3,357 matches
-
cuvântul lat. placenta „prăjitură plată“, împrumutat din greacă. Româna este singura limbă romanică care păstrează acest cuvânt latinesc; celelalte limbi romanice au moștenit derivate de la lat. pop. *focacia > fr. fouace sau au împrumutat și adaptat termenul germanic *wastil „hrană“ > fr. gâteau „prăjitură“. Cuvântul plăcintă este citat în lucrările de romanistică, alături de ager, ajutor, blândețe, cântec, (a) despica, împărat, lingură, oaie, ospăț și vânăt, pentru a ilustra caracterul arhaic al limbii române. Un alt aspect interesant ce se cuvine remarcat este faptul că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și în germană. Dubletul etimologic al cuvântului plăcintă este placentă, împrumutat din fr. placenta, unde a fost, la rândul lui, împrumutat din latina naturaliștilor, în care termenul placenta din latina clasică a căpătat sensul de „placentă“ datorită asemănării cu o prăjitură plată. Colac „un fel de pâine, în formă de inel, împletită din mai multe straturi de aluat“ este un cuvânt de origine slavă, derivat de la kolo „roată“. Noi l-am luat de la slavii din sud (bg., sb. kolač), la fel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
etc. (la fel s-a întâmplat și în cazul lui copaci, a cărui formă actuală de singular, copac, este refăcută după forma de plural). Forma de singular colac a fost reîmprumutată de bulgară, ca și de turcă și maghiară. Cozonac „prăjitură făcută din aluat dospit, frământat cu ouă, lapte, unt, zahăr și alte ingrediente“ este un cuvânt înregistrat abia în Dicționarul francez-român al lui Pontbriant, deci la sfârșitul secolului 19. Etimologia sa nu este clară; probabil are la bază gr. kosonaki
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
zahăr și alte ingrediente“ este un cuvânt înregistrat abia în Dicționarul francez-român al lui Pontbriant, deci la sfârșitul secolului 19. Etimologia sa nu este clară; probabil are la bază gr. kosonaki, derivat de la kosóna „păpușă“, datorită formei date uneori acestei prăjituri. Mâncăruri de Paște Stufatul, mâncare din carne de miel, gătită cu fire de ceapă și de usturoi verde, este mai puțin cunoscută în Transilvania. Cuvântul este menționat pentru prima dată într-un Dicționar român-german al lui G. A. Polizu, apărut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
târgoveață grație grecilor, plăcintele au trecut printr-un permanent proces de „democratizare“, ajungând un fel de mâncare accesibil, ieftin. Din nefericire, acest proces a dus și la apariția unor monștri culinari precum „bogacii“, descriși de I.A. Bassarabescu ca „respingătoare prăjituri ale săracilor“: „Gurile rele povesteau că în compoziția lor intră toate rămășițele din ajun: resturi de covrigi uscați, de plăcintă cu carne și brânză, de brânzoaice mucegăite ș.a. Erau bine frământate la un loc de mâini îndoielnice, dar viguroase, ce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai bine, țăranii nu îndulceau magiunul (pe care-l mâncau tot cu mămăligă), dar utilizau poame mai dulci, mai coapte, decât în cazul chiseliței. În aceasta din urmă, dacă se făcea din prune, se mai punea și „puțin chiperi și prăjitură cu ceapă“ (M. Lupescu). Spre deosebire de sensul pe care-l are astăzi, „prăjitura“ însemna „prăjeală“. Cuvântul „chiseliță“ are origine slavă (derivă din kiselu, care înseamnă acru), iar rețeta preparatului originar seamănă mult cu aceea a covașei. Printre cele mai vechi supe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mămăligă), dar utilizau poame mai dulci, mai coapte, decât în cazul chiseliței. În aceasta din urmă, dacă se făcea din prune, se mai punea și „puțin chiperi și prăjitură cu ceapă“ (M. Lupescu). Spre deosebire de sensul pe care-l are astăzi, „prăjitura“ însemna „prăjeală“. Cuvântul „chiseliță“ are origine slavă (derivă din kiselu, care înseamnă acru), iar rețeta preparatului originar seamănă mult cu aceea a covașei. Printre cele mai vechi supe acre din lume se numără kisel ’, care este pomenită într-un pasaj
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
două țări române a fost în acea epocă extrem de rapidă și ea a cuprins inclusiv aria gastronomică. O dovadă a acestei occidentalizări grăbite, a intrării în ceea ce am putea numi „era furculition“, este volumul 200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești, apărut în 1841 și scris de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi. Autorii nu fac deloc exces de modestie în aprecierea lucrării lor: „O carte care, răsturnând toate puterile așezate, călcând în picioare toate pravilele primite de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
casa avea întotdeauna un aer primitor și sigur. Salut, chérie. Minette o sărută pe amândoi obrajii când Darcey trecu pragul. — Cum a fost călătoria? — În regulă, zise Darcey și o îmbrățișă la rândul ei. Amelie adulmecă aerul cu poftă. —Coci prăjituri? întrebă ea. — Am făcut un ștrudel cu mere pentru Darcey, zise Minette. —Pentru mine nu faci niciodată, se îmbufnă Amelie, dar apoi zâmbi și le urmă în bucătăria încălzită. Uau, miroase frumos. —Darcey nu mănâncă destul, spuse Minette. Cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
care stătea aiurea pe ea, cu părul neîngrijit în ochi, cu ciorapii trei-sferturi lăsați peste glezne. Până în clipa aceea ignorase nevrozele colegelor ei cu privire la înfățișare, la haine, la coșuri sau greutate; însă de când a văzut poza, a început să refuze prăjiturile irezistibile și fripturile apetisante ale lui Minette, schimbându-le cu salate și sucuri de fructe. Se apucase chiar de educație fizică la școală, în loc să mai tragă chiulul pentru a învăța. Oricine poate recidiva după o criză, spuse Amelie, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Gail o sunase în America, spunându-i că Darcey era distrusă și că Minette se temea să nu aibă bulimie sau cine știe ce altă dereglare de felul ăsta; obișnuia să rămână nemâncată zile întregi pentru ca mai apoi să se îndoape cu prăjituri și ciocolată caldă, iar în felul acesta ba se îngrășa, ba slăbea, ca un balon pe care îl tot umfli și dezumfli. Fusese, în final, ușurată când află că Darcey plecase la Londra să-și găsească de lucru. Îl lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Trei nopți n-a dormit defel; A...,,lucrat" o...epigramă... Super!. De-a lui...Păstorel! EPIGRAMA Într-un arc ce-l încordezi, Prinzi cusurul, fără...teamă, Și-n săgeata ce-o lansezi, Pui...acid! Și-i...EPIGRAMĂ! VIAȚA CA O...PRĂJITURĂ Fac din viață-o... prăjitură; Pun iubire, vise, dor, Fraze pun spre-a nu fi...dură, Presărate cu...umor! PASTILUȚE CU UMOR Ofer --cum bogat nu îs- Pastiluțe! Tuturor! Poate măcar zece...mor Prăpădindu-se! De... râs! TRUFANDALE... Mănânc prima
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
defel; A...,,lucrat" o...epigramă... Super!. De-a lui...Păstorel! EPIGRAMA Într-un arc ce-l încordezi, Prinzi cusurul, fără...teamă, Și-n săgeata ce-o lansezi, Pui...acid! Și-i...EPIGRAMĂ! VIAȚA CA O...PRĂJITURĂ Fac din viață-o... prăjitură; Pun iubire, vise, dor, Fraze pun spre-a nu fi...dură, Presărate cu...umor! PASTILUȚE CU UMOR Ofer --cum bogat nu îs- Pastiluțe! Tuturor! Poate măcar zece...mor Prăpădindu-se! De... râs! TRUFANDALE... Mănânc prima mea căpșună! Trece-alene, o...zeiță
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
RĂU!’’ Asta-i fiara, rea și dură, Cățelușul ăsta mic, Care nu tace nici pic?! Scrie: ,,Câine rău...de gură!’’ VINE, VINE...PRIMĂVARA! Toată presa dă o...știre, Care îngrozește țara: Blestemata de scumpire, Vine, vine...primăvara! VIAȚA, CA O PRĂJITURĂ Din iubire, vis și dor, Fă ți din viaț-o...prăjitură! Dar să nu o duci la gură, Dacă nu presari...umor! SUBVENȚIONAREA MEDICAMENTELOR Biată umbră, pe picioare, Gândea: Dacă o reduc Pentr-o lună și...dispare, Mai trăiesc, dacă mă
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Care nu tace nici pic?! Scrie: ,,Câine rău...de gură!’’ VINE, VINE...PRIMĂVARA! Toată presa dă o...știre, Care îngrozește țara: Blestemata de scumpire, Vine, vine...primăvara! VIAȚA, CA O PRĂJITURĂ Din iubire, vis și dor, Fă ți din viaț-o...prăjitură! Dar să nu o duci la gură, Dacă nu presari...umor! SUBVENȚIONAREA MEDICAMENTELOR Biată umbră, pe picioare, Gândea: Dacă o reduc Pentr-o lună și...dispare, Mai trăiesc, dacă mă ,,duc’’?! PRIMUL... Versul tău reverberează, Dor, iubire, vis, suspin! Primul
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ridicate, așa că nu era genul de loc pe care m-aș fi așteptat să-l aleagă Neumann pentru o Întâlnire. L-am găsit strâmbându-se nervos deasupra unei cești de cafea și a unei farfurioare pe care stătea, uitată, o prăjitură. — Care-i baiul? l-am Întrebat așezându-mă. Ți-ai pierdut pofta de mâncare? Neumann fornăi către farfurie: — Exact ca și guvernul ăsta. Arată al naibii de bine, dar nu are nici un gust. Frișcă din Înlocuitori foarte proști. L-am chemat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Încolo o să-mi fie de folos cazul Gormann. Când nevasta unui deținut Îl vizitează pe acesta doar o singură dată pe durata celor doi ani pe care-i are de petrecut după gratii, Înseamnă că nu o să-i facă vreo prăjitură ca să sărbătorească libertatea recâștigată. Dar era posibil ca Mutschmann să fi mers să o vadă după eliberare, chiar și numai pentru a o cafti zdravăn, așa că am decis să o verific și pe ea, totuși. Nici Mutschmann, nici soția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Dumnezeu nu există", iată o scenă semnificativă în multe privințe pentru Mexic. Ca și statuile pe care șerpii și vântul le-au orbit. Dar ceea ce am văzut astăzi după-amiază întrece puterea mea de înțelegere. În vitrina unei patiserii erau etalate prăjituri în formă de cap de mort și de tibia. Ironie? Farsă macabră? Mexicul e, într-adevăr, plin de surprize. Pe străzile toropite de soarele moale, vegetal, al după-amiezii de septembrie descopăr o atmosferă greu de caracterizat, mai ales după ce amănuntele
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
descumpănesc în Mexic un om înclinat, mai degrabă, să evite gândul că într-o zi va muri... Nu sunt, se pare, puține bisericile unde scheletul morții e expus pe un tron, cu un sceptru în mână. Și cum să consideri prăjiturile funebre care se pun peste tot în vânzare înainte de sărbătoarea morților? Sau un afiș în geamul unei brutării pe care scrie " Aici pâine adevărată a morților". Ori gestul incredibil de a trimite ființei iubite un mic sicriu de zahăr, pe
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
câteva luni prima mea femeie. O prostie, faptul că era puțin mai înaltă decât mine, ne-a despărțit până la urmă. Dar în briza aceea de aprilie îi sorbeam din ochi gura rujată și sânii care-i bombau helanca. Ne mâncam prăjiturile pe terasa-nflorită și vorbeam, firește, despre foștii colegi din IV F: ce mai face Mortul, pe unde mai e Cici, cu cine mai umblă Calceola Sanda-lina... Băieții erau mai toți în armată, fetele toceau pentru admitere... Și deodată fața
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
lui, cât pot și eu să înțeleg din cuvintele pe care abia reușesc să le segmentez în înlănțuirea lor sonoră, strada în trepte îl face să freamăte cu un pas înaintea mea, vezi fereastra aceea, care? bunica mea, panettiere, niște prăjituri extraordinare, înăuntru era un nocciolo, nocciolo?! si, un nocciolo di, și cuvântul spus din vârful buzelor mi-a scăpat și nu vreau să-i întrerup povestirea, prăjitura lui Andrea va rămâne pentru mine cu o necunoscută înlăuntru, acum ceva despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu un pas înaintea mea, vezi fereastra aceea, care? bunica mea, panettiere, niște prăjituri extraordinare, înăuntru era un nocciolo, nocciolo?! si, un nocciolo di, și cuvântul spus din vârful buzelor mi-a scăpat și nu vreau să-i întrerup povestirea, prăjitura lui Andrea va rămâne pentru mine cu o necunoscută înlăuntru, acum ceva despre dragonul de pe pod, când trecea pe insulă să se joace cu alți copii, cel mai vechi pod al Romei, nu mai rețin anul când a fost construit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Ana recunoscător, ea roșind cu genunchii rotunzi întorși spre mine, Bunico! Nu e o rușine, fata mea, să faci gospodărie, e și asta o artă! La optsprezece ani am primit de la bunica mea un caiet cu rețete de dulcețuri și prăjituri, scrise în română, maghiară, germană, franceză, adunate de peste tot de pe unde umblase, era un caiet celebru în oraș, chiar și bărbații se dădeau în vânt după dulcețurile servite de bunica cu lichioruri, mai am și acum caietul ei, bărbatu-meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Ana recunoscător, ea roșind cu genunchii rotunzi întorși spre mine, Bunico! Nu e o rușine, fata mea, să faci gospodărie, e și asta o artă! La optsprezece ani am primit de la bunica mea un caiet cu rețete de dulcețuri și prăjituri, scrise în română, maghiară, germană, franceză, adunate de peste tot de pe unde umblase, era un caiet celebru în oraș, chiar și bărbații se dădeau în vânt după dulcețurile servite de bunica cu lichioruri, mai am și acum caietul ei, bărbatu-meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mine, mi-au mărturisit chiar ei că, înainte, la orele de franceză, nu făceau nimic, În sala profesorală se dezbat numai lucruri importante pe care eu le ignor, cum se face maioneza de ciuperci și sâmbătă am făcut greta garbo, prăjitură cu, eu le-am făcut la ai mei, să-mi dai și mie rețeta la tortul cu fructe, al cui crezi că e copilul, al lui Ricardo, Alfredo, Eduardo și alte nume de eroi din filmele de după-amiază trec pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]