25,546 matches
-
aceea cu număr spaniol, iar ea, logodnica mea, n-avusese într-a-devăr nici o șansă. Doar că asta nu se întâmplase aici, ci undeva mai în urmă, cu mulți kilometri mai în urmă" (pp. 165-166). Tragica întâmplare (evocată sporadic și în alte povestiri ale cărții) pune într-o cu totul altă lumină replicile și stările de spirit ale celor doi parteneri de călătorie. Blocajul de comunicare dintre șofer și călător are cauze mult mai complexe decât diferența de orizont cultural dintre cei doi
Vremea îndoielilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6929_a_8254]
-
stările de spirit ale celor doi parteneri de călătorie. Blocajul de comunicare dintre șofer și călător are cauze mult mai complexe decât diferența de orizont cultural dintre cei doi, așa cum păruse să fie cazul în primul moment. Cea mai valoroasă povestire a volumului mi se pare însă a fi Tramvaiul care cântă, aproape o sinteză a temelor și situațiilor din cuprinsul volumului: lipsa de comunicare (prietena naratorului vs. prietenii din cartier), situația limită cauzată de femeie (inevitabilitatea bătăii cu temutul Sticlosu
Vremea îndoielilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6929_a_8254]
-
Lasă zilei scârba ei (tipărit de Editura Vremea), care va răscoli fără doar și poate conștiința civică și politică a societății românești. Cu numele inspirat din Noul Testament (Evanghelia după Matei), romanul încearcă să dea seama asupra ultimului veac românesc, prin povestirea, la persoana întâi, a unora dintre cele mai importante și mai dramatice momente istorice ale acestei perioade, așa cum au fost ele trăite de cei doi eroi principali ai cărții: Solomon Fridman, ajuns la o vârstă matusalemică, și Pompilian Covaliu, cu
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
Aitmatov și Milorad Pavi? - ca să-i enumerăm pe cei deja instalați de câteva decenii bune în spațiul nostru cultural, prin traduceri vechi și noi. În 2009, la Editura Polirom au apărut trei cărți ale lui Julio Cortázar: două volume de povestiri - Bestiar și Cât de mult o iubim noi pe Glenda (traduse de Tudora Șandru Mehedinți și Lavinia Similaru) și romanul Cartea lui Manuel, în traducerea Laviniei Similaru. Ni se semnalează astfel un proiect urmărit consecvent de editare a scriitorului argentinian
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
mult o iubim noi pe Glenda (traduse de Tudora Șandru Mehedinți și Lavinia Similaru) și romanul Cartea lui Manuel, în traducerea Laviniei Similaru. Ni se semnalează astfel un proiect urmărit consecvent de editare a scriitorului argentinian, început cu volumele de povestiri Manuscris găsit într-un buzunar și Idolul Cicladelor și romanul Șotron, toate în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți. Cele două volume de povestiri îndeamnă la revizitarea prozei scurte, mai ales că relativ recent a apărut și o carte de convorbiri cu
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
Similaru. Ni se semnalează astfel un proiect urmărit consecvent de editare a scriitorului argentinian, început cu volumele de povestiri Manuscris găsit într-un buzunar și Idolul Cicladelor și romanul Șotron, toate în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți. Cele două volume de povestiri îndeamnă la revizitarea prozei scurte, mai ales că relativ recent a apărut și o carte de convorbiri cu Julio Cortázar, realizată de Omar Prego Gadea chiar înainte de stingerea scriitorului (Fascinația cuvintelor, traducere și note de Radu Niciporuc, Editura Fabulator, 2006
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
că relativ recent a apărut și o carte de convorbiri cu Julio Cortázar, realizată de Omar Prego Gadea chiar înainte de stingerea scriitorului (Fascinația cuvintelor, traducere și note de Radu Niciporuc, Editura Fabulator, 2006, colecția "Autorii vorbesc"), cuprinzând și un capitol " Povestirile: un joc magic" ce dezvăluie accepțiile date fantasticului, geneza celor mai cunoscute texte, momentul-cheie al lecturii lui Borges. Cortázar mărturisește cum a intuit în copilărie existența unui univers paralel cu cel oferit de realitatea familiei și a școlii, și cum
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
grădina, dar și că cei mari nu știau de existența regatului.". Aici se află deja configurat, ca timp și spațiu, fantasticul ce-l singularizează. Altă mărturisire obligă la acceptarea unui tărâm impalpabil, din care se naște o bună parte a povestirilor. Primul este teritoriul oniric: Estimez că cel puțin douăzeci și cinci la sută din povestirile mele sunt născute din coșmaruri.". Al doilea - experiențele stranii de transcendere a timpului și a spațiului, chiar a propriei condiții umane. Cortázar relatează visul din care, trezit
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
