2,533 matches
-
suport de bețișoare în formă de elefănțel. Toate din argint, bineînțeles! Ana, având o familie mai numeroasă și mai mulți bani disponibili, a realizat o cifră de afaceri mai bună. Negustorul, fiind și el foarte mulțumit, a trimis băiatul de prăvălie prin vecini de ne-a adus și ne-a cinstit cu două băuturi răcoritoare, un fel de iaurt îndulcit și aromat. Foarte gustos! Cât despre bijuterii... soția și fetița mea cea dragă s-au bucurat tare mult de ele. Acasă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
singuri că voi scrie tot despre cumpărături. Aici ai de-a face cu un vad comercial în adevăratul sens al cuvântului. Foarte lung, cu magazine de o parte și de alta a arterei rutiere, îți trebuie mult discernământ în alegerea prăvăliei în care intri - dacă mai întâi vrei să faci o trecere în revistă - căci tentațiile sunt mari, iar priceperea și insistența vânzătorilor de-a te trage de mânecă te fac să-ți pierzi luciditatea. Însă, aici poți găsi tot ce-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Iar majoritatea supermarketurilor sunt aprovizionate cu mărfuri din străinătate, inclusiv cele agroalimentare ; banii aceștia pleacă din țară, A.M.P. : După ce plătesc taxa pe profit - și o plătesc, nu ca multe firme românești. Atunci când nu erau aceste supermarketuri și erau numai prăvĂlii românești, în ’92-’93, prețurile erau mai mari. V.A. : Nu vreau să fiu considerat o persoană care are ceva cu firmele străine, dar cred că ar trebui păstrat întot‑ deauna un echilibru între ce e proprietate națională și ce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
reviste nu este numai difuzarea culturii engleze; ea are și un rost național, căci în acest colț al țării, unde suntem copleșiți de străini și unde nu se aude vorbind decât evreește, nemțește, rusește etc, pe stradă, la restaurant, în prăvălii, la gazdă, în fine pretutindeni, așa încât te simți străin în țară străină (în propria ta țară, probabil gândea redactorul! n.n.), o revistă în plus, tipărită în limba română, nu este o pagubă, ci o străjeră mai mult a românismului, la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în totalitate valabile și astăzi dintre care am selecționat câteva: „La orice petrecere ca și în saloane vorbiți numai în limba voastră, dar vorbiți-o frumos” sau „Dați mărfurilor numiri numai în limba voastră!”, urmate de sfatul următor:”Toate inscripțiile prăvăliilor, cât și cele de pe mărfuri, facețile numai în limba voastră, căci numai atunci îi veți birui pe străini.” Și gospodarii aveau rubrici cu sfaturi adecvate: corasla; mulgeți bine vacile; cum se dezgheață legumele și poamele; cum vindecăm arsurile de pe corp
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
eu umilit ca și ceilalți. Dar iată că mie, Țurcanu mi-a imaginat o tortură specială: sub lovituri amarnice de ciomag, am fost pus să alerg în pielea goală în jurul camerei, prin fața celorlalți chinuiți și să strig în gura mare: Prăvălia mea a fost biserica, oficină de comerț, înșelam oamenii și credincioșii. Eram un mincinos și un farsor... N-a fost suficient atîta. Țurcanu a selecționat vreo 20-30 de oameni dintre cei torturați ca să-și facă nevoile în 15 gamele alăturate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vechea curte domnească și o parte Însemnată a orașului (aveau să-i urmeze În 1805, ca pentru a „echilibra“ acțiunea elementelor, două revărsări ale Dâmboviței) și, cel mai nimicitor dintre toate, incendiul din 1847; au ars atunci 1 142 de prăvălii, 12 biserici și mânăstiri, 10 hanuri și 686 de case de locuit. Cutremurele sunt o altă constantă. Bucureștiul este situat Într-o zonă cu risc seismic ridicat, epicentrul aflându-se În Munții Vrancei (la curbura Carpaților), la circa 150 de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-mi iau o cafea cu lapte de la Starbucks) existau o sumedenie de magazine de delicatese, unul de brânzeturi clasa întâi, mai multe patiserii, un farmacist prietenos care îmi onora rețetele de Klonopin și Xanax, un Cineplex modest și un o prăvălie de feronerie, afacere de familie, de-a lungul tuturor străzilor fiind plasate magnolii, sângeri și cireși. La un semafor decorat cu flori vii am privit cum se cățăra o veveriță pe cablurile de telefon, în timp ce sorbeam din acea cafea fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
adormiseră sau erau beți!... În vara lui ’67 m-am dus încă o dată la Lugoj, unde trăia încă mătușa - de fapt stră-mătușa mea - Wilma tante, cea care o adoptase și o crescuse pe mama, sora mamei ei, care ținuse o prăvălie în satul Vărădia de Caraș, în timp ce bunica mea, Omama, Olga Kunerth-Böhmler, trăia dincolo de graniță, în Sârbia, lângă Vârșeț, comerciantă după moartea soțului ei (bunicul meu, Iosef Böhmler căzut în armata austriacă în primul războiă, în satul Kudritz, sat german de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de o mătușă bogată care ținea și ea un comerț în orașul Eisenstadt, lângă Viena, fiu ce nu mai dădea nici un semn de viață după război. Sora bunicii mele, Wilma tante, sfătuită de tatăl meu, și-a vândut casa mare, prăvălia și pământul din Vărădia, și cu o parte a banilor, și-a cumpărat o casă mare la Lugoj, pe malul Timișului, „casa Kohany”, casă unde aveam să-mi scriu primele trei romane. Un sfat excelent, peste câteva luni de la vânzarea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
