10,485 matches
-
accentul fiind necesar să se pună pe efectuarea de operațiuni, și nu pe meserii în integralitatea lor, operațiuni și faze în relație strânsă cu exigențele pieței și cu aptitudinile persoanelor cu dizabilități; - orientarea în pregătire spre sfera serviciilor, la nivel postliceal; - pregătirea tinerilor să fie efectuată și la locul de muncă, în cadrul atelierelor unde lucrează, prin cursuri de scurtă durată, prin participarea ONG-urilor, cursuri care să fie finanțate de angajator, prin măsuri legislative de susținere; - încurajarea și dezvoltarea muncii la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
dvs. POSTFAȚĂ Un sondaj realizat de Conference Board la sfârșitul anului 2000 a arătat că mai puțin de 51% dintre americani sunt mulțumiți de locurile lor de muncă, față de 59% în 1995. Career Education Corporation, care conduce 30 de școli postliceale, a publicat tot în 200 un studiu care arăta că jumătate dintre angajații adulți din SUA se gândesc să își schimbe cariera și că aproape 25% intenționează să facă acest lucru în anul următor. Numai 3% au declarat că sunt
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
afectat cu precădere bărbații (din cauza restructurărilor care au urmat marilor privatizări sau colapsului unor sectoare economice). Corelația dintre nivelul de educație, venitul declarat și gen este însă și mai semnificativă statistic în cazul absolvenților de învățământ obligatoriu, liceal și/sau postliceal (indicele de corelație fiind de -0,152, respectiv -0,195). Femeile din aceste două categorii se regăsesc cu precădere în categoria celor fără nici un venit sau a veniturilor mici, în timp ce categoria veniturilor peste 1.000 RON este dominată de bărbați
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
București. Astfel, indicatorul sintetic, care poate defini un nivel atins Într-o țară În realizarea societății informaționale, se poate defini prin 24 variabile, grupate În patru categorii: I. Categoria social-educațională: 1. Încadrarea În școli medii/licee (%) 2. Încadrarea În școli postliceale (%) 3. Cititori de ziare și cărți (nr./1000 loc.) 4. Libertatea presei și de exprimare 5. Respectarea drepturilor omului II. Categoria informațională (infrastructură informațională) 6. Linii telefonice (nr./1000 loc.) 7. Calitatea liniilor telefonice (nr. erori/100 linii/an) 8
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de Dezvoltare Instituțională, nu În funcție de presiunea “de jos În sus” a personalului didactic, menit să sporească vizibilitatea națională și internațională a universității. „Una dintre multiplele cauze privind regresul calitativ al universității românești, adusă În destule cazuri la nivel de cursuri postliceale, este și pregătirea necorespunzătoare a universitarilor promovați la trepte superioare, până la profesor, fără a ține cont de criteriile calitative de evaluare internaționale ale UE. Până astăzi aceste criterii cu mici excepții sunt cunoscute dar nu aplicate, mai ales În domeniul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
45 de minute). O cifră totuși încurajatoare pentru femei: cele care au o diplomă de studii superioare negociază mai bine decât celelalte o colaborare cu partenerul la treburile casnice. Atunci când o femeie are un nivel de studii ce depășește școala postliceală, bărbații își măresc participarea cu 12%. Acest lucru este promițător căci tot mai multe femei ajung să aibă diplome în învățământul superior. Pentru mai multe detalii Becker G.S., „Human capital, effort, and the sexual division of labor”, în Journal of
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
recensământului - populația în vârstă de 12 ani și peste, după nivelul ultimei școli absolvite. Pe baza acestor informații, populația este structurată în mai multe categorii: − absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior; − absolvenți ai instituțiilor de învățământ secundar; • absolvenți de școli postliceale; • absolvenți de licee; • absolvenți de școli profesionale, complementare sau de ucenici; • absolvenți de gimnaziu, școli generale și prima treaptă de liceu; − absolvenți de școli primare; − persoane fără școală absolvită; − persoane cu școală absolvită nedeclarată. Analiza structurii populației după nivelul școlii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
personal angajat pe perioadă determinată; − în funcție de nivelul de calificare: • personal calificat; • personal necalificat; − după modul de participare la procesul de producție: • personal direct productiv; • personal indirect productiv (personal auxiliar); − în funcție de nivelul de instruire: • personal cu studii superioare; • personal cu studii postliceale de specialitate și tehnică de maiștri; • personal cu studii liceale; • personal cu studii gimnaziale; • personal cu studii de nivel primar sau fără școală absolvită. În funcție de scopul analizei, se pot utiliza și alte caracteristici de grupare, cum sunt: vârsta, sexul, vechimea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
