4,267 matches
-
tinere, emergenții „douămiiști”, fie se revendică de la unele direcții nouăzeciste în calitate de continuatori radicalizați ale acestora, fie le contestă nouăzeciștilor specificitatea, considerându-i o varietate de optzeciști. Toate aceste delimitări, adeziuni ori respingeri sunt deseori exagerate din rațiuni tactice în vâltoarea polemicilor vizând autopromovarea ori autolegitimarea „generaționistă”, în vreme ce o examinare atentă și imparțială dezvăluie o realitate literară mult mai nuanțată, în care continuitatea și ruptura stau într-un raport mai complex decât cel „aruncat” în disputele directe. De altfel, n. este încă
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
celor omenești (Calipso), asta nu înseamnă că nu sesizează ridicolele, acolo unde vor fi fost (Un proțes de la 1826). Se mai găsesc între cele treizeci și două de scrisori (emise între 1837 și 1855) pagini de critică și istorie literară, polemici pe teme filologice ș.a.m.d. În relatarea spirituală a unor voiajuri, descrierile de natură nu sunt cele mai reușite, peisajul fiind perceput prin prisma unor reminiscențe livrești. Un miniatural cap de operă este Păcală și Tândală sau Morală moldovinească
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Eminescu și școala romantică germană, „Înviere”, „Quo vadis”, „Manasse”, Foiletoanele lui Caragiale), Șt. Petică (Esthetismul lui Ruskin), G. Ibrăileanu (Cu prilejul foiletoanelor lui Caragiale, Curentul eminescian), P.V. Haneș, Sextil Pușcariu, I.-A. Candrea ș.a. Uneori spiritele se încing, precum în cadrul polemicilor N. Iorga - Lazăr Șăineanu, Ovid Densusianu - A. Philippide, ca și în jurul unor acuzații de plagiat. Un spațiu generos au la dispoziție folcloriștii și etnografii Simion Florea Marian, T. Duțescu-Duțu, Th. D. Speranția, Sofia Nădejde, ca și G. Coșbuc. Și în ce privește
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
în atitudinea exprimată de C. Rădulescu-Motru în articolul Scriitorii monopolizați sau Finanța literară (din mai 1909), precum și în aprecierile negative la adresa întregii literaturi a momentului, pe care le face la sfârșitul aceluiași an Eugen Porn, opinii ce declanșează o ascuțită polemică cu revistele „Cumpăna” și „Falanga”, urmată de o intervenție a recent înființatei Societăți a Scriitorilor Români la Camerele Legiuitoare, prin care se cere respingerea acordării cetățeniei criticului denigrator, de origine evreiască. Cu acest prilej C. Rădulescu-Motru lansează o așa-zisă
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
N. Davidescu, Adrian Maniu - autori proteiformi, abordând și proza, și teatrul, și critica, nu numai literară, ci și plastică și dramatică -, Ion Vinea, Al. Iacobescu ș.a. Lor li se adaugă, în 1913, F. Aderca, foarte activ și combativ, intrând în polemică, pe marginea existenței simbolismului românesc, cu Ion Trivale, iar mai târziu, în 1914, vin la revistă Mihai Săulescu și G. Bacovia. Grupul redacțional se sudează în anii premergători primului război mondial și datorită unor întâlniri săptămânale, ce iau aspect fie
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
Revista nu emană de la o grupare literară și nu își fixează un program, limitându-se în mod declarat la statutul de „stimulent de afirmare a elevilor”, cărora să le trezească gustul pentru literatură. Are o singură rubrică permanentă, „Note și polemici”. Colaborează cu versuri Teohar Mihadaș, I. Giurcă, Ț. Stelaru, Teodor Țânco, A. Delasălaj, A. Pustai, Lucian Valea. Se mai publică o nuvelă (A. Delasălaj, Dureri) și două eseuri critice (despre texte ale lui Mihai Eminescu și A. I. Odobescu). C.Tt
ORIZONTURI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288584_a_289913]
-
de Renovatus (C. R. Ghiulea), iar după 1930 de Al. Pogonat, sau „Aspecte”, aparținând lui G. Spina. Demne de semnalat sunt și notele, inteligente, spirituale, intitulate Scrisori din Paris, avându-l ca autor pe D. Carabulea (semna și Aleb). La fel, polemica în legătură cu limba română în care s-au implicat G. Topîrceanu, Val. Buțureanu și August Scriban. Mișcarea teatrală ieșeană este urmărită îndeaproape de C. B. Penel, A. Steuerman- Rodion, M. Sevastos, I. Peretz, Wratislavius, Stejar Ionescu, Al. Pogonat ș.a. Atenție se
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
transmiterea zestrei culturale. Abraham Maslow (1968) este autorul unei celebre clasificări a necesităților ființei umane. El distinge cinci mari categorii de necesități: subzistență, securitate, dragoste și apartenență, statut social și stimă și, în fine, autoactualizare. Alfred R. Radcliffe-Brown (1965), în polemica sa cu Malinowski, propune o înțelegere de tip particularist a cerințelor funcționale. Însuși termenul de necesitate (nevoie) prezintă în opinia sa dezavantajul de a postula entități universale. Mai adecvat ar fi termenul de „condiție necesară pentru existență”. Acest concept sugerează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
