48,874 matches
-
contribuția psihologică a indivizilor și a diferitelor clase sociale la elaborarea persuasiunilor și a regulilor comune”. Un fel de mit al „sufletului poporului”. Dar, susține filosoful italian, „există Între indivizi un șoc de opinii și un contrast În producerea dreptului pozitiv; și nu numai Între individ și individ, ci Încă și mai mult Între diversele grupuri sociale”. Contează foarte mult opiniile juridice ale acestora. Ceea ce apare ca drept pozitiv al unei anumite societăți „nu este și nu poate fi altceva decât
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Între indivizi un șoc de opinii și un contrast În producerea dreptului pozitiv; și nu numai Între individ și individ, ci Încă și mai mult Între diversele grupuri sociale”. Contează foarte mult opiniile juridice ale acestora. Ceea ce apare ca drept pozitiv al unei anumite societăți „nu este și nu poate fi altceva decât media sau rezultatul unei lupte, adică expresia a ceea ce am putea numi «voință socială preponderentă»”. O anumită lipsa echilibrului dintre aspirațiile juridice insatisfăcute și recunoașterea acestora ar fi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
această evaluare este posibilă, și că ea este chiar o datorie (Ă) Orice putere de Stat nu este - prin simplul fapt că există (istoricește) - legitimă mai presus de legile care emană de la Stat (și care constituie ceea ce se numește Dreptul pozitiv) (Ă) Dar totuși există o altă lege - Legea Dreptății - care nu trebuie niciodată să fie abolită, sau violată În esența sa și În valoarea ideii sale”. „Numai conformându-se acestei Legi Supreme - apreciază gânditorul italian - Statul, ca și Individul, pot
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
indivizilor”. Dezvoltându și profunda argumentare, filosoful dreptului scrie, În continuare: „Dar trebuie recunoscut că noi nu Înțelegem, aici, prin «Stat» centrul sau subiectul unei ordini juridice «oricare ar fi ea», adică puterea majoră de fapt, de la care emană regulile juridice pozitive ale Întregii Societăți, ci Statul perfect, sau Statul ideal, care reprezintă un arhetip și o exigență de ordin deontologic, precis ca legea justiției, Înțeleasă În sensul său absolut, constituie o piatră de Încercare (de atins) și un model prin raport
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ci Statul perfect, sau Statul ideal, care reprezintă un arhetip și o exigență de ordin deontologic, precis ca legea justiției, Înțeleasă În sensul său absolut, constituie o piatră de Încercare (de atins) și un model prin raport cu legile juridice pozitive. Într-un anumit sens, noi putem considera legile existente ca tentative de realizare a legii justiției, după cum Statele existente ca fiind tentative de realizare a Statului ideal. Dar, precizează Giorgio del Vecchio, nimic nu ar putea fi mai contrar față de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prin care drepturile naturale ale indivizilor se reunesc Într-o expresie unică de putere, și dau loc unei entități noi, care există cu adevărat, atâta vreme cât ea dobândește, consacră și confirmă aceste drepturi. Dar din acest moment, acestea apar ca drepturi pozitive, tocmai prin faptul că, după o astfel de concentrare, ele se prezintă ca o emanare din centrul comun. Aici se află - conchide Giorgio del Vecchio - sensul profund În care, după părerea noastră, trebuie Înțeleasă teoria contractului social”. Filosoful conchide cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o prezență conceptuală de fundamental Raport societal cu Dreptul. Reiterând definiția sa proprie, filosoful italian consideră că: „Statul este subiect de Drept (Ă). Toate celelalte subiecte de drept, fie persoane particulare, fie corporații sau fundații, pentru a dobândi În mod pozitiv această calitate, adică pentru a avea calitate de subiecte Într-o ordine juridică determinată, au nevoie de recunoașterea Statului. Statul are, dimpotrivă, un caracter desăvârșit: nu are nevoie de recunoaștere, căci, din moment ce există, el are recunoașterea În sine Însuși; nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
norme, a obscurității sau a tăcerii legii. Din principiile generale ale Dreptului, adică din rațiunea juridică naturală, trebuie să fie și e Întotdeauna posibil a scoate criteriul pentru rezolvarea cazurilor Îndoielnice și restabilirea ordinii juridice tulburate, chiar când expresiile sale pozitive ar fi defectuoase sau cu lacune 2. Statul de Drept Până la Revoluția franceză (1789), de la Antichitate (Platon-Aristotel), și Evul Mediu, Statul a avut sensul unui „mare institut de educație”, apoi de „Stat providență” sau chiar „Stat poliție” (Fichte Însuși, pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