învoială. Negustorul împrumută săteanului 5 lei până la toamnă. Săteanul va plăti în natură: o mierță de porumb. S-au înțeles. Românul a plecat; și-a luat o pălărie pe care a dat 3 lei 80 de bani. După ce ese din prăvălie, se întâlnește Românul cu doi prieteni.. A cumpărat omul o pălărie, deci trebue să dee adălmaș. Bun. Hai înnapoi, să bem adălmașul la d. Strul. Intră la d. Strul, cer o jumătate de ocă de rachiu și cinstesc. Ține, fine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
altele, până ce într-o bună zi i-a infiltrat amor. Deva Opera (biserica) Bâlciul. Muzica de cameră. Lăutari dela Deva. "Ce te ții așa măreață? Parcă n-aș ști cine ești!" etc. Morile la stradă, pe apa Cernei, alăturea de prăvălii. Patriarhalism. Servitorul dela școala normală, care a apărat zestrea școlii, când a plecat directorul vechiu (ungur). Cetățuile, care se închid la ora 10. Petit Georgel, je vous envoie ci-joint une lettre de notre père Ecrivez à votre mère mais tachez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ale oamenilor: le vedem pretutindeni, purtate cu credință și seriozitate, ca și-n Germania imperială. Berării pline oameni în picioare, femei și bărbați, servindu-se singuri cu crenvürști și alte cărnării, mâncând în picioare și sorbind pahare mari de bere. Prăvălii foarte numeroase și luxoase de țigări. 18 Mai Baia. Maseurul se mișcă încet, cu nobleță și nepăsare. Din câteva mișcări, operația e gata. E adevărat că te conduce cu politeță la dușuri, la bazinuri, stă de vorbă cu d-ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am văzut la Poștă, automate pentru vândut mărci postale. Pui un ban de 10 pfenigi, mașina se mișcă, sună ușor un clopoțel și marca iese. Toate automatele acestea care pe la noi de mult s-au stricat aici funcționează perfect. Multe prăvălii de tutun Cigaretten sau Zigaretten, și multe cafenele, în care nu văd prea multă lume. Oameni care se mulțămesc cu câștiguri rezonabile. Asară, la ieșirea dela teatru, lumea nu se îmbulzea la garderobă și fiecare își aștepta rândul. Liniștea aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de chibrituri, pe care o plătesc fără s-o iau. Cerșește mascat. Asară, la cafenea, a venit unul care a lăsat niște publicații în schimbul unei contribuții voluntare pentru binefacere. Pare un pastor protestant. Văd necontenit, în trăsuri dimineața și pela prăvălii, pesemne pentru vegetarieni, niște plante un fel de strujeni de-a doctorului Mironescu de care-mi spunea el c-a mâncat pela restaurante de vegetarieni. Birjarii cei bătrâni cu cai bătrâni și droște vechi care stau necontenit pe loc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bune restaurante din Amsterdam: Bagatelle. Fost servitor și lucrător. Este aici, la Amsterdam, un restaurant foarte scump, deși se numește Bagatelle. Găsești acolo stridii și pește felurit. Te servesc chelneri gravi în frac și mănuși. Mesele strălucesc de curățenie. Jos, prăvălie de delicatese și fructe. La etajul întăiu o mică sală de restaurant, împărțită în mici loji discrete. La al doilea, un alt salonaș ș-alături un fel de chambre séparée pour parties fines. Ți se servește un hors d'oeuvre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai cu seamă doamnele sunt departe de a avea o siluetă fină. La baie, am văzut mai mult decât în alte părți betegi de un picior și de două. La cafenea, am observat destui stigmatizați de boli de ficat. Galantarele prăvăliilor sunt încărcate vârf cu ceia ce doctorii nu recomandă niciodată artriticilor și suferinzilor de felurite feluri. Cele mai grele și mai apetisante mâncări sunt partea localnicilor de la Karlsbad pe această lume. Printr-o contradicție normală, desigur că autohtonii nu folosesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că s-a adunat lumea la sărbătorirea unui poet. Ce e aceea poet? E unul care scrie cântece. Și de ce poet e vorba? De Juan El Mestiso. Cum se poate? L-am cunoscut; venea să cumpere una și alta din prăvălia mea. Pentru asemenea om, un metis, se face asemenea adunare? Mai bine mi se făcea monument mie, care sunt om și negustor cinstit în partea locului". A mai vorbit o profesoară pentru Mauricio Birgin. Am înțeles cea mai mare parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu vă mirați. Am să vă spun secretul ș-aveți să vedeți dumneavoastră cum îi treaba. Dați-vă mai aproape ca să înțelegeți minunea. Asară, am dat să intru la cooperativă. Ochisem eu o păreche de încălțări. Se aflau însă în prăvălie alții înaintea mea. Și până să-mi găsesc loc și rând intru alături la cantină. Mă așez pe un scaun ca să mă hodin. Poruncesc vânzătorului, care mi-i prietin și mă cunoaște... Îl știm: Ghiță Adămoaia. Întocmai. Îi poruncesc tovarășului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boieri, mănăstiri sau episcopi. Cele mai multe înscrieri de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. Se înