4,565 matches
-
se afirmă firesc și în actualitate, desigur prin alte variante-soluții conturate în secolul XX sau XXI. Chiar cele promovate acum, orientările accentuat critice de astăzi exprimă aceeași esență, dar accentuat cu altă voce, cu alte argumente și formulări. Mai ales postmodernismul a accentuat nevoia de diversificare, critică și abia prima conferință internațională asupra sensului actual al alternativelor educaționale, nu doar la nivelul instituțional clasic (2005, noiembrie, Istanbul), conchide că alternativele reprezintă un progres în abordarea educației, pentru că: • arată și alte căi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a parteneriatului, a câmpului de comunicare și colaborare, pentru abordarea procedurală a unei sarcini complexe, pentru depășirea obstacolelor, pentru adecvarea și realizarea unei coerențe, dar și a independenței în acțiune. De fapt, dacă acesta acționează în spiritul altei paradigme alternative postmodernismul, el va promova gândirea divergentă, critică, reflexivă, va formula ipoteze alternative de soluționare a limitelor educației școlare curente, va proceda la deconstrucții și reconstrucții în variate contexte sau la descentralizarea unor strategii generale, recomandate metodic. Nevoia de a lucra cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
riguros, tehnologic, cum se precizează obiectivele operaționale și referențialele, cu evaluarea lor standardizată. ► De aceea s-au și multiplicat cercetările de reconcepere a lui pe alte coordonate de eficiență și calitate, mai întâi pe baza orientării conceptual-empirice și apoi până la postmodernism. Noile așteptări sunt formulate din perspectiva formării pentru realitatea socio-profesională, a învățării de concepte generale prin experiențe constructiviste directe de înțelegere, observare și de raportare la context, a aducerii educatului în centru, cu noi roluri pentru educator, cu valorificarea colaborării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în definirea lui concretă, în reconstrucția lui progresivă după noile obiective și așteptări. Aceasta, pentru introducerea noilor valori, prevederea unui curriculum adecvat și pentru adulți, recursul la colaborare în cercetarea problematicii sale tot mai complexe, mai ales din perspectivă practică. ► Postmodernismul determină schimbarea paradigmelor anterioare privind curriculumul, păstrând însă elementele lor pozitive și consolidate în practică, în primul rând prin chiar trăsăturile lui specifice (Slattery, 2006, pp. 6-9): • eclectismul actual (variate stiluri, multiplicitate, interdisciplinaritate), • raportarea la context, la mediul real, dezechilibrul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin utilizarea teoriei cercetării, a acțiunii-cercetare. În același stil de analiză critică comparativă, întâlnit mai sus, Visscher-Voerman și Gustafson (2004) propun și studiul teoretic și practic al corelării cu alte metaparadigme filosofice și ale științei educației: modernismul, teoria critică, pragmatismul, postmodernismul, ca surse pentru diferite abordări și rațiuni particulare, practice ale proiectării educaționale: ► Astfel, ideea anterioară a modernismului, a raționalității în rezolvarea problemelor este asociată cu paradigma (microparadigma) instrumentală (planificarea, proiectarea pe obiective). Ea arată că toată planificarea clasică este făcută
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
contextul concret, să găsească ceea ce este util în conceperea și realizarea designului (care sunt mai eficiente între elementele contextului, care alternativă de organizare, ce variante intermediare, ce interacțiuni, cât s-ar rezolva practic din baza teoretică). ► Sau prin asociere cu postmodernismul, prin deconstrucție și reconstrucție, ar rezulta microparadigma artistică, a interpretării proiectării ca artă (depășind progresiv artizanatul), care unifică expertiza științifică cu experiența, crearea de produse-construct (proiecte) bazate pe promovarea expertului, cu critica procesului, cu imaginația educatorului, dând soluții creative la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
70, ca reacție la depășirea abordării pozitiviste generalizate și la domeniile socioumane, a condus la relevarea diferențelor între cel puțin a două alternative, regăsibile și în cercetarea pedagogică: calitativ și cantitativ, subiectiv și obiectiv, fapte și valori, descriptiv și prescriptiv, postmodernism și pragmatism ș.a. Complexitatea educației, nevoia compatibilizării lor obligă însă la stabilirea dialogului în clarificarea acestora, în alegerea alternativei, conform realității contextului, a principiul democratic în știință și în practica educațională, în cooperarea cercetător-practician. Tabel 22: Cercetarea calitativă în educație
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dezvoltarea potențialului propriu individului. Nașterea fericirii este opera Iluminismului și a mișcărilor paralele, ca Aufklärung. Revoluția americană este cea care atribuie societății, ca finalitate, dreptul la fericire. Be yourself [fii tu însuți n. tr. ] este un cuvânt de ordine al postmodernismului, care ia ființă în Statele Unite. În loc să urmezi norme prestabilite și "obiective", împlinește-te urmând datele personalității tale. Aceasta poate implica împlinirea prin profesie sau bucuria liniștită a pensiei, la sfârșitul vieții, o casă, o grădină, un cămin călduț, televizorul, vizita
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
realitățile de al treilea ordin realitățile virtuale, simulacrul (vezi Baudrillard, 1994) încep să se substituie "lumii reale". Partizanii rupturii postmoderne în evoluția istorică a societății argumentează că dezvoltările în cadrul capitalismului transnațional produc o nouă configurație globală a post-fordismului și/sau postmodernismului. Kellner (2002) încearcă să propună o perspectivă care să nu neglijeze achizițiile teoretice anterioare, introducând un nou concept pentru a facilita înțelegerea globalizării: tehnocapitalismul. Această noțiune ar indica o nouă configurație a societății capitaliste, în care cunoașterea bazată pe știință
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unele planuri și virtuale pe altele, vorbesc despre pseudomodernismul vezi și Voicu (2005a, b) societății românești actuale. Sintagma celor "două Românii" una săracă, rurală, preponderent tradițională și una mai bogată, urbană și mai modernă în care regăsim și elemente de postmodernism -, care nu demult a cucerit locuri fruntașe în agenda politică, trebuie văzută ca un indicator al recunoașterii publice a acestei realități. CAPITOLUL 2 ÎN EXPLORAREA IDENTITĂȚII Lumea, societatea umană se află de la începuturile ei în continuă mișcare. Grupuri, comunități sau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și se subliniază importanța percepțiilor, atribuirilor sau intereselor contextuale, cultura cu tot ceea ce înseamnă ea (valori, mituri, memorii, tradiții ș.a.) rămâne să joace un rol critic în ideea de identitate. 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea ca discurs Postmodernismul nu se prezintă ca un câmp teoretic unitar, monolitic. Harris (1999:153) identifică, alături de doctrina discreditării științei și tehnologiei occidentale, a respingerii realizărilor și instituțiilor Vestului, o serie de trăsături care ar caracteriza la modul general postmodernismul: "Reprezentarea vieții sociale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identitatea ca discurs Postmodernismul nu se prezintă ca un câmp teoretic unitar, monolitic. Harris (1999:153) identifică, alături de doctrina discreditării științei și tehnologiei occidentale, a respingerii realizărilor și instituțiilor Vestului, o serie de trăsături care ar caracteriza la modul general postmodernismul: "Reprezentarea vieții sociale ca text; ridicarea textului și limbii la nivel de fenomen fundamental al existenței; aplicarea analizei literare tuturor problemelor; respingerea metodei; interogarea realității și a adecvării limbajului la descrierea acesteia; apărarea discursurilor multiple; centrarea pe relațiile de putere
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de sensuri, deci există o multitudine de feluri de a vedea și trăi lumea: Nu există semnificație ultimă pentru un anume semn, sens unitar al unui text sau interpretare ce poate fi privită ca fiind superioară alteia" (Latour, 1988: 182-3). Postmodernismul caută așadar să subinieze sau să evidențieze faptul că interpretările sunt multiple și să releve totodată presupozițiile și arbitrariul organizării interne a textelor, discursurilor. De aici decurge probabil și cel mai important beneficiu pe care îl aduce și anume interogarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cel mai important beneficiu pe care îl aduce și anume interogarea motivelor care stau în spatele epistemologiilor și ideea conform căreia cunoașterea științifică sau chiar știința sunt ideologizate. Totodată acest mod de înțelegere indică scepticismul postmoderniștilor vizavi de cunoaștere și realitate. Postmodernismul se bazează doar pe o "negare" a ontologiei, adică a ideii că există o realitate obiectivă, și pe o epistemologie constructivistă (realitatea este creată prin modurile noastre de a organiza percepția și prin categoriile noastre de înțelegere). Postmodernismul, așa cum am
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și realitate. Postmodernismul se bazează doar pe o "negare" a ontologiei, adică a ideii că există o realitate obiectivă, și pe o epistemologie constructivistă (realitatea este creată prin modurile noastre de a organiza percepția și prin categoriile noastre de înțelegere). Postmodernismul, așa cum am mai spus altundeva, se bazează de fapt pe o răsturnare a raportului ontologie, epistemologie. În ceea ce privește analiza noastră observăm că una din ideile de bază a teoriilor radical constructiviste, sau post-moderne este sublinierea primatului individualității/ subiectivității: lumea, "realitatea" e
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2006), Globalization, Value Change and Generations, Boston, Brill. Etzioni, Amitai (2002), Societatea monocromă, Iași, Polirom. Featherstone, Mike (ed.) (1990), Global culture: nationalism, globalization and modernity: a theory, culture & society special issue, Londra, Sage Publications. Featherstone, Mike (1995), Undoing culture: globalization, postmodernism and identity, Londra, Sage Publications. Friedman, Jonathan (1994), Cultural identity and global process, Londra, Sage Publications. Frobenius, Leo (1985 [1921]), Paideuma, București, Editura Meridiane. Fukuyama, Francis (1992), The end of history and the last man, New York, Free Press. Gallie, Walter
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
teorii cunoscute sub denumiri precum: primordialism, perenialism, sociobiologism și autori precum: Shils, van den Berghe, Geertz, Isaac, Grosby, Connor ș.a. 11 Aici tind să fie incluse de exemplu teorii cunoscute sub denumiri precum: instrumentalism, situaționalism, cognitivism, modernism, invenționism și chiar postmodernism și autori precum: Barth, Mitchell, Brass, Horowitz, Calhoun, Anderson, Jenkins ș.a. 12 Eleații (Xenofan din Colofon, Parmenide, Zenon din Eleea) susțineau unicitatea și imuabilitatea lumii și existenței, în vreme ce Heraclit din Efes era adeptul ideii de schimbare continuă, foarte sugestiv surprinsă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Mind. New York, Chicago, Sân Francisco, McGraw-Hill Holliday, A., Hyde, M., Kullman, J. (2004), Intercultural Communication: An Advanced Resource Book, New York, Routledge d'Humiers, P. (1994), Management de la communication de l'entreprise, Paris, Ed. Eyrolles Hutcheon, Linda (1996), A Poetics of Postmodernism History, Theory, Fiction, London, Routledge Huygen, Frederique (1989), British Design. Image & Identity, London, Thames and Hudson Ltd. Iedema, Rick (2003), "Multimodality, Resemiotization: Extending the Analysis of Discourse aș Multi-Semiotic Practice", în Visual Communication, 2(1), pp. 29-57 Jackendoff, Ray (2007