legile comportamentului individual. Din punct de vedere metodologic, analiza trebuie pornită mereu de la individ - nivelul de organizare cel mai pregnant, cu finalitățile cele mai puternice. Logica societății trebuie să fie privită ca derivând și fiind mereu subordonată logicii acțiunii individuale. Polemica lui Durkheim cu Spencer asupra cauzelor diviziunii muncii (Durkheim, 1926) este ilustrativă pentru diferența dintre strategia holistă și cea individualist-metodologică. Punctul de vedere al lui Spencer, sprijinit într-o oarecare măsură pe lucrările economiștilor clasici englezi (Adam Smith), este tipic
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adesea haz de necaz. Compune și versuri, sub tutela poetico-satirică a lui Béranger, scrie parodii și fabule, schițe și reportaje parlamentare, redactează false știri politice, note polemice, anecdote. Nu își cenzurează mijloacele de expresie, buna-cuviință este adesea uitată în focul polemicii, adversarii având a se teme de ironia lui, de vorbele de duh memorabile, de portretele trasate cu o peniță muiată în venin, dar și de calambururile licențioase, de anecdotele nu rareori grosiere. Într-un fel, Orășanu e un martor al
NICHIPERCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
stau mărturie articolele, asociațiile, revistele, congresele, cărțile care se multiplică într-un ritm impresionant. Multe publicații sunt opera clinicienilor entuziaști dar neexperimentați, ale căror texte trădează uneori o lipsă supărătoare de formare în domeniu. Alte scrieri adoptă tonul pasionat al polemicii pentru a desființa, cu argumente stângace uneori, modelul medical introdus în psihopatologie prin intermediul psihanalizei. Pentru a constata noi și veritabile progrese, trebuie să așteptăm momentul în care adepții terapiilor comportamentale dau o mai mare importanță metodologiei decât performanței clinice. Ar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
doar cu ochii și urechile, ci și cu mâinile, inima și mintea. Metodele de cercetare trebuie învățate activ, nu pasiv. Numai în această manieră pot căpăta sens conceptele și strategiile discutate, iar cursurile prezentate pot avea consecințe reale. Există o polemică majoră și veche ce se desfășoară în științele sociale de peste 3000 de ani și sperăm să continue încă 3000 de ani, în cazul în care o să reușim să nu distrugem această planetă. În general, subiectul său se referă la modul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru toți membrii lor. O bună parte din această discuție se referă la democrație și are în vedere forma și conținutul participării democratice, încercând să stabilească dacă o societate bună poate fi construită astfel încât să acorde putere maximă cetățeanului obișnuit. Polemica la care mă refer s-a desfășurat intens în această parte a lumii cu multe secole înainte ca subiectul să apară în Anglia, Franța sau Germania. Ea s-a născut în Balcani, cu mult înainte ca America să fi fost
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care studenții trebuie apoi să le rețină. În cazul cursurilor ceva mai bune, studenții trebuie și să reflecteze și să analizeze în mod critic materialul prezentat. Dar chiar și atunci când se discută probleme dificile, când există viziuni multiple și contradictorii, polemici aprinse între oamenii de știință, problema este definită și soluționată de către profesor; studentului i se cere doar să aleagă una dintre pozițiile deja stabilite. Rareori se așteaptă ca el să pună în discuție probleme proprii, să fie curios și să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
anumitor relații considerate fundamentale și să ne distragă atenția de la altele, mai periferice. Astfel, stiința progresează în special prin învățarea a ceea ce trebuie ignorat din cadrul complexității empirice, pe când, în cazul pozitivismului, aceasta progresa tocmai prin învățarea a ceea ce trebuia inclus. Polemica dintre empiriști și relativiști urmărește să stabilească dacă cercetarea științifică poate sta la baza unor alegeri obiective și exacte din cadrul unei game largi de construcții conceptuale posibile. Pentru empiriști, omul propune, dar lumea dispune ce trebuie eliminat și ce nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din perspectiva istoriei îndelungate știința, susține relativistul, operează de fapt printr-un ciclu hermeneutic de interpretări și auto-confirmări. Nu există ieșire din acest cerc închis în afară de înlocuirea în bloc a unui ciclu interpretativ cu altul.1 O bună parte dintre polemicile filozofiei moderne s-au desfășurat între empiriști și criticii lor relativiști. Întrebarea principală este dacă există standarde fixe de probe și evaluări prin care să putem afirma că ceva este adevărat sau fals, și nu doar că este adevărat sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
