2,303 matches
-
împotriva unificării germane. Cum sunt german, acest ultim punct este probabil singurul ce merită să fie lămurit. Însă aș dori mai întâi să ofer ceva informații generaționale, pentru că am impresia că am uitat foarte repede (și nu numai în țările postcomuniste) "cum eram odinioară". Atunci când am ajuns în Statele Unite la mijlocul anilor '80, Reagan era la putere, dar exista și o stângă puternică și surprinzător de creativă (postmodernismul de-abia se afirma; eram interesat atât de legăturile dintre ideologia de mediu și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
avut mai multă dreptate decât am greșit, dar gluma a fost pe seama mea. Pentru motivele pentru care am avut dreptate, vezi mai jos. 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Da, cred că a fost inevitabilă la fel de inevitabilă cum sunt toate evenimentele istorice post-factum. Să fiu mai precis (și mai puțin mulțumit de mine însumi). De la început, cititorul trebuie să ia aminte că ceea ce urmează este o poziție personală (ca
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pe mâna vechilor elite. Ca atare, spre deosebire de țările central-europene, improvizația și dorința de a păstra puterea a caracterizat perioada de după Revoluție. Această "revoluție ne-revoluționară" (ca să-i spun așa) a devenit contextul politic chiar un fel de închisoare al dezvoltării postcomuniste a României. 4. În 1989, ce fel de evoluție anticipați pentru România și Europa de Est pentru următoarele două decenii? Au fost speranțele dvs. în general confirmate sau înșelate? Pe atunci nu eram un observator al "Europei de Est" sau al României
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Ceceniei, războiul pe scară mare a fost evitat în perioada prăbușirii comunismului și imediat după. Anarhia, colapsul economic total, foamea și valurile succesive de refugiați nu au semnalat venirea unei noi ere de criză și instabilitate europeană. În locul ei, societățile postcomuniste, inclusiv România, au devenit societăți stabile, pașnice și dezvoltate economic, iar unele dintre ele (puține, inclusiv România) au reușit să efectueze o "tranziție" către democrația liberală și economia funcțională de piață (deși foarte puține mai precis Slovenia, Polonia, Cehia, Slovacia
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
această condiție mai adăugăm izolarea geografică comparativă a României în centrul "Balcanilor" (o regiune, trebuie să adăugăm, care este privită în mod nefaorabil de fosta Europă Occidentală) începem să avem o imagine mai realistă a punctului de plecare al dezvoltării postcomuniste românești. Prin urmare, judecată în comparație cu ceea ce putea să fie și cu condiția reală a societății și economiei românești de atunci, România a înregistrat progrese considerabile în ultimii 20 de ani chiar dacă acest progres nu poate fi considerat suficient, iar azi
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
două decenii? Îngăduiți-mi să mă întorc la interpretarea anului 1989 în România de la întrebarea 3. După cum am observat, anul 1989 românesc a fost marcat de o "revoluție ne-revoluționară". Mai mult, el a devenit contextul politic și închisoarea dezvoltării postcomuniste românești. Aceste concluzii constituie punctul de plecare al acestui răspuns. În cazul României, eșecul său cel mai răsunător a fost neputința de a efectua o ruptură clară cu trecutul comunist, ceaușist. Această neputință a fost predeterminată, date fiind condițiile din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
puteau furniza "hărți", dacă cineva ar fi ales să se uite în acea direcție. Este evident că cei care doreau să rămână la putere au folosit cartea "tensiunilor crescânde" (etnice și socioeconomice) pentru a divide și a cuceri spațiul politic postcomunist. Pe scurt, chiar dacă condițiile erau foarte dificile atunci, aceste condiții nu au determinat scopul FSN-ului de a defini, a păstra și a profita de pe urma puterii de stat. Cel mai mare eșec din ultimii 20 de ani al "Europei de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
chiar și în această privință și în sensul mai general al acceptării principiilor și regulilor UE, diferența crucială a fost una politică. În scop pur ilustrativ, ne putem gândi la acea diferență crucială ca diferența dintre dezvoltările politice și economice postcomuniste suferite de România și Rusia (sau alte republici post-sovietice și post-iugoslave necentrate pe UE). Rusia a dezvoltat un sector economic privat. Dar el funcționează acum doar prin conecții politice, este la mâna unui stat puternic, iar mulți investitori străini se
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Există o diferență pur și simplu pozitivă între toate aceste foste țări est-europene care, prin accident mai mult decât prin amplasare geografică, au devenit inițial parte din extinderea estică a UE și acele țări care au trebuit să efectueze transformarea postcomunistă fără compas, în derivă, ca să spunem așa, având la îndemână doar propriile resurse. Acum ajung înapoi la evaluarea pe care am făcut-o eșecurilor înregistrate de România. Succesul extinderii estice și eșecurile dezvoltării postcomuniste românești sunt strâns legate. României i-
