5,162 matches
-
instruirii. Momentele predării trebuie create. Educatorul are nevoie de o gândire flexibilă și de spontaneitate pentru a le crea și a le valorifica cât mai oportun; d) Fii deschis față de noi moduri de a gândi despre educație și instrucție! Designerul postmodern știe cât de ușor este să aplici un singur model de instruire, indiferent care ar fi el, dar consideră că aceasta este o „instruire minimalistă”. Designerul postmodern competent trebuie să cunoască și să se „joace” cu mai multe modele de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Fii deschis față de noi moduri de a gândi despre educație și instrucție! Designerul postmodern știe cât de ușor este să aplici un singur model de instruire, indiferent care ar fi el, dar consideră că aceasta este o „instruire minimalistă”. Designerul postmodern competent trebuie să cunoască și să se „joace” cu mai multe modele de instruire, ba chiar să încerce să le modifice, să le optimizeze și să creeze noi modele; e) Gândește în termeni de design al mediilor de învățare și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să creeze noi modele; e) Gândește în termeni de design al mediilor de învățare și al experiențelor, și nu în termeni de alegere a strategiilor instrucționale! Metaforele sunt importante. Ce face designerul - „selectează” strategia sau „aranjează” experiența de învățare? Designerii postmoderni doresc mai mult o gândire instrucțională bazată și desfășurată în termeni interactivi și experiențiali decât o gândire în termeni de simple produse și reprezentări școlare; f) Gândește instruirea ca pe un instrument esențial al profesorilor și elevilor, pe care îl
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scopurile ori de câte ori se caută informații și experiențe în acest sens. Există, bineînțeles, riscul ca, neghidat, elevul să se împotmolească în confuzii. Rostul educatorului este acela de a-l ajuta să le evite, reducând complexitatea problemelor, simplificând și evitând confuziile. Designerul postmodern trebuie să exerseze cea mai bună judecată autonomă, nu să abandoneze gândirea celui care învață într-un ocean de complexitate ce permite tot felul de confuzii; h) Apreciază încărcătura valorică a strategiilor instrucționale! Strategiile instrucționale se dezvoltă din filosofiile noastre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
limbajul corpului, mimică și performanțele în muncă. Aceste observații pot completa evaluările formale, ca bază pentru reglarea instruirii. Deși într-o oarecare măsură burlescă, „echilibristica” lui Brent G. Wilson dovedește că posibilitatea sintezei dintre unidimensionalitatea curriculară modernă și multidimensionalitatea pedagogică postmodernă nu este o aspirație himerică. Încercarea sa este departe de a fi o reușită convingătoare. Ea nu dovedește decât că rațiunea și creativitatea nu sunt două facultăți antagonice ale minții omenești; dimpotrivă, sunt și ele fiice ale acelei mame a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în 1976 (L’Échange symbolique et la mort; vezi și trad. în engleză: Symbolic Exchange and Death, Sage Publications, Londra, 1993). Baudrillard a folosit conceptele de real, simbolic și imaginar în accepțiunea conferită de Jacques Lacan pentru a descrie „realitatea postmodernă”. A ajuns la concluzia că medierea explozivă și polimorfă a experienței - mai ales prin relațiile dintre imagini și semne manipulate de televiziune, radio, internet - determină o realitate nouă, a cărei esență este dată de simulare și simulacru. Aceasta este hiperrealitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Márquez, Sabato ș.a.) și „hiperraționalitatea” curriculară. 4. I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București, 2001. 5. Conceptul de postmodernism s-a impus în cultura euroatlantică odată cu publicarea lucrării lui Jean-François Lyotard La Condition Postmoderne. Raport sur le savoir, Minuit, Paris, 1979 (trad. engl.: The Postmodern Condition, University of Minnesota Press, 1984; trad. rom.: Condiția postmodernă, traducere de C. Mihail, Babel, București, 1993). Precursorii sunt considerați: Immanuel Kant (Critica rațiunii pure), G.W.F. Hegel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București, 2001. 5. Conceptul de postmodernism s-a impus în cultura euroatlantică odată cu publicarea lucrării lui Jean-François Lyotard La Condition Postmoderne. Raport sur le savoir, Minuit, Paris, 1979 (trad. engl.: The Postmodern Condition, University of Minnesota Press, 1984; trad. rom.: Condiția postmodernă, traducere de C. Mihail, Babel, București, 1993). Precursorii sunt considerați: Immanuel Kant (Critica rațiunii pure), G.W.F. Hegel (Fenomenologia spiritului), Friedrich Nietzsche (Amurgul zeilor, Așa grăit-a Zarathustra, Știința
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2001. 5. Conceptul de postmodernism s-a impus în cultura euroatlantică odată cu publicarea lucrării lui Jean-François Lyotard La Condition Postmoderne. Raport sur le savoir, Minuit, Paris, 1979 (trad. engl.: The Postmodern Condition, University of Minnesota Press, 1984; trad. rom.: Condiția postmodernă, traducere de C. Mihail, Babel, București, 1993). Precursorii sunt considerați: Immanuel Kant (Critica rațiunii pure), G.W.F. Hegel (Fenomenologia spiritului), Friedrich Nietzsche (Amurgul zeilor, Așa grăit-a Zarathustra, Știința veselă, Nașterea tragediei), Søren Kierkegaard (Era prezentă, Jurnalul seducătorului ș.a.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
schizofrenie); Jacques Derrida (Gramatologia; teoria „deconstrucției”, teoria „diferenței și diferanței” ș.a.); Jean Baudrillard (teoria „hiperrealității”); Gianni Vatimo („sfârșitul modernității”; „sfârșitul istoriei”); A. Turaine („societatea postindustrială”); Daniel Bell (The Coming of Post-Industrial Society); Ihab Hassan (The Dismemberment of Orpheus: Toward a Postmodern Literature); M. Benamore și C. Caramello (Performance in Postmodern Culture); M. Köhler (Postmodernismus: Ein begriffsgeschichtlicher Ueberblick); Jürgen Habermas (Erkenntnis und Interesse); Mario Perniola (Enigmas, Ritual Thinking: Sexuality, Death, World); V.E. Taylor și C.E. Winquist (Encyclopedia of Postmodernism); Lawrence Calhoone (From
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diferanței” ș.a.); Jean Baudrillard (teoria „hiperrealității”); Gianni Vatimo („sfârșitul modernității”; „sfârșitul istoriei”); A. Turaine („societatea postindustrială”); Daniel Bell (The Coming of Post-Industrial Society); Ihab Hassan (The Dismemberment of Orpheus: Toward a Postmodern Literature); M. Benamore și C. Caramello (Performance in Postmodern Culture); M. Köhler (Postmodernismus: Ein begriffsgeschichtlicher Ueberblick); Jürgen Habermas (Erkenntnis und Interesse); Mario Perniola (Enigmas, Ritual Thinking: Sexuality, Death, World); V.E. Taylor și C.E. Winquist (Encyclopedia of Postmodernism); Lawrence Calhoone (From Modernism to Postmodernism); Robert Musil (Omul fără însușiri); E.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Irving Howe (1959) și Harry Levin (1960) au folosit conceptul pentru a descrie declinul „culturii moderniste”. În The Dismemberment of Orpheus (1971), Ihab Hassan a realizat primul studiu comparativ între „modernism” și „postmodernism”, investigând evoluția literaturii. În The Language of Postmodern Architecture (1977), Charles Jencks a impus sensul specificat la nota 6 în domeniul arhitecturii și construcțiilor. Richard Rorty a realizat același lucru în domeniul filosofiei în lucrarea Philosophy and the Mirror of Nature. Cartea lui Rorty a devenit fundamentală pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
putem conferi sens prin oglindirea mentală a ceva aflat în afara meticulozității, a rigorii mentale însăși. În anii ’70, postmodernismul a devenit disciplină teoretică și academică. Începuturile istoriei acestei evoluții au fost consemnate de Hans Bertens în The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, Londra, 1995. 8. Detaliile politice și militare la care facem aluzie în continuare sunt în general cunoscute. Pentru conformitate, facem trimitere la lucrarea lui Alvin Toffler War and Anti-War: Survival at the Dawn of the 21st
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Gianni Vattimo în eseul Dialettica, differenza, pensiero, debole (1979). Într-un interviu acordat lui Marin Mincu, devenit postfață la traducerea în românește a lucrării La fine d’ella modernita (Garzanti, 1985; trad. rom.: Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, traducere de Ș. Mincu, Pontica, Constanța, 1993), Vattimo mărturisea: „Expresia pensiere debole am folosit-o la sfârșitul anilor ’70, într-o perioadă în care în Italia noi trăiam experiența terorismului. ș...ț Termenii «în relief», din dezbaterea filosofică din timpul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Bowles, Gintis, op. cit. 55. J. Anyon a publicat pe această temă două studii importante: „Schools as Agencies of Social Legitimation”, în W. Pinar (ed.), Contemporary Curriculum Discourses, Gorsuch Scarisbrick, Scottsdale, 1988, pp. 175-200; The Retreat of Marxism and Socialist Feminism: Postmodern and Poststructural Theories in Education, Department of Education, Rutgers University, Newark, 1992 (citat de W. Pinar, W. Reynolds, P. Slattery și P. Taubman, Understanding Curriculum: An Introduction to the Study of Historical and Contemporary Curriculum Discourses, Peter Lang, New York, 2001
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
t This Feel Empowering? Working Through the Repressive Myths of Critical Pedagogy”, prezentat ca referat la Conferința JCT (The Journal of Curriculum Theorizing), a fost publicat în Harvard Educational Review, 59 (3), 1989, pp. 297-324. 71. S. Aronowitz, H. Giroux, Postmodern Education: Politics, Culture and Social Criticism, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1991, p. 132. 72. A. Wieder, „Possibilities, Lost Possibilities, No Possibilities: Images of Middle-class Children and Lower-class Adults”, Qualitative Studies in Education, 1 (3), 1988, pp. 225-238. 73. E.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Education, 1 (3), 1988, pp. 225-238. 73. E. Ellsworth, M. Whatley (eds.), The Ideology of Images in Educational Media, Teachers College Press, New York, 1990. 74. Aronowitz, Giroux, op. cit. (vezi nota 71). 75. P. McLaren, R. Hammer, „Critical Pedagogy and the Postmodern Challenge: Toward a Critical Postmodernist Pedagogy of Liberation”, Educational Foundations, 1989, pp. 26-62. 76. Ibidem, p. 40. 77. Ibidem, pp. 54-55. 78. L. Roman, L. Christian-Smith (eds.), Becoming Feminine: The Politics of Popular Culture, The Falmer Press, Londra, 1988. 79
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Willinski, After 1942-1922: A Postcolonial Supplement for the Canadian Curriculum, în curs de apariție, comentat de Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman, op. cit., p. 326. 97. Ibidem. 98. Studiul lui J.L. Kincheloe Toward a Critical Politics of Teacher Thinking: Mapping the Postmodern (Bergin & Garvey, Westport, 1993) poate fi considerat o continuare a lucrării realizate anterior împreună cu Shirley Steinberg Thirteen Questions: Reframing Education’s Conversation (Peter Lang, New York, 1992). În continuare facem trimitere la aceste lucrări, dar cu precădere la articolul J.L. Kincheloe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
știință! 104. Elevul lui Edmund Husserl, Martin Heidegger este probabil cel mai mare filosof al secolului XX. Nu putem reda, în spațiul restrâns al unei note bibliografice, argumentele necesare pentru o asemenea apreciere. Ele vor fi expuse în lucrarea Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. Aici oferim doar câteva repere biografice și bibliografice. Martin Heidegger s-a născut la 26 septembrie 1889 în satul Mebkirch (Baden). Era fiul meșterului dogar și paracliser Friedrich Heidegger și al Johannei Heidegger, născută Kempf. Din 1903
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
f.a., pp. 255-290). Este dificilă selecția unor „opere principale” (altele decât Sein und Zeit) la Heidegger din cauza faptului că toate creațiile sale sunt remarcabile. Ne mulțumim să le consemnăm, în ordine cronologică, pe cele care au influențat mai pregnant gândirea postmodernă: Antropologia filosofică și metafizică a Dasein-ului (Philosophische Anthropologie und Metaphysik des Daseins, 1929); Despre esența temeiului (Vom Wesen des Grundes, 1929); Vom Wesen der Wahrheit (Despre esența adevărului, 1930); Doctrina lui Platon despre adevăr (Platons Lehre von der Wahrheit, 1930-1931
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
p. 192. 194. J. Kingdon, Agendas, Alternatives, and Public Policies, Little, Brown, Boston, 1984. 195. Ibidem, pp. 92-93. 196. Ibidem, p. 12. 197. Elmore, Sykes, op. cit., p. 193. 198. Conceptul de hiperraționalitate pozitivă va fi clarificat în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educație ultramodernă. 199. G.S. Counts, Dare the Schools Build a New Social Order?, Southern Illinois University Press, Carbondale, 1932, p. 9. 200. R. Muller, „A World Core Curriculum”, Social Education, 53 (5), 1989, pp. 284-286. 201. Ibidem, p. 286
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernismului cu principiile și fundamentele clasice ale designului instrucțional. A colaborat în acest sens cu Jim Teslow și Rionda Osman-Jouchoux. Studiul precizat în nota următoare este o sinteză a cercetărilor realizate de B.G. Wilson împreună cu aceștia. 223. B.G. Wilson, „The Postmodern Paradigm”, în C.R. Dills și A.A. Romiszowski (eds.), Instructional Development Paradigms, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs, 1995. Câteva paragrafe din acest studiu au fost reluate și adaptate în B. Seels (ed.), Instructional Design Fundamentals, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din acest studiu au fost reluate și adaptate în B. Seels (ed.), Instructional Design Fundamentals, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs, 1995 (în colaborare cu J. Teslow și R. Osman-Jouchoux); a fost publicat și pe internet (http://www.cudenver.edu/Îbwilson/postmodern.html). 224. Iritarea lui Wilson față de membrii postmoderniști ai AECT este evidentă: For years, they behaved like a small, persecuted minority - a „cult” of sorts. They complained that journal editors were biased, ignorant, and unwilling to publish their radical writings
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
publish their radical writings. șEste vorba despre editorii lucrării Educational Technology Publications - n.n.ț They struggled to have AECT papers and symposia accepted on the program (Wilson, op. cit.). 225. Vezi nota de mai sus. 226. D. Hlynka, A.R.J. Yeaman, Postmodern Educational Technology, ERIC Digest No EDO-IR-92-5, ERIC Clearinghouse on Information Resources, Syracuse, 1992. 227. D. Hlynka, J.C. Belland (eds.), Paradigms Regained: The Uses of Illuminative, Semiotic and Postmodern Criticism as Modes of Inquiry in Educational Technology, Educational Technology Publications, Englewood
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
225. Vezi nota de mai sus. 226. D. Hlynka, A.R.J. Yeaman, Postmodern Educational Technology, ERIC Digest No EDO-IR-92-5, ERIC Clearinghouse on Information Resources, Syracuse, 1992. 227. D. Hlynka, J.C. Belland (eds.), Paradigms Regained: The Uses of Illuminative, Semiotic and Postmodern Criticism as Modes of Inquiry in Educational Technology, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs, 1991. 228. Barbara I. Martin, „Commentary on Deconstructing Modern Educational Technology”, Educational Technology, 64-65/1994. 229. Wilson, op. cit. 230. Hlynka, Yeaman, op. cit. Autorii satirizează hermeneutica și criticismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]