acestea fiind persoane în vârstă și bolnavi. Educația era gratuită și includea pe toți tinerii până la 16 ani. Se acorda o mare atenție pregătirii profesionale și orientării [profesionale a] copiilor. La începutul anilor '80, numărul liceelor profesionale și al școlilor postliceale era de aproximativ 4.500, iar al elevilor de 1.500.000" (Ibidem, p. 120). 38 Antoaneta Damianova-Ivanova, L'enseignement secondaire en Bulgarie, Éditions du Conseil de l'Europe, Strasbourg, 1995, p. 9, 21. 39 Djoro Tzvetkov, op. cit. p. 121
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
4,4 Orientarea politică Stânga 2,12 Stânga 4,4 Dreapta 3,43 Tabel A7 1995-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Vârsta Sub 24 ani 4,5 Sex Feminin 2,3 Educație Postliceală 2,4 Ocupație Student 3,6 Șomer 3,0 Maistru/Tehnician/Funcționar 3,9 Mărimea și tipul localității Urban < 20 mii locuitori 2,2 Evaluarea rezultatelor politicii economice a guvernului Rezultate pozitive la anul 3,2 Nu pot aprecia 5
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Vârstă Sub 24 ani 3,9 25-34 ani 2,0 55-64 ani 2,0 35-44 ani 2,1 Sex Feminin 2,2 Feminin 2,3 Feminin 2,2 Educație Liceul 2 Profesională 2,4 Postliceală 2,4 Studii superioare 2,4 Ocupație Personal studii superioare 3,4 Maistru/ Tehnician/ Funcționar 2,9 Mărimea și tipul localității Urban între 30 și 100 mii locuitori 2,4 Urban > 200 mii locuitori 2,3 Evaluarea rezultatelor politicii economice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Dreapta 5,0 Table A12 2000-05 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal pesimism social Sex Masculin 2,4 Feminin 2,0 Feminin 2,2 Educație Școală profesională 2,5 Studii superioare 3,4 Postliceală 2,0 Școală elementară 2,0 Școală elementară 3 Ocupație Agricultură 3,6 Angajat cu studii superioare 2,6 Mărimea și tipul localității Rural 2,4 Urban între 100 și 200 mii locuitori 3,1 Rural 3,3 Satisfacția față de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
A14 2002-06 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism social Vârstă sub 24 ani 5,8 > 65 ani 2,2 Sex Feminin 2,8 Feminin 2,4 Educație Studii superioare 3,9 Liceu 2,9 Postliceală 2,2 Școală elementară 3,4 Ocupație Angajat în sectorul serviciilor 2,0 Personal studii superioare 3,6 Technician/ maistru 2,5 Agricultor 3,3 Mărimea și tipul localității >200 mii locuitori 2,3 Rural 3,0 Între 100-200 mii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
personal pesimism social Vârstaă sub24 ani 2,4 < 24 ani 6,2 și 24-35 ani 3,5 55-64 ani 2,5 > 65 ani 2,2 > 65 ani 3,4 Sex Feminin 3,0 Feminin 2,0 Educație Liceu 3,7 Postliceală 2,8 și studii superioare 6,6 Școală elementară 4,6 Gimnaziu 2,9 și fără studii 3,0 Ocupație Student 2,1 Student 5,3 Personal studii superioare 4,3 Casnică 2,9 Mărimea și tipul localității > 200 mii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal pesimism social Vârstă Sub 24 ani 5,9 > 65 ani 2,2 > 65 ani 2,7 > 65 ani2,9 Sex Feminin 2,4 Feminin 3,0 Educație Postliceală 2,7 și studii superioare 4,1 Ocupație Patron 2,9 Student 5,9 Personal studii superioare 4,5 / technician 2,8 Muncitor 2,2 Pensionar 3,2 Mărimea și tipul localității 100-200 mii locuitori 2,4 > 200 mii locuitori
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
armonioasă ce liniștește organismul ca un duș răcoritor într-o zi toridă, după o coadă la portocale. De multe ori Bidaru se întreba: "De ce creatorul suprem a atașat la o asemenea frumusețe de fată un asemenea defect?" Terminase o școală postliceală cap de serie, cu zece pe linie și lucra funcționară la o mică întreprindere comercială. Cu toate aceste calități, având în vedere și defectul cu care natura a înzestrat-o, tânărul Bidaru era sigur că nu-și va găsi niciodată
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pistonul unei pompe cu aburi, se duc și vin dintr-un capăt în altul; câțiva bătrâni, o mamă cu copiii nerăbdători să se urce în tren, vreo trei la număr, și ceva mai mulți elevi de liceu sau de școli postliceale, în calitatea lor de principali beneficiari ai acestui mijloc de transport. Ei se plimbă în liniște pe lângă nenumăratele uși închise, unde cu ani în urmă funcționau tot felul de birouri, săli de așteptare, baruri și restaurante, cârciumi veșnic pline, în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
