3,259 matches
-
au luat locul -, generalul De Gaulle și Jean-Paul Sartre au murit și faldurile uitării îi acoperă aproape complet, Eugen Ionescu și Emil Cioran au trecut și ei într-o lume mai calmă și, chiar dacă mai continuă să suscite dezbateri contradictorii, polemice uneori, tind să devină capitole bifate de istoricii culturii. Timpul trăirii și timpul mărturisirii sunt cvasisimultane în Jurnalul parizian. Timpul lecturii e însă în succesiune. Diferența e determinată, întâi de toate, de vârsta celui care citește și de aceea a
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
Or, cartea lui Andrei Oișteanu te face să crezi că antropologia culturală și studiile de imagologie etnică au fost, în România, nu marginalizate, ci înfloritoare. Altfel, e greu de crezut că un astfel de studiu erudit, subtil, critic în formulări, polemic, inteligent, e posibil. Dar, iată, el e cu putință și Andrei Oișteanu a descoperit, se pare, secretul analizei detașate, nepărtinitoare, a unor idei care niciodată n-au fost tratate cu suficientă detașare. Analiza comparativă se desfășoară pe patru direcții importante
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
prin lentila căruia e percepută lirica portugheză, considerându-se că "scopul investigației structuraliste rămâne acela de a introduce claritatea. Modelul propus este unul "binar și Ťtabularť". Preluarea unor paradigme și modele structuraliste nu este însă lipsită de o anume tensiune polemică, în măsura în care criticul vorbește despre "o diferență fundamentală între, să zicem, modelul jakobsonian și cel utilizat de noi: prin propunerea axei metaforă vs. metonimie ni se explică performanța lingvistică, dându-se socoteală de realitatea lingvistică a textului literar. Axele lui Jakobson
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
Cronicar Marin Mincu are o problemă Problema lui Marin Mincu este că nu citește cu atenție textele pe care le comentează, grăbindu-se cu opinii polemice doar de amorul polemicii. În COTIDIANUL din 22-23 septembrie, M.M. se răfuiește, în cunoscutul său stil categoric și arogant, cu o replică dată de N. Manolescu lui Al. George. Mincu nu bagă de seamă că nu e vorba, nici în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
este, de altfel, prezent în numărul omagial cu o amintire. Iar “noua lectură” a d-lui Alex Ștefănescu din ultimele două numere (7 și 8) ale României literare îl are, ca “subiect”, deloc întîmplător, pe septuagenarul romancier. * Două viguroase articole polemice, în revista 22, ultimul număr (729) din februarie: unul al d-lui Traian Ungureanu, comentînd solidarizarea președintelui C.D.R., Ion Țiriac, cu Daciada Park de la Deva, contra gimnastelor traumatizate fizic și psihic în lagărul de concentrare care e, cam de multișor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
minimă perturbație la scară planetară. Resemnează-te, asadar. Ei bine, Glucksmann refuză să se resemneze. Numărîndu-se printre gînditorii pentru care rostul filozofiei stă în încercarea de a-i trezi pe contemporani la conștiința lumii în care trăiesc, filozoful francez scrie polemic și coroziv împotriva psihologiei înmărmuritoare de care se suferă astăzi mințile europenilor: o psihologie de sinistrați debili nutrind convingerea sinucigașă că singura soluție în fața terorismului islamic este pasivitatea împăciuitoare. Pe scurt, o atitudine tipică de ființe panicate căutîndu-și liniștea în
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
în care, privindu-te, îți intuiești slăbiciunile și viciile. Același lucru se întîmplă cu antisemitismul și antiamericanismul: ambele sunt forme pe care le ia ura de sine atunci cînd, în virtutea unei oglindiri primitive, răbufnește în afară. În concluzie, o carte polemică scrisă de un autor a cărui franchețe te face să-l privești cu simpatie.