află deja configurat, ca timp și spațiu, fantasticul ce-l singularizează. Altă mărturisire obligă la acceptarea unui tărâm impalpabil, din care se naște o bună parte a povestirilor. Primul este teritoriul oniric: Estimez că cel puțin douăzeci și cinci la sută din povestirile mele sunt născute din coșmaruri.". Al doilea - experiențele stranii de transcendere a timpului și a spațiului, chiar a propriei condiții umane. Cortázar relatează visul din care, trezit, a scris Casa ocupată, vizita făcută la Jardin des Plantes și intensitatea ochilor
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
alte obiceiuri, într-o altă geografie. Mai târziu, a căpătat și deprinderea de a depăși barierele spațiului și ale timpului, dar fără intermediar livresc, ci în situații de viață cotidiană. A doua serie de confesiuni cuprinde observații tehnice despre arta povestirii, se referă la rigoarea limbajului, la construcția geometrică și la scriitura muzicală. Cortázar se declară "paznic al propriului limbaj", a învățat de la Borges "uscăciunea", adică refuzul oricăror zorzoane, fie ele adjective sau enumerări. Construcția povestirii fantastice are o formă platonică
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
cuprinde observații tehnice despre arta povestirii, se referă la rigoarea limbajului, la construcția geometrică și la scriitura muzicală. Cortázar se declară "paznic al propriului limbaj", a învățat de la Borges "uscăciunea", adică refuzul oricăror zorzoane, fie ele adjective sau enumerări. Construcția povestirii fantastice are o formă platonică - sfera,iar muzicalitatea scriiturii implică eufonia ca desen sintactic de o mare puritate, eliminând variațiile. În cea de-a treia serie de confesiuni se află detalii extrem de interesante despre cele mai cunoscute povestiri, care au
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
enumerări. Construcția povestirii fantastice are o formă platonică - sfera,iar muzicalitatea scriiturii implică eufonia ca desen sintactic de o mare puritate, eliminând variațiile. În cea de-a treia serie de confesiuni se află detalii extrem de interesante despre cele mai cunoscute povestiri, care au inovat proza fantastică (Obsesia, Noaptea cu fața spre cer) și mai ales despre influența pe care a exercitat-o asupra scrisului său pictura: De Chirico, Magritte, Antoni Taulé. Toate converg spre o pledoarie pentru proza fantastică, reluând ideea
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
e mult mai fecundă pentru că deschide în fiecare individ o serie de referințe. Într-un cuvânt, și o spun fără fără nici o vanitate, îl îmbogățește pe cititor, așa cum experiența sa personală îl îmbogățește pe scriitor." Alegerea celor două volume de povestiri mi se pare interesantă pentru că ele se plasează în prima și ultima etapă a creației lui Cortázar: Bestiar (compus din opt povestiri) a apărut în 1951, iar Cât de mult o iubim pe Glenda, apărut în 1980, e penultimul volum
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
vanitate, îl îmbogățește pe cititor, așa cum experiența sa personală îl îmbogățește pe scriitor." Alegerea celor două volume de povestiri mi se pare interesantă pentru că ele se plasează în prima și ultima etapă a creației lui Cortázar: Bestiar (compus din opt povestiri) a apărut în 1951, iar Cât de mult o iubim pe Glenda, apărut în 1980, e penultimul volum de proză scurtă și cuprinde 11 povestiri și un Prolog (Instrucțiuni pentru a-l citi pe Cortázar) - un text excepțional de Fernando
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
se plasează în prima și ultima etapă a creației lui Cortázar: Bestiar (compus din opt povestiri) a apărut în 1951, iar Cât de mult o iubim pe Glenda, apărut în 1980, e penultimul volum de proză scurtă și cuprinde 11 povestiri și un Prolog (Instrucțiuni pentru a-l citi pe Cortázar) - un text excepțional de Fernando Iwasaki, scris la Sevilla în 2007, ce se poate citi ca o ficțiune critică. Cele opt povestiri din Bestiar indică deja originalitatea prozei fantastice a
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
penultimul volum de proză scurtă și cuprinde 11 povestiri și un Prolog (Instrucțiuni pentru a-l citi pe Cortázar) - un text excepțional de Fernando Iwasaki, scris la Sevilla în 2007, ce se poate citi ca o ficțiune critică. Cele opt povestiri din Bestiar indică deja originalitatea prozei fantastice a autorului. Ele au devenit între timp material de analiză naratologică, exemple pentru mecanisme și teme ale fantasticului. Chiar dacă arsenalul genului este cel cunoscut, maestrul studiat fiind E.A. Poe pe care l-a
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