masa vecină trei fete vesele ca trei ghiocei ieșiți de sub zăpadă serveau, pe lângă cafea, și câte o prăjitură. În urma unui schimb de amabilități cu zvăpăiatele din apropiere, au aflat că toate trei erau colege în ultimul an la o școală postliceală și că se pregăteau pentru a deveni asistente medicale. Încă din prima secundă, privind la una din ele, lui Doru i-a sărit inima din loc, ceea ce nu i se putea întâmpla lui Bidaru care era cu gândul aiurea, posomorât
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
două cicluri care se succed: gimnaziu, clasele V-VIII și ciclul inferior al liceului sau școala de arte și meserii, clasele IX-X; - învățământul secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI - XII/XIII, precedat, după caz, de anul de completare; - Postliceal. Sistemul național de învățământ superior este structurat pe 3 niveluri de studii universitare (http://www.edu.ro/index.php/articles/ c22): - Studii universitare de licență; - Studii universitare de masterat; - Studii universitare de doctorat. PREDARE 2. Procesul de învățământ 2.1
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de organizare și desfășurare a pregătirii practice din perioada masterului didactic. ART. 4 Din rețeaua permanentă de unități de învățământ constituită în vederea realizării pregătirii practice pot face parte: unități de învățământ cu personalitate juridică de nivel preșcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal, profesional, centrele școlare pentru educație incluzivă, centrele logopedice interșcolare și cabinetele logopedice, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, palatele și cluburile copiilor și elevilor, Palatul Național al Copiilor din București, cluburile sportive școlare. ........................ ART. 7. Pregătirea practică din cadrul masterului didactic
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
buni învățători și educatoare. Referindu-ne tot la această prioritate (a selecției materialului uman ce urmează să fie pregătit pentru a deveni învățători și educatoare) apare, în mod firesc, întrebarea: ce fel de criterii de selecție operează în școlile particulare (postliceale, fundații, colegii etc.), care pregătesc învățători, educatoare sau chiar institutori? Nici unul! Reclamele difuzate prin presa scrisă, radio, televiziune etc. fac oferte de primire a absolvenților de liceu, cu și fără Diplomă de bacalaureat, fără concurs de admitere, fără probe de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
din localități izolate, acolo unde cadrele didactice calificate refuză să meargă. După un timp, suplinitorii se obișnuiesc cu activitatea didactică și, neavând alternative, încep să caute o modalitate de calificare și de stabilizare în interiorul acestei profesiuni. Marea diversitate a învățământului postliceal, a învățământului superior de scurtă și de lungă durată, de stat și particular, oferă multiple posibilități în acest scop. Așa se face că tineri care nu s-au gândit până la 19-20 de ani, sau mai mult, că vor deveni cadre
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
șutul în fund, pe băieți și fete, fără discriminare. Cu puțini ani în urmă, de când pregătirea învățătorilor și educatoarelor a intrat în sfera afacerilor (murdare și primejdioase), am fost solicitat, în stil pompieristic, să prestez activități didactice la o unitate postliceală privată care pregătea cadre didactice pentru învățământul preșcolar și primar, cu dublă specializare (învățător educator). Erau admiși să se pregătească în această S.R.L. absolvenți de licee, fără a susține probe eliminatorii de aptitudini, fără vizită medicală, fără concurs de admitere
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
liceal și universitar de educație (Tabelul A1). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 1. Profilul principalelor grupuri de ocupații în funcție de nivelul de educație, 2002 Grupuri principale ISCO88 Nivel de educație Total 1. primar (primară + gimnaziu) 2. secundar (professional + liceu) 3. terțiar (postliceal) 1. Manageri 1,9 38,0 60,1 100,0 2. Profesioniști 0,5 7,0 92,5 100,0 3. Tehnicieni 0,7 61,1 38,2 100,0 4. Funcționari 2,9 78,2 18,9 100,0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de lucrătorii în servicii cu educație redusă. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 2. Profilul educațional al principalelor grupuri educaționale în zonele rurale, 2002 Grupuri majore ISCO88 Nivel de educație Total 1. primar (primară + gimnaziu) 2. secundar (professional + liceu) 3. terțiar (postliceal) 1. Manageri 9,8 65,5 24,8 100,0 2. Profesioniști 1,2 20,8 78,0 100,0 3. Tehnicieni ,4 68,8 30,8 100,0 4. Funcționari 9,2 81,5 9,2 100,0 5
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]