există niciodată certitudine absolută - ceea ce ar putea fi dezamăgitor. Totuși, pentru empirist, regulile științei rezonabile sporesc în mod semnificativ siguranța și validitatea rezultatelor noastre, prin care un anumit set de aprecieri despre lume dobândesc întâietate față de altele. Principalul context de polemică apare în situațiile în care perspectivele teoretice intră în conflict, având diferite grade de suport empiric din partea literaturii de specialitate. După cum susține Lakatos, nimeni nu părăsește niciodată o poziție teoretică pentru a se muta nicăieri. Empirist fiind, el susține că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Este întotdeauna posibil să apară o variabilă X2, care nu a fost luată în considerare inițial pentru că nu a fost inclusă în model, și care să demonstreze că un rezultat drag inimii noastre este iluzoriu. Acest aspect face parte din polemica inerentă științelor sociale; nimeni nu poate scăpa de riscul de a fi provocat la o dispută de un alt coleg de breaslă care operează cu o teorie pe care nu ai anticipat-o. Putem fi tentați - pentru siguranța noastră - să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
modelarea noastră practică. Voi aduce un exemplu mai detaliat care prezintă modul în care un bun modelator își dezvoltă ideile. Acesta este un model creat de Steven Jackson și se referă la relațiile internaționale.1 Jackson a pornit de la o polemică majoră care exista în literatură între teoria neo-riccardiană (care susține că asistența economică dinspre țările bogate spre cele sărace - de exemplu transferul de tehnologie - ajută atât țările bogate, cât și cele sărace prin creșterea comerțului și a ritmului de dezvoltare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu ceilalți și ne îndeplinim datoriile sociale din convingerea că așa este corect din punct de vedere moral. Obținem o gratificare psihologică și avem o părere mai bună despre noi înșine când acționăm așa cum se presupune că trebuie. Una dintre polemicile care se poartă de mult în științele sociale este aceea dintre urmașii lui Adam Smith și cei ai lui Emil Durkheim, între cei care pun accentul pe motivațiile raționale și cei care subliniază normele sociale. Pe de o parte, gânditorii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi susținută, sau nu. Încrederea în această decizie este sporită atunci când cercetătorul se bazează pe reguli logice solide de inferență și când încearcă mai ales să contrazică, și nu să apere poziția pe care o preferă. Citim uneori despre diverse polemici între avocații statisticii cumulative și avocații studiilor de caz minuțioase. Din perspectiva abordată în aceste cursuri, nu avem aici o problemă care să merite controverse. Scopul testării este pur și simplu examinarea faptelor și stabilirea dovezilor. În general, un test
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe mâinile presei și a fost dat publicității în timp ce ultimele faze ale proiectului de cercetare erau încă în derulare. Mai mult, acest lucru a fost făcut din motive politice de către o oficialitate a guvernului, în încercarea de a influența o polemică referitoare la această problemă din Congres. Repet, nu există nici un mod de a opri un proces politic pentru a efectua un studiu academic, sau pentru a împiedica actorii politici să se comporte astfel încât să-și favorizeze interesele, chiar dacă acest lucru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la debutul acestei serii de cursuri, prin a acorda atenție egală subiectului și teoriei. Subiectul cercetării trebuie să fie interesant și relevant pentru lumea în care trăim. Acesta trebuie să poată contribui în mod teoretic, dezvoltând o poziție referitoare la polemicile esențiale și de durată care ne captează atenția, și să poată aprofunda înțelegerea noastră generală privitoare la comportamentul și relațiile umane. Metodele de cercetare ne direcționează efortul și ne pun la dispoziție puncte de reper pentru judecățile de valoare, dar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Literatura română în legătură cu dezvoltarea socială (1947-1948). Agresivitatea acestei viziuni se estompează însă în anii ’60, și o sinteză precum Curentul literar de la „Contemporanul” se prezintă în bună măsură ca o carte de discuții, câteodată cu puncte de vedere surprinzătoare, propice polemicilor. Fermitatea în susținerea unor opinii adeseori extrem de personale, care au suscitat riposte vehemente, caracterizează majoritatea contribuțiilor sale de istorie literară, consacrate în general unor probleme controversate (de eminescologie, cu privire la pașoptism, romantism, poporanism, simbolism, la romanul românesc de la sfârșitul secolului al
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
trecerea de la ,,critica de respingere și delimitare” la ,,critica de deschidere”, bazată pe valorificarea În interiorul marxismului a ideilor sociologice nemarxiste (C. Zamfir). Impactul acestei deschideri s-a resimțit imediat, dar și pe termen mai lung. Un efect imediat a fost polemica desfășurată În România și În alte țări din zonă privind delimitarea sociologie - materialism istoric, ceea ce a Însemnat Începutul unui proces de pozitivare a sociologiei. Pe termen lung se poate consemna efectul de ,,sociologie reformistă”, care a Început să anime sociologii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]