acaparează treptat ființele și declanșează transferul de identitate. Circe încrucișează două arhetipuri, femeia fatală din lumea modernă și vrăjitoarea mitologică, valorificată de psihanaliză ca făptură ce declanșează fondul instinctual și dorința de regresiune în animalitate, având un stimul erotic. În povestirea lui Cortázar, presiunea thanatică întunecă atmosfera, impregnând-o cu un aer de fatalitate, o apăsare care guvernează existențele tuturor. Două povestiri, Scrisoare către o domnișoară din Paris și Bestiar probează măiestria lui Cortázar de a aluneca spre terifiant, printr-un
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
de psihanaliză ca făptură ce declanșează fondul instinctual și dorința de regresiune în animalitate, având un stimul erotic. În povestirea lui Cortázar, presiunea thanatică întunecă atmosfera, impregnând-o cu un aer de fatalitate, o apăsare care guvernează existențele tuturor. Două povestiri, Scrisoare către o domnișoară din Paris și Bestiar probează măiestria lui Cortázar de a aluneca spre terifiant, printr-un efect de acumulare (iepurașii pe care îi tot varsă din propriul trup naratorul, aflat în casa unei prietene din Buenos Aires) și
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
ce împânzesc viața unei ferme și a tigrului ce bântuie amenințător. Și, în fiecare, tehnica narativă induce o noutate, fie a formulei epistolare, fie pulverizarea epică prin dispersia atentă a detaliilor. Volumul Cât de mult o iubim pe Glenda cuprinde povestiri mult mai complicate, cu alt tip de elaborare. Distanța dintre primul și ultimul Cortázar se vede, spre exemplu, punând alături Casa ocupată și Poveste cu păianjeni migala. Tehnica sugestiei s-a rafinat, semnele misterului se strecoară în text fără să
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
exemplu, punând alături Casa ocupată și Poveste cu păianjeni migala. Tehnica sugestiei s-a rafinat, semnele misterului se strecoară în text fără să mai poată fi depistate ușor, fantasticul difuz și insinuant are o forță de acaparare totală. De la prima povestire, Orientarea pisicilor, se vede stranietatea unei alunecări spre altă dimensiune, doar bănuită, ca și corelația cu arta picturii. În Notă despre tema unui rege și răzbunarea unui prinț, jocul propus are drept cod Ofranda muzicală a lui Bach, dar rapid
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
doar bănuită, ca și corelația cu arta picturii. În Notă despre tema unui rege și răzbunarea unui prinț, jocul propus are drept cod Ofranda muzicală a lui Bach, dar rapid se produc răsuciri și metamorfoze literare. Ele ating apogeul în povestirea care dă titlul volumului, care cere o lectură în cod cinematografic, deschizând din Prolog un evantai de jocuri intertextuale și intratextuale. Fantasticul are aici alte aliaje și alte căi de insolitare. Povestirile Graffitti și Tăieturi din ziare arată inserția politicului
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
răsuciri și metamorfoze literare. Ele ating apogeul în povestirea care dă titlul volumului, care cere o lectură în cod cinematografic, deschizând din Prolog un evantai de jocuri intertextuale și intratextuale. Fantasticul are aici alte aliaje și alte căi de insolitare. Povestirile Graffitti și Tăieturi din ziare arată inserția politicului, o combinație necunoscută și cu impact puternic asupra cititorului. Alte texte (Povești pe care mi le spun eu singur sau Inelul lui Moebius) demonstrează o artă rară de a explora limitele realității
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
culcare. Trebuie să-ți spun că nu le-am scris, nu le-am notat niciodată. Era doar un mod al nostru de a strânge rândurile, era ceva numai al nostru. Oricum, din ceea ce ni se cerea la școală, compunerile și povestirile îmi ieșeau cel mai bine. Îmi pare rău că nu le-am păstrat. O singură dată, am dat peste una dintre povestiri. Era o zi de curățenie. Bunicii aveau o casă mare, cu pod și șopron, cu pivniță și magazii
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
a strânge rândurile, era ceva numai al nostru. Oricum, din ceea ce ni se cerea la școală, compunerile și povestirile îmi ieșeau cel mai bine. Îmi pare rău că nu le-am păstrat. O singură dată, am dat peste una dintre povestiri. Era o zi de curățenie. Bunicii aveau o casă mare, cu pod și șopron, cu pivniță și magazii, ca unii ce fuseseră gospodari înstăriți, iar pentru comuniști, chiaburi. Așa că erau multe de făcut. Curățenia podului îmi plăcea foarte mult, găseam
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
ce mai prinsesem de la bunici, din frânturile lor de conversații, când credeau că noi ne jucăm și nu suntem atente, încercam să inventăm povești. Așa am descoperit, într-o astfel de zi de curățenie, printre multe alte hârțoage, una dintre povestiri, pe care, citind-o, am descoperit, după mulți ani, că era foarte interesantă și curat scrisă, deși semăna cu Un om necăjit a lui Sadoveanu. Am lăsat-o însă acolo, nu aveam obiceiul de a păstra, eram oricum foarte împrăștiată
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]