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
din corespondență (selecție din volumul XI) și neapărat "memoriul istoric" Cuza-Vodă și oamenii săi (p. 317-441 din volumul IX al ediției critice de la Editura Minerva). E adevărat că D. Bolintineanu nu este un mare publicist, pentru că e lipsit de vehemența polemică și satirică a unui Cezar Bolliac sau C. A Rosetti, e lipsit de angajamentul istoric și retoric a unui N. Bălcescu sau Alecu Russo, nu e nici un la fel de mare memorialist ca Ion Ghica, nici un la fel de bun epistolier ca V. Alecsandri
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
înșiși. Idealismul lor vinovat se adaugă la criza de context politic și la criza de familie. Moromete nu e un constructor (cum spuneam), dar are, ca și Ioanide, o structură intelectuală. Moromete are o fire politică mai incisivă și mai polemică decât Ioanide, despre care ar fi mai potrivit să spunem că nu e deloc implicat în actualitatea imediată. Sunt deosebiri frapante. Dar mai e ceva important în destinul epic comun al celor doi. Înstrăinați de copii (și unul, și altul
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
trebuie să fie suficientă din punctul de vedere al temei, al concluziei vizate. Diferențele - inevitabile - rămân irelevante din același punct de vedere relațional, contextual. În plus, ele trebuie să prezinte un risc redus de contracarare prin contraanalogii. Într-un articol polemic, Nae Ionescu argumenta în favoarea tezei că românii nu pot fi cu adevărat catolici, fiind născuți ortodocși: „Atunci când eu am din naștere părul negru, e suficient să vreau a-l avea roșu, pentru ca să-l și am?” (Iluziile catolicizanților, 1930, în Roza
Argumente riscante by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5230_a_6555]
-
din clipa înlăturării lui Ion Iliescu. Înconjurându-se de tot felul de nătăfleți, înfoindu-se în pene și ignorând cu trufie orice critică, dl. Constantinescu a sfârșit lamentabil. Astăzi, l-au uitat până și oamenii de casă. Luat de avântul polemic, la momentul respectiv am pus în evidență nerealizările (mari, enorme), și mai puțin meritele regimului său (îndeosebi în politica externă). Dacă astăzi România nu e cu totul scoasă de pe listele europene, acest lucru se datorează - e foarte clar - poziției inflexibil
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
-se la percepția directă, frustă, adesea traumatiza(n)tă, asupra lumii înconjurătoare. Dincolo de aceste semne certe de localizare în timp, din Singura critică nu lipsesc referințe pe care le credeam tabu pentru vremea respectivă. Într-un articol cu tentă vag polemică la adresa lui Nicolae Manolescu, nelipsit de câteva fine malițiozități, Singularitatea unui alergător de cursă lungă, Mircea Martin scrie la un moment dat: Sigur pare să fie oricum faptul (repetat, deci ușor de verificat) că prețuiește (Nicolae Manolescu - n.n.) mai mult pe
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
cu șase ani înainte de moarte, petrecându-și ultima parte a vieții, el, care colindase planeta, paralizat, într-un cărucior. Tocmai el, care spunea cândva: „Cu mult înainte de a servi la comunicare, limba servește la viață”. A plătit scump acest adevăr. Polemică în jurul romanului „Să privim lucrurile pe partea bună: Franța este, neîndoielnic, singura țară în care, în plină campanie prezidențială, scriitorii sunt în stare să se certe într-un mare cotidian de seară pe tema dacă romanul realist ține de populism
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4699_a_6024]
-
avea decît efecte alienante, nu poate decît a-i dezechilibra structura și a-i perturba grav funcționalitatea. Cu asemenea reflecții am parcurs o carte interesantă, incitantă pentru intelect aș zice tocmai prin bunul său simț care dobîndește uneori o inflexiune polemică: Hîrtia de turnesol a lui Ion Dur. Ocupîndu-se de Nae Ionescu și de Cioran, autorul său calcă pe un teren minat dacă nu de negații explozive (deși nici acestea nu lipsesc), măcar de suspiciuni, dubii, confuzii. Sînt unele condeie care
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
atît. Tudor Teodorescu-Braniște surprinde o psihologie se vede că durabilă a "polemistului" care fuge de argumente, care preferă să ia în brațe insulta: "De ce tendința aceasta, specific bucureșteană, de-a înlocui - într-o dezbatere de idei - argumentul, cu facile efecte polemice? De ce această spaimă de discuția liberă și adevărată? De ce repulsia pentru tonul civilizat? De ce predilecția pentru injurie?" Parcă recunoaștem ceva... Nu altminteri se manifestă noii oportuniști, iubitori de limbaj pe cît de demagogic, pe atît de insolent și trivial, nu
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
secolului XIX și într-o a doua în deceniul ultim. Am comentat-o pe scurt într-unul din editorialele mele, socotind-o cea dintîi, îndeosebi importantă, în ediția din urmă, pentru capitolul Eminescu, cel care va stîrni pe nedrept pana polemică a lui G. Călinescu după multe decenii. Enea Hodoș vorbește de manuale. Mă întreb care vor fi fost acelea. Al său este, trebuie să spun, absolut remarcabil. în 250 de pagini, tratează toată literatura importantă de la începuturi la cea mai