empirice În acest sens. O atare voință poate chiar lipsi În fapt, fără ca validitatea acordului să fie zdruncinată”. Filosoful nostru judecă, În continuare, Într-o manieră care favorizează, În felul său, Dreptul natural relevând viciile organice (de esență!) ale Dreptului pozitiv. El spune: „Trebuie să presupunem că a intervenit un acord, fiindcă o lege rațională impune ca el să intervină, și nu că această lege rațională e valabilă pentru că așa s a convenit”. O voință contrară acestei legi este, din punct
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebuie să fie acceptat ca un corolar al legii etice fundamentale, căci ar fi cu totul greșit să voim a deduce valoarea legii prin faptul unui acord precedent.” Astfel, a fost sesizată o „dificultate de logică În construcția sistemului juridic pozitiv”. Presupunerea care stă la baza sistemului juridic pozitiv nu rezistă. Și totuși, observă pe drept cuvânt filosoful italian, nu poate fi negat faptul că el „are un caracter juridic”. Giorgio del Vecchio explica această situație de fapt (deși este antinomică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
legii etice fundamentale, căci ar fi cu totul greșit să voim a deduce valoarea legii prin faptul unui acord precedent.” Astfel, a fost sesizată o „dificultate de logică În construcția sistemului juridic pozitiv”. Presupunerea care stă la baza sistemului juridic pozitiv nu rezistă. Și totuși, observă pe drept cuvânt filosoful italian, nu poate fi negat faptul că el „are un caracter juridic”. Giorgio del Vecchio explica această situație de fapt (deși este antinomică): „El impune, Într adevăr, În mod imperativ, o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
coordonare. „Există, de asemenea, În ordinea istorică sau empirică o convingere general răspândită a acestei necesități, cu alte cuvinte un sens mai mult sau mai puțin obscur, dar Întotdeauna adânc, al obligativității coordonării internaționale. Această convingere juridică, care e reflexul pozitiv al acestei necesități de drept natural sau rațional, se manifestă Înainte de toate În valoarea atribuită În mod universal tratatelor liber consimțite, care nu implică În obiectul lor nerecunoașterea principiului fundamental menționat mai sus. „Ea se manifestă prin urmare, mai concret
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a Națiunilor” nu s-a simțit nevoia de a renega istoria, făcând oarecum o despărțire Între: starea de fapt și starea de drept, la care se ajunsese mai Înainte. Dimpotrivă, s-a Început tocmai prin recunoașterea existenței unui Drept internațional pozitiv și prin reafirmarea validității sale. Se putea și trebuia să se meargă mai Înainte, mai departe, adică să se perfecționeze și accelereze un proces În curs de desfășurare, și nu să se dea o Îndrumare diferită (sau contrară) istoriei, ceea ce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
raportul de subordonare care derivă din el. Evoluția istorică a evenimentelor din secolul trecut (cu fascismul, nazismul și comunismul!) avea să-i confirme aceste supoziții și chiar profeții. În concluzie, putem afirma prin cuvintele Înseși ale filosofului că: realitatea juridică pozitivă nu se confundă cu realitatea istorică a evenimentelor și faptelor.
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tot una de aia. Cine dracu le-o fi pus pe aici? și de ce? N-am de unde să știu. Tocmai de asta am venit la tine. Să studiem, să analizăm, să comparăm, poate, cine știe, vom ajunge la vreun rezultat pozitiv. Adă briceagul. Na l! Scobește. A scobit, același rezultat, ca și dincolo. Ce facem, s-au întrebat, aproape în același glas. Mergem la bâlbâit. Mergem. Bâlbâitul era președintele consiliului popular județean. Era ușa încuiată. Lăsăm pe mâine.Bine. Pe mâine
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
În spatele unei scumpe pânze, transparente, de culoarea aurului. Prin care se vedea, în partea cealaltă,ca într-o oglindă de poveste. Despre acest fapt, s-a dus vestea, prin întreaga comunitate. Aprecierile erau dintre cele mai diverse. În majoritate, însă, pozitive. Totul, de la un timp, a intrat în obișnuit. Nu mai surescita interesul aproape al nimănui. Al câtorva persoane, totuși, l-a stârnit. Al câtorva răufăcători. Mai bine zis - hoți! și-au organizat lovitura cu mult profesionalism. Când, cum și în
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
simt unul dintr ăștia : o dovadă - faptul că nu ader la piesele treimiiste cu pornografii. Poate și unde am o cultură solidă, făcută În vremuri În care nu erau permise porno grafii, pe scenă. Aș putea spune că este partea pozitivă a cenzurii comuniste. Dar oameni de seamă, care n-au avut ghinionul comunismului (ludic fiind, alătur nume ca Sofocle, Goethe, Ibsen, Blaga, Meyerhold, Craig, Caragiale, Ion Sava etc.), s-au ferit să pronunțe, În scris, cuvinte jenante. Dar În epo
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
am pus. O prostie! Un fel de documentar artisticoid cu tot soiul de indivizi cu figuri d-alea zâmbărețe, plesnind de mulțumire de sine și generozitate. Cică Universul însuși, dacă știi să-i intri cumva pe sub piele cu o atitudine pozitivă, se pune în slujba ta, îndeplinindu-ți toate aspirațiile. Nu trebuie decât să ai încredere în tine și să te autoconvingi că orice dorință ți-ai pune în cap musai chestii benefice o să se îndeplinească într-un termen de timp
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
un biet gândăcel. Ce poate fi mai simplu și mai fain? Uite o dorință pe care Universul ar putea să mi-o îndeplinească. Că, vorba aia, e ditamai entitatea, nu? Pentru asta trebuie să mă destind, să adopt o atitudine pozitivă și să dau comanda. He, he, he! Uite că mintea mi s-a eliberat și casc, caaasc, de-mi troznesc fălcile. O toropeală plăcută a început să-mi adie pe la tâmple. Nici nu-mi amintesc când am aterizat, ca un
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
din nucleul de care vorbirăm au plecat să lumineze masele, prin muncă de convingere de la om la om sau în consfătuiri mai largi. Iar efectele au fost, ca să mă exprim în stilul analiștilor noștri din mass-media, deosebit de remarcabile și foarte pozitive. Dar au apărut și probleme, pe care nu-i așa? realitatea de pe teren le impune. Cea mai dificilă dintre toate a fost legată de nume. Pot să-și aleagă chiar ei, gândacii ăilalți, nume? Da, pot. Ei bine, dacă pot
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
câți s-au perindat în ultimul an de când e director tovarășul Sima, era să ajungă la pârnaie. Încercam deci să stau cât mai rezervat, să nu mă mir la cele auzite, ca să nu mă creadă prăpăstios. Încuviințam printr-o schițare pozitivă cu capul, ceea cea însemna că-i acceptam liniștit afirmațiile, dar nu animam prin dialog, discuția. Mai clipeam din când în când ușor din pleoape sau strângeam din buze a mirare. Nu vedeam binevenit acuma numele lui Sima, în toată
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
O carte ca o ... binecuvântare! (Prefață) Trăim într-o lume în care viața, în majoritatea segmentelor sale cunoaște transformări diverse și nu toate în sensul pozitiv și în interesul oamenilor. Ba, din contră, cele mai multe sunt îndreptate către denaturare, nocivitate și devalorizare. Problematica lumii moderne este pe cât de diversă, pe atât de acută. S-a spus și se va mai spune că Omenirea este bolnavă, foarte bolnavă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
bagaj psihic, îmbină elementele cu care convinge specialistul cu cele ale unui prieten, ale unui sfătuitor altruist și plin de căldură. Limbajul este unul accesibil tuturor și unul parcimonios în elemente și noțiuni de specialitate ceea ce conferă volumului un impact pozitiv asupra cititorului, intersat sau nu. Doina Comănici este un autor persuasiv care transmite cititorului un optimism major și o inegalabilă bucurie de a trăi. O expunere convingătoare, atât pentru specialiști cât și pentru nespecialiști. Pe parcursul discursului său, Doina Comănici desfășoară
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
personale. Este un motiv bine întemeiat și explicabil, pentru care eu am decis să scot pe piață această carte? Există prietene, un motiv bine analizat și sintetizat, pentru că în liniștea vieții în care II vaticinare iar oniricul are un rol pozitiv. Pe parcursul volumului prezentat de mă aflu acum, totul mi se pare complet și perfect și trebuia să spun asta și altora”. Criticii de ocazie și cârcotașii ar putea găsi aspecte encomionice în capitolul dedicat Forever-ului, dar oricine va avea o
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
vehiculul uman, se manifestă prin: mobilitate, flexibilitate, rezistență, pasiune, entuziasm, optimism și ca bucurie de a trăi. În momentul în care îți iubești îndeajuns viața și te simți pregătit pentru ea, această energie te ghidează să te implici, să fii pozitiv, optimist, răbdător și iubitor. Energia emoțională este infinită și este energia vitală, care te ține conectat profund la bucuria vieții. Când vei stăpâni elementele pozitive în viața ta, atunci ești cu siguranță conectat, con știent la această energie, la Dumnezeu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]