2,756 matches
-
supăra și Vei trimite asupra lumii un nou Potop pentru a o curăța de păcate! Însă, fiind Fiul Tău, accept porunca Ta și destinul pe care mi L-ai pregătit! OȘTEANUL (ajuns lângă Iisus, îl încătușează și îl duce afară) POVESTITORUL: Dumnezeu, cântărind faptele bune și faptele rele făcute în timpul vieții de Iuda, înclină balanța înspre decăderea sufletului lui cu o treaptă și hotărăște ca în cea de a patra viață, sufletul să se întrupeze într-un alchimist ispitit de diavol
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
mă mai gândesc! MEFISTO: Gândește-te! Dar nu prea mult timp...pentru că timp nu am! Am și alte suflete de ispitit! Însă să știi că atunci când îmi vei invoca numele, eu voi apărea și-ți voi îndeplini cerințele! (apoi pleacă) POVESTITORUL: Faust se gândește îndelung și în cele din urmă se hotărăște să-l invoce pe Mefisto. FAUST (spune): Mefisto! MEFISTO: Aici sunt! FAUST: Bine, sunt de acord cu condițiile tale! Fă-mă tânăr și bogat! MEFISTO: Dar pentru asta trebuie
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
că-mi vei da mie sufletul tău! FAUST: Desigur! Uite acum îl semnez! (Faust semnează contractul adus de diavol) MEFISTO: Oricând vei mai avea nevoie de ceva, trebuie doar să-mi strigi numele și voi apărea să-ți îndeplinesc dorința! POVESTITORUL: Mefisto dispare iar din depărtare se apropie un vraci. VRACIUL: Bună ziua, domnule! (strânge mâna lui Faust și apoi spune gânditor) Nu știu de ce simt că ceva nu e în regulă cu dumneata! Ești atât de rece, că parcă nu ai
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
și nici bogat! Vreau să-mi dai sufletul înapoi! MEFISTO: Mă tem că nu se mai poate! (râde și vrea să plece) FAUST: (îi smulge lui Mefisto contractul din buzunar și spune) Ba cred că se poate! (apoi rupe contractul) POVESTITORUL: Diavolul s-a transformat în cenușă, iar Faust a plecat în lume trăind încă 5 ani fericiți. Arătând cu mâna spre Dumnezeu, spune) Întrucât sufletul a biruit în lupta cu diavolul Mefisto, Dumnezeu, a decis ca în cea de a
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
ani fericiți. Arătând cu mâna spre Dumnezeu, spune) Întrucât sufletul a biruit în lupta cu diavolul Mefisto, Dumnezeu, a decis ca în cea de a cincia viață, sufletul lui să se întrupeze într-un intelectual, urcând trei trepte de cunoaștere. (Povestitorul își îndreaptă atenția spre intelectual) INTELECTUALUL: (îi citește dintr-o carte unui învățăcel) POVESTITORUL: (spre intelectual) Și pentru că intelectualul a ajutat mulți oameni în viața lui, Dumnezeu a decis să-i ridice sufletul pe încă o treaptă a cunoașterii, și
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
cu diavolul Mefisto, Dumnezeu, a decis ca în cea de a cincia viață, sufletul lui să se întrupeze într-un intelectual, urcând trei trepte de cunoaștere. (Povestitorul își îndreaptă atenția spre intelectual) INTELECTUALUL: (îi citește dintr-o carte unui învățăcel) POVESTITORUL: (spre intelectual) Și pentru că intelectualul a ajutat mulți oameni în viața lui, Dumnezeu a decis să-i ridice sufletul pe încă o treaptă a cunoașterii, și în cea de a șasea viață, acesta s-a întrupat într-un om credincios
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
din această lume, dar mai ales pentru cunoașterea Sufletului său nemuritor și pentru ajungerea în comuniune directă cu Dumnezeu, omul a decis să ducă o viață de călugăr, ajutându-i pe cei din jur să meargă pe calea cea dreaptă. (Povestitorul către călugăr) Și pentru că întreaga sa viață călugărul a făcut numai fapte bune și s-a aflat într-o permanentă meditație și comuniune spirituală cu Dumnezeu, Acesta a hotărât, drept răsplată, să facă o excepție de la regulă și să-i
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
înțeleagă și să iubească istoria. Toate amănuntele, mergând de la tonul utilizat, de la expresia feței sau de la ținută și până la aspectele concrete, care țin de materialul auxiliar utilizat, de logica, coerența și simplitatea schemelor scrise pe tablă și de talentul de povestitor (obligatoriu pentru orice profesor de istorie), își au importanța lor și trebuiesc tratate cu maximă seriozitate. Sunt apoi lucruri care țin de stilul personal al fiecăruia, pentru că, în profesia noastră, nu există un tipar absolut, un model unic. În ceea ce
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