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
formulare, întărind cuceritoarea pledoarie pentru cunoaștere și măsură a compromisului inevitabil. Un film dominat de Maja Komorowska, înger păzitor al unui puști (autorul însuși!) pe care-l inițiază în tainele supraviețuirii în demnitate, la vreme de stupidă restriște. Originala ecranizare polemică a piesei scrisă de Ioan Paul II Frate al Dumnezeului nostru (Polonia, 1997) enunță interogații legate de o veche dilemă - credința în Artă sau în Dumnezeu, dar și privind descoperirea vocației: creația cu trufie demiurgică ori caritatea și umilința conform
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
făcut, în mai multe rânduri, să-mi adreseze cuvinte măgulitoare, accentul e pus tot mai mult - cum e și firesc - pe universul lăuntric al scriitorului faimos, zgândărit de un critic ce se eclipsează. Fac această observație și pe o notă polemică. De prea multe ori criticii literari se cred niște autorități infailibile, valori fără de care scriitorii mari nu există. Ei bine, nu. Lucrurile stau chiar pe dos: scriitorul este cel care dă sens și substanță profesiunii de critic literar. În zilele
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
de ani de acasă”. Să adăugăm că regretatul critic nu-și menaja nici așa-zicînd apropiații. Așa cum s-a întîmplat cu M. Nițescu, coleg la Viața Românească, ce i se înfățișa cam prea rigid, „căpos”, insuficient de diferențiat în umoarea-i polemică. I-a dat, după cum ne amintim, două porecle: Mannix-țescu, după numele detectivului-protagonist al unui serial transmis pe atunci la tv., și Nițelea (precizînd că e la mijloc un „prefabricat”, întrucît era numele unei secretare a Uniunii Scriitorilor, care s-a
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
cărțile din cărți se scriu". I.C.: În timpul studiilor de la München eram legat de profesorul de filozofie umanistă Ernesto Grassi. Era un mare erudit, tipul de profesor universal medieval. M-a atras în mod deosebit și Jean Amery, un mare eseist polemic european. Argumentele lui morale și estetice erau fascinante, o combinație pe care o găseam foarte reușită. Mai târziu, în timpul studiilor în America, mi-am completat cunoștințele de filozofie politică prin Hannah Arendt. Prin lecturi, am fost profund influențat de Roland
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
La ce dicționare (prima) și la câte dicționare (a doua) se referă Manolescu atunci când separă apele tulburi ale literaturii române? Evident, nu la neterminatul DGLR și nici la cel, convertit ulterior în sinteză, al lui Marian Popa. Chiar dacă o intenție polemică există în raport cu ambele, după cum a arătat inteligent Paul Cernat.) Cantitativ, acestea depășesc net schițele enumerative care încheie conturile marilor perioade istorice. Sunt în total, cumulând paginile de dicționar, nu mai mult de 204 nume de raft secund. 31 între 1840
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
Tonitza-Iordache * Mărturisind public, simplu și cu mult farmec, că triumfurile mondene îl fascinează, George Banu închide gura malițioșilor, printre care mă număr și eu la loc de frunte. Principala calitate a lui Biță este evitarea, prin slalom elegant, a hipertensiunii polemice. Contradicția, cel mai vag flirt cu dialogul contradictoriu, ar crispa caracterul vizionar și creator al discursului său, al cărților sale menite din naștere să fie recitite. Lui Biță, dacă destinul, mai precis stilul, acesta îi este - să fie academician precoce
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
an de existență, care și-a propus o privire panoramică asupra artei românești, folosind exclusiv materialul oferit de piața de artă. însă aceste instituții s-au poziționat, față de cele oficiale, fie complementar, oferind o altă lectură acelorași formule artistice, fie polemic, sugerînd un alt discurs decît acela, marcat de conformism și de memoria propagandistică, al viziunii muzeale tradiționale. În acest context, Artmark a făcut un pas decisiv înainte, devenind, prin cel puțin una din componentele sale, un fel de substitut al
Basarabia mea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7070_a_8395]
-
Gabriel Dimisianu Cititorii "României literare" au observat, desigur, numeroasele intervenții polemice care apar în revistă în numele dreptului la replică. Uneori acestea îi vizează pe redactorii sau pe colaboratorii noștri apropiați. Nu protejăm și nu persecutăm pe nimeni, oferind oricui posibilitatea de a lămuri o eventuală neînțelegere în ce-l privește, de
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
Angelo Mitchievici Balcanism”, „orientalism” - termenii au fost puși în discuț ie nu o dată, iar cărțile lui Edward Said, Maria Todorova, Mircea Muthu, Neagu Djuvara printre atâția alții au configurat în mod esențial dincolo de vocația polemică și de ideologia proprie fiecărui autor și un spațiu de joc intelectual și politic care relevă polisemia adesea derutantă a termenului de „balcanism“. Cartea lui Marian Țuțui, Orient Express. The Romanian and Balkan Cinema (Editura Noi Media Print, București, 2011
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]