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
care au trebuit să efectueze transformarea postcomunistă fără compas, în derivă, ca să spunem așa, având la îndemână doar propriile resurse. Acum ajung înapoi la evaluarea pe care am făcut-o eșecurilor înregistrate de România. Succesul extinderii estice și eșecurile dezvoltării postcomuniste românești sunt strâns legate. României i-a lipsit și încă îi lipsește politica drept forță modernizatoare, transformatoare. Exact asta a oferit extinderea spre est a UE. Dacă elitele politice românești vor profita de ocazie pentru a se folosi de acest
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
unul de la sine explicabil, prostesc și deja pus în discuție: Europa nu este UE, iar UE nu este Europa. Dar în acești ultimi 20 de ani, mixarea, sinteza sau pur și simplu confundarea acestora a animat afacerile europene, de la politica postcomunistă a identității naționale la extinderea spre est a UE. În anii '90, majoritatea politicienilor și birocraților UE se făcea vinovată exact de acest lucru: că UE stă în locul și vorbește pentru Europa. Din nefericire, mulți continuă să vadă lucrurile exact
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
nu va putea să le ofere sprijin. Pe scurt, criza economică exacerbează problemele socioeconomice deja existente. Unele proteste violente au fost deja raportate în Bulgaria și alte țări, în timp ce în România leul s-a depreciat simțitor. Dezvoltarea economică a României postcomuniste nu a fost niciodată atât de sănătoasă adică solidă din punct de vedere structural pe cât au sugerat-o recentele creșteri economice. Creșterea economică a depins de investițiile străine directe și coproprietatea, nefiind o creație internă în sensul clasic al unei
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de creștere economică raportate. Ceea ce mă îngrijorează și mai mult în legătură cu actuala criză economică nu este atât faptul că Potemkin-ul recentei creșteri economice românești se va prăbuși, ci consecințele politice ale crizei. Așa cum am spus deseori, problema centrală a dezvoltării postcomuniste românești este una de natură politică: absența elitelor politice modernizatoare și transformatoare. Elitele politice continuă să se concentreze asupra statului ca mijloc de îmbogățire personală, demonstrând încă o dată o înclinație nesănătoasă spre naționalism ca mijloc de a câștiga alegerile și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pierdem genul de cunoaștere adâncă care ar putea să explice reticențele și obsesiile unei țări, cunoaștere de care avem nevoie în timp de criză (bilaterală, regională, internațională). Pe de altă parte, comparațiile cantitative au contribuit la integrarea țărilor și regiunilor postcomuniste în cercetările politice și sociale normale. Evident, problemele dezvoltării capitalist-democrate (a statelor bunăstare) și ale integrării europene sunt cel mai bine înțelese prin abandonarea paradigmei "tranziției" (comunism / postcomunism). De aceea, putem conclude, așa cum au făcut-o mulți alții, că per
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
unii știu deja, propriile mele cercetări pe România sunt determinate de poziția cazului românesc în științele sociale: un caz "special" ce trebuie considerat când identificăm și analizăm principalele evoluții (macro) din Europa de "Est" și Sud-est (Balcani) precomunistă, comunistă și postcomunistă. Așa cum am susținut, acest statut de caz "special", departe de a oferi explicații în și prin sine, ridică întrebări fundamentale despre modernitate și modernizare, despre analiza evoluțiilor macro-istorice. Dacă adăugăm aici și dezbaterile foarte relevante și încă interesante! despre modernitate
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
amănuntul (2003Ă și care ar merita cu prisosință o reeditare în condiții de difuzare și mediatizare maximă. Prozatorul de aici, absolut remarcabil, rămâne încă să fie descoperit. Presa austriacă despre Raiul gainilor » „(...ĂRaiul găinilor este un roman în care confuziile postcomuniste se transformă într-un «fantastic-grotesc» conturat de discuțiile personajelor, parcă ireale(ilogiceă, de domeniul fantasticului. Obiceiul preferat al românului de a bârfi cu vecinul creează paradoxuri. Dan Lungu a lăsat personajele sale să fabuleze vehement, să mintă grosolan și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
sex a României. Desigur, întâi de toate ceea ce frapa era bulversarea registrului mistic al titlului cioranian înspre un registru cu totul opus. Dar, altfel, recunosc că acest nou titlu mi s-a părut foarte incitant mai cu seamă pentru România postcomunistă (cu tot bâlciul ei). Ba chiar m-am gândit la câțiva eseiști (gurmeto-gurmanzi) apți și abili să scrie, la o adică, un asemenea eseu. Firește, nu pot să nu îl pun pe cititor la încercare și să nu îl rog