ce pare etern) de afară timpul diurn al lui Babis se împarte între pregătirea meselor pentru Vasi, tatăl său, și scris, mai exact, transcrierea memoriilor acestuia. Romanul se construiește astfel prin tehnica povestirii în ramă, din competiția pentru statutul de povestitor, competiție în care se înscriu pe rând câteva personaje din roman: Vasi, Babis, Mita (iubita celuilalt Babis), Leo, Sara. Babis Vătășescu reconstituie astfel istoria unchiului său, celălalt Babis, "copilul drag al Mișcării"23, executat, în 1938, în pădurea din Pantelimon
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a acestei clase, gradul ei de dependență față de clasa conducătoare, sursa economică exactă a veniturilor ei, prestigiul scriitorului la fiecare societate. Liniile generale ale istoricului acestei probleme sunt destul de clare. Putem studia în cadrul literaturii populare orale rolul cântărețului sau al povestitorului care depinde direct de preferințele publicului care-1 ascultă: rolul aezilor în Grecia antică, al scopului în antichitatea teutonică, al povestitorului profesionist în Orient și Rusia, în vechile cetăți ale Greciei, tragedienii și unii Compozitori de ditirambi și imnuri, ca Pindar
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
societate. Liniile generale ale istoricului acestei probleme sunt destul de clare. Putem studia în cadrul literaturii populare orale rolul cântărețului sau al povestitorului care depinde direct de preferințele publicului care-1 ascultă: rolul aezilor în Grecia antică, al scopului în antichitatea teutonică, al povestitorului profesionist în Orient și Rusia, în vechile cetăți ale Greciei, tragedienii și unii Compozitori de ditirambi și imnuri, ca Pindar, ocupau o poziție specială semireligioasă, poziție care, treptat, s-a laicizat, după cum putem vedea când îl comparăm pe Euripide cu
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
realitatea nu vorbește de una singură, că observatorul decupează realitatea și construiește un discurs. Ei știau că evenimente de natură istorică, adică neinventate de un regizor și de niște actori, trebuie totuși să fie povestite și că, în mod obligatoriu, povestitorul face parte din poveste. Este ceea ce a înțeles Jean Rouch, care a realizat numeroase filme etnografice într-o optică foarte descriptivă, dar care, în alte filme, a sfărâmat modelul documentarului, stimulând noul val al anilor 1960 și anticipând marile dezbateri
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pentru sine. Pictura naivă pe care o stăpânește cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându-ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic și de subiect îl ferește de capcana kitschului ( Asist. univ. drd. Anca Popescu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
grafică: Gheorghe Bălăceanu Pagini de artă naivă ieșeană, Naive art pages from Iași, Ed. Pim, Iași, 2003, pag. 79 - 82; Constantin Ostap, Povestiri despre Iași și despre ieșeni, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag. 209. „Cu un talent real de povestitor, așa cum o face in clipele de regăsire în compania prietenilor, umorul său caracteristic, contribuie și la zămislirea compozițiilor sale naive. Privindu-i lucrările, simți sclipirile inteligenței omului dintr-o bucată care gândește curat și simplu, abordând realitățile vremii cu egală
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pentru sine. Pictura naivă pe care o stăpânește cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându-ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic și de subiect îl ferește de capcana kitschului ( Asist. univ. drd. Anca
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
grafică: Gheorghe Bălăceanu - Pagini de artă naivă ieșeană, Naive art pages from Iași, Ed. Pim, Iași, 2003, pag. 79 - 82; Constantin Ostap, Povestiri despre Iași și despre ieșeni, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag. 209. „Cu un talent real de povestitor, așa cum o face in clipele de regăsire în compania prietenilor, umorul său caracteristic, contribuie și la zămislirea compozițiilor sale naive. Privindu-i lucrările, simți sclipirile inteligenței omului dintr-o bucată care gândește curat și simplu, abordând realitățile vremii cu egală
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
creațiile populare Miorița, Meșterul Manole și Șarpele. În studiul Meșterul Manole, S. Ispas oferă o interpretare aparte mesajului baladei, din perspectiva creștinismului în numele căruia s-au ridicat cele două (trei) biserici de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând în posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu [Oprișan, IV] reiau schema epică a basmelor prezentate mai înainte. Interesante sunt textele ce însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, "nimic nu se-ntâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu". În același timp încadrăm și basmul Împăratul Constantin [Niculiță-Voronca, II]. Un împărat șchiop își trimite "ministrul" (Spiridon) să cerceteze lumea timp de șapte ani
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reușită, fericită, funcția cosmică este primordială, antrenând elementele naturii și simbolurile fundamentale ale acestora. În cazul căsătoriei, destinul este implicat aparent mai intens decât în cazul nașterii, pentru motivul că aria de libertate în acest caz este mai mare, iar povestitorul popular, dintr-un instinct de data aceasta estetic, speculează la maximum aria de libertate care i se oferă. Exact ca în cazul nașterii, și în cazul căsătoriei, narațiunea populară, sub formă de basm, povestire, legendă sau snoavă, are rolul de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
curând o funcție a intelectului uman și nu un proces de ordonare sistematică a memoriei, precum este, în schimb, rezultatul lui, respectiv imaginarul colectiv. În acest "sistem" mental pătrund dinspre gândirea practică și dinspre gândirea intelectuală (teorie) informații relevante pentru povestitorul colectiv și care, prelucrate de imaginație, sunt absorbite în "rețea" în diverse sub-structuri narative și simbolice. Reprezentarea, înțeleasă ca schemă de proiecție mentală, nu ar fi în mod obligatoriu purtătoarea unui simbolism preexistent (în accepțiunea lui Le Goff). Gândirea colectivă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
zonele de trecere și funcțiile lor: poarta palatului sau a orașului, podul, drumul, hanul (loc de popas, care însă devine primejdios când e situat la răscruce). Contemplarea sau organizarea spectacolului lumii se face din locuri privilegiate, ale privitorului-stăpân sau ale povestitorului (le regăsim neschimbate în literatura secolului XX, în Moromeții lui Marin Preda): tron, foișor, prispă (loc mai înalt) sau chiar marginea drumului. În simbologia domus-ului, ușa reprezintă granița între lumea închisă și ocrotitoare și exteriorul amenințător, necunoscut, dar separă și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
hibridului om-animal (A doua înfrângere a lui Ion Roteanu), a fantasticului care relativizează spațiul și timpul (Chiriașii de la Casa șchiopului), a alegoriei privind creatorul și creația (Capcana albă). V. se situează astfel evident pe direcția scrisului artist al prozei contemporane: povestitor înclinat către „pitoresc și culoare delirantă în linia prozei lui Fănuș Neagu”, el „nu construiește psihologii, ci schițează tipuri și situații de natură să introducă într-o lume ale cărei resurse imaginative sunt într-o continuă metamorfoză” (Mircea Iorgulescu). Insula
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
și limbajul, tehnica narării. Basmul apare, potrivit acestei viziuni, ca o operă cu „arhitectonică bogată și diversă, compozită și totodată coerentă”, cu eroi-prototipuri prezentați în acțiune; construit cu ajutorul miraculosului hiperbolic, al alegoriei iluzorii, basmul dezvoltă structuri generale, linii structurale (narograme). Povestitorul popular, meșter al unei adevărate ars combinatoria, întrunește calități de regizor, scenograf, mânuitor de clișee, afirmându-și originalitatea în cadrul dat al unor motive, în funcție de talent și de limitele narării tradiționale. Un accent deosebit este pus pe discursul fantastic, cu motivele
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
edificarea progresivă a operei, de la primele scrieri la stadiul calmei contemplații din cele cu subiect „oriental”. Capătul traiectului se află în proza ce cristalizează „spectacolul total” al artei narative sadoveniene, Hanu Ancuței și Divanul persian, ilustrând triumful povestirii și al povestitorului. Revenind în spațiul teoretic, Aventura formelor, un eseu cu dublă deschidere, propune o „vizionare” a „experiențelor organice ale teoriei literare”, care „a devenit, în mod cert, [...] o teorie a formelor, o morfologie a lor”. V. chestionează, apelând la o vastă
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
explică prin faptul că aceasta din urmă era ea însăși străbătută de un curent liric de netăgăduit. Metodele mai noi ale realismului nu se stabiliseră încă, și, ca urmare, deși proza narativă a lui Vlahuță este susținută de observația societății, povestitorul nu se oprește a introduce în expunerea sa mărturia sentimentelor și aprecierilor sale. TUDOR VIANU SCRIERI: Nuvele, București, 1886; Poezii, București, 1887; ed. 2, București, 1892; Curentul Eminescu și o poezie nouă, București, 1892; Din goana vieții, București, 1892; ed.
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]