași baricadă s-a situat și Mihail Ralea, care a ridicat revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic alcătuit din "raționalism, democrație, europenism" (cf. Ornea, 1996, p. 62
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
concentrează ideile forță ale cărții, pus în circulație textuală sub denumirea "Antipatriotism". Hervé era pe deplin conștient de puternicul șoc pe care îl provocau ideile sale care lezau sentimentele patriotice. Acesta este motivul pentru care se ante-pronunță în locul juraților în pledoaria sa susținută la tribunal, condamnându-se în numele dogmei naționaliste la arderea pe rug: Într-adevăr, rugul este cel pe care noi, ca toți ereticii, îl merităm: noi, cei ce suntem ereticii religiei patriotice" (Hervé, 1905, f.p.). Patria - obiectul de venerație
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aderat și alți istorici și intelectuali germani (Joachim Fest, Michael Stürmer, Andreas Hillgruber), propunea istoricizarea Holocaustului, înțelegându-se prin aceasta plasarea fenomenului în contextul istoric, social, economic și cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor: Cel de-al Treilea Reich trebuie scos din izolarea în care încă se găsește chiar și atunci când este analizat în cadrul "Epocii Fascismului". [...] Demonizarea celui de-al Treilea Reich trebuie să înceteze. [...] O investigare amănunțită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
The End of Postcommunism in Romania. Journal of Democracy, 16(2), 146-162. Halbwachs, M. (1992). On Collective Memory. Chicago și Londra: The University of Chicago Press. Hayes, C.J.H. (1960). Nationalism: A Religion. New York: The Macmillan Company. Hervé, G. (1905). Anti-patrotism [Pledoarie susținută în fața juraților la procesul său din 1905 în care a fost acuzat de "activități antipatriotice"]. Disponibil online la adresa https://www.marxists.org/archive/herve/1905/anti-patriotism.htm, accesată în 19 august 2014. Hervé, G. (1910). My Country, Right or
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să participe la demonstrațiile politice din 23 august, de ziua partidului etc. Decan la Facultatea de Istorie-Filosofie era un istoric cu multe demnități la vremea aceea, Ștefan Ștefănescu, care conducea repartizarea absolvenților, care i-a dat voie să-și facă pledoaria. A fost un moment penibil în anul acela, 1973. Asistența era uluită de curajul lui Dincă, iar eu am ridicat mâna și am întrebat de ce nu mi s-au dat cele cincizeci de sutimi. Imediat ce am formulat întrebarea, Doru Țigău
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mi dorești asta? spune surprins. Eu chiar te simpatizez. Se spune așa ca să-l înduplec pe un orisha român să nu pățesc ca ăla... A, atunci înțeleg spune Rigoberto, rîzînd prietenos. Speranțe, speranțe Departe de mine de a face o pledoarie împotriva amestecului de rase. Cutume diferite, religii diferite, mentalități diferite, distanțe, continente, oceane, n-ar trebui să constituie obstacole în calea iubirii. Am convingerea că iubirea poate învinge prejudecățile și obstacolele de orice natură. Nefericirea survine cînd încetează iubirea. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
astă dată - așa cum am fost și suntem Încă: urâți. „Radioalmanah“, 4 octombrie 1997, ora 17,10 18. Rotund și auriu ca Soarele Am pretenția - sau speranța - că, din când În când, rotunjesc ori Întregesc, printr’o replică vegetală, mai desele pledoarii animaliere pentru relații firești cu Natura, dobândite prin cunoaștere, ale prietenului Cătălin Petre Rang. Dar las pe seama unei cât mai apropiate Întâlniri băcăuane sarcina recunoașterii ori infirmării postulatului meu. O imagine a toamnei, deosebită de aceea specifică unei zone viticole
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru a se „delecta“ cu „sfântul Neculai“... Dar, calul și-a spălat obrazul, purtându-l În luptă pe sfântul Gheorghe. Cu așa palmares, nu e de mirare că a urcat pe soclu laolaltă cu atâtea celebrități, făcând de prisos orice pledoarie. Prin meritele sale, trecute și viitoare, după ce a cucerit spațiul propriu direct lui, uscatul - cel puțin pe acela euro-asiatic, leagănul lui - și, mai apoi, folosindu-și fratele de lapte, Întreaga planetă, a mai cucerit prin eufemismele cu care omul Îi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
drepte, chiar cu riscul de a ajunge nesuferit În ochii care privesc Natura, admirând-o fără a o Înțelege. Și nu m’am putut abține de la a zgârâia; căci cele patru sunete ale limbii mele - MIAU - nu ajung pentru o pledoarie, chiar și pentru mama. (foșnet de hârtie mototolită) Cu bine. 22 decembrie 2000 Și Încă ceva, neîncredințat benzii magnetice: Știu că, ce-am semănat În sufletul lui Cristi va rodi. Îi cer - numai lui - iertare pentru că-i complic viața, și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-a, în trimestrul I, țin minte că rezultatele tezei de matematică au fost sub așteptări, dar și subiectele au fost formulate pe măsura unor așteptări de nivel competițional. Eu am mers însoțită de tata și fiecare aștepta și asculta cuminte pledoaria echipei de mate-fizică, după care interveneam și noi elevii, la final și părinții. Notele erau în principiu mici, cea mai mare un 7 luat de olimpicul nostru Iorgos Caraianidis, restul 6, 5, 4, 3, nici o notă sub 3. Eu am
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de date concrete, sentimente și trăiri. Acest parcurs inițiatic ar fi putut părea fără sens dacă el nu s-ar fi întâlnit în chip miraculos și benefic cu un împătimit cercetător al operei lui Eminescu: Petru Creția. Discuțiile cu acesta, pledoariile sale pentru realizarea unei lucrări care să-l prezinte pe Eminescu întreg, cu legăturile sale firești în pământul Ipoteștilor sursă nu numai de inspirație, dar și de vigoare identitară, au făcut să pălească ezitările care destinau demersul acesta periferiei cercetărilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
unic și statornic temei unificator: seriozitatea. Nu-i vorba despre morga și ștaiful implementate (altă rimă n-am avut...) paginii plicticos-docte, ci de seriozitatea cu care-i înțeleasă și asumată însăși misia scriitorului preocupat de "euro-soarta culturii române" și de pledoaria pentru mitul apt să fundamenteze conștiința istorică și să modeleze psihologia colectivă. Dacă punem la un loc cărțile semnate, împreună sau separat, de Magda și Petru Ursache (și el ades publicat de "Junimea"), vom înfiripa... ditamai raftul: romane, culegeri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
între țâncul de odinioară și directorul Casei de presă. Oricum, n-a strecurat vreo aluzie, nu m-a întrebat ce fac părinții: era o discuție oficială privind eventuala editare a unui volum de "opere complete". A început, ca o recitare, pledoaria pentru valoarea dramaturgiei sale, neuitând s-o susțină și cu argumentul rimelor nerepetate... Pe atunci, teatru nu se publica mai deloc, darămite cărămida operei complete. I-am vorbit despre ne-vandabilitatea cărții de teatru, despre veto-ul librarilor comanditari, încercând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
atunci, lângă Liceu, o mică dughenuță"), pe care l-a implorat să intervină pe lângă amicul său junimist Burlă, directorul școlii. Burlă a pufnit: "Nu se poate! Cu note mai mici de 7, nu se poate!" "Ei, lasă..." și-a început pledoaria Eminescu, izbutind, în cele din urmă, să obțină aprobarea exigentului director. Așa a ajuns în sala teatrului viitoarea vedetă a Naționalului ieșean... Tot pe tema Eminescu-teatru, o relatare întristătoare. Începe spectacolul. Instalat în rândul I, poetul nu dă nici o importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să se ridice la nivelul dezbaterilor de idei. Arhire începe prin a-și pune întrebări ("de ce avem un singur Mutu?", "cine se ocupă de cultura sportivului?", "de ce suferă comunicarea cu finanțatorii?", "de unde gâlceava românului cu succesul?"), spre a ajunge la pledoarii susținute: pentru așezarea valorii în prim-planul fenomenului sportiv, pentru comunicare, ca liant între performer și public, pentru obligativitatea însușirii mentalității de învingător, pentru ieșirea din mediocritate, pentru asocierea sportului cu valențele artei, inteligenței, imaginației, pentru conjugarea fericită a rezultatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui Mircea Nedelciu și de comentariile docte, suculente și spectaculoase ale lui Luca Pițu. Ba și cu desene sugestive (eufemism!) semnate cum altfel? de o reprezentantă a sexului frumos, graficiana Oana Selegean. Într-un fel, textul lui Creangă e-o pledoarie pentru naturalețe, normalitate, vânjoșenie moldo-valahă, în deplin contrast cu dragostea chioară și amorul ghebos propuse de cohorta homosexualilor. "Histoire d'une pine" (las, totuși, titlul în franceză...) se deschide cu o "prefață cinegetică" (aluzie la "Pseudokinegeticos"?) în care Luca Pițu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]