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
a r\mas România în urm\ " Antecedente istorice în Europa de Esttc "Antecedente istorice în Europa de Est" Prăbușirea blocului comunist în 1989 a dat cale liberă capitalismului occidental, extinderii sferei sale de influență în domeniul economic, politic și militar. Integrarea țărilor postcomuniste în sistemul mondial capitalist urma să aibă loc pe măsură ce aceste țări adoptau structurile și normele economiei de piață și ale democrației de tip occidental, proces dirijat și monitorizat prin instituțiile internaționale FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană, care lucrează mână în
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
terapie de șoc, producția industrială a scăzut cu 24,2%, salariile reale s-au redus cu 30%, consumul cu 11,6%, iar șomajul a reprezentat 6% din forța de muncă industrială. (Asemenea căderi economico-financiare au avut loc în toate țările postcomuniste, iar în România s-a produs o adevărată prăbușire a producției și a PIB-ului.) La primele alegeri libere, Mazowiecki a obținut doar 5% din votul popular și au urmat o serie de guverne de coaliție cu predominanță de centru-dreapta
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
a obținut o victorie zdrobitoare. De subliniat că guvernul de centru-stânga a aplicat un program de reforme mult mai radical decât cel al guvernului Antall, atât în privința privatizării marilor întreprinderi, cât și a atragerii capitalului străin. Ungaria a devenit țara postcomunistă cu cea mai înaltă rată a investițiilor străine. Dar reforma radicală a dus la un șomaj de 13-14% din forța de muncă și, la alegerile din 1998, guvernul de centru-stânga a ieșit învins, deși socialiștii lui Gyula Horn au obținut
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
cenușă (vezi cazul Oprișan de la Vrancea). În sfârșit, orice ar face conducerea PSD în perioada care ne desparte de noiembrie 2004, ea nu scapă de procesul de erodare inevitabil guvernării, care a dat naștere acelei legi de fier din țările postcomuniste: partidul aflat la putere, fie de stânga, fie de dreapta, e condamnat să piardă alegerile. Să trecem acum la rivalul său, Alianța PNL-PD. Această Alianță a devenit o alternativă reală și credibilă la guvernarea PSD, ea apărând ca atare ca
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
penitenciară a variat între 38.805 și 52.047 de persoane. Chiar dacă aceste variații sînt mari, fiind vizibilă în ultimii ani o descreștere a numărului de indivizi arestați, aceste cifre situează România într-un model justițiar sovietic sau, mai corect, postcomunist. Rata de încarcerare de peste 200 de deținuți la 100.000 de locuitori plasează România în plutonul țărilor cu cele mai severe sisteme juridice, pluton condus de Federația Rusă și Ucraina și urmat de Estonia, Letonia, Moldova, Lituania și Polonia, cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mult mai ridicată decît cea pe care ar fi avut-o în instituții libere. În mai toate societățile democrate personalul închisorilor are un status social mai jos decît al altor persoane similare ca nivel de educație din comunitate. În sistemele postcomuniste, statutul angajaților penitenciarelor a fost mult ridicat prin asocierea cu casta militară foarte bine apreciată, după cum relevă toate sondajele de opinie. Administrarea polițienească a închisorilor a menținut prin modul de gestionare a pedepsei și a spațiului carceral ideea deținuților văzuți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ajunge, inevitabil, la concluzia eșecului lor. Funcționînd în afara cadrului normativ european pe care formal l-a îmbrățișat, dar pe care îl subminează prin disprețul și lejeritatea cu care îl încalcă și în afara unei viziuni democrate despre pedeapsă și dreptate, închisorile postcomuniste se caracterizează printr-un exces al disciplinei și pedepsei, excedînd cadrul juridic. Prin primitivismul și barbarismul instituit, ele "schițează sub o formă parodică, o zoologie a subspeciilor sociale, o etnologie a civilizațiilor de răufăcători, cu riturile și limba lor proprii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să creeze tensiuni în societate. Cadrele au primit ordin de la DGP să nu scoată deținuții la muncă, să poarte în permanență arme la vedere și să ascundă "pe toate căile" orice informații despre evenimentele care se petreceau în țară. Epoca postcomunistă Venită la putere pe fondul unei revolte fără precedent, noua conducere a României (CFSN) a luat pe 12 ianuarie 1990 decizia grațierii unor categorii de deținuți, stîrnind nemulțumirea agresivă a celorlalți încarcerați, care s-au considerat deținuți politici. Stingerea grevei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]