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în zonă. Autorii nu-și mai numesc monografii lucrările lor, cum era obiceiul, ci „pagini de istorieʺ, „file de istorieʺ sau „studiu de istorie socialăʺ, dil uând astfel cercetarea la obiect cu una generală care te îndepărteaz ă de adevăr. Postmodernismul, lăudat și de alți istorici, motivează că monografiile localităților realizate de intelectualii locali, bazate pe elemente socio economice și tabele statistice privitoare la instituții și întreprinderi, la starea sănătății, viața școlii și a bisericii, la datinile și obiceiurile locului , cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ciocani (Cicerone Medeleanu), Dolhești (Vicu Merlan), Pogănești (Ștefan Plugaru), Tanacu (Gheorghe Grigore Buzdugan), Tăcuta (Ștefan C. Ciudin), Priponești (Ioan V. Tasie), Valea Bohotinului și Valea Moșnei (Vicu Merlan) etc. Credem și noi că adevărații intelectuali, del oc a fectați de postmodernismul molipsitor la care am făcut trimitere, nu-și vor cruța timpul și veniturile puține pe care le au și, până la constituirea acelor colective pluricalificate, vor continua a se dărui cărților, creându le, așa cum cu succes a făcut și Andrei Butnaru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și studenți români în Occident (132-133); politologii postcomunismului românesc (133); ideologie și politică în România postcomunistă (134-135); teoria și practica politică (135-136); "țărănimea" și agricultura (137); "mafiile" postcomunismului (138); paradigma sovietismului (139). Europa și America / 141 Radicalizarea ideologiilor europene liberalism, postmodernism în SUA (141-142); moderarea, temperarea unor tendințe (142-143); există ideologii hegemonice în SUA? (143-144); "americanizarea", în SUA și în Europa (145-146); competiția Europei cu SUA (146); fuga creierelor (146-147); interesul și inițiativa, în SUA și în Europa (147-148). Globalizarea / 149
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
permanent în spațiul secundarului până la momentul următoarei izbucniri. Fenomenul s-a radicalizat pe măsură ce ne apropiem de momentul vorbirii, 2005, în sensul că elementele de noutate au devenit tot mai virulent heterodoxe în raport cu canonul de care se despărțeau. Așa au apărut postmodernismele radicale de care ai amintit precum versiunile cele mai radicale ale feminismului și ale tuturor celorlalte curente apărute de multe ori ca fenomene necesare, chiar vitale, de spargere a dogmelor și a îngrădirilor, având un rol revoluționar pozitiv în prima
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
într-o fuziune oarecare cu elemente conservatoare, iar tradiția Europei Centrale și de Est este o perfectă ilustrare a simbiozei în secolul XIX între liberali și conservatori. Radicalizarea ideologiilor europene e însă valabilă și pentru ideologia estetică și culturală a postmodernismului, în momentul în care părăsește Franța pentru a ajunge în Statele Unite. M-am întrebat întotdeauna de ce. și singura explicație pe care am găsit-o, pe baza reflecției și experienței mele directe din Statele Unite, a fost că Statele Unite sunt un arhipelag
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
non-modernul ambiant. Dacă postmodernistul francez are ceva de spus privind deconstruirea textului, el este tratat cu atenție politicoasă de preopinenții săi, chiar de cei diametral opuși; treptat, el își mai moaie pozițiile, le mai estetizează, le mai relativizează. În America, postmodernismul a trebuit parcă să ajungă la forme absolut virulente, care nu existau în Europa, pentru a se face auzit și fiindcă se simte neascultat. V. N.: Nu e neapărat fals ceea ce spui. Dar aș introduce două amendamente, cel puțin. Unu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Editura Univers, București, 1978 Pacepa, Ion, Mihai, Orizonturi roșii. Amintirile unui general de securitate, Editura Venus, București, 1992. Petrescu, Camil, Teze și antiteze, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2002. Petrescu, Lăcrămioara, Scena romanului, Editura Junimea, Iași, 2005 Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Editura Paralela 45, Pitești, 1998. Popa, Dorin, Mass-media, astăzi, Institutul European, Iași, 2002 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000. Preda, Marin, Viața ca o pradă, Editura Cartex Serv, Oradea, 2003 Ricoeur, Paul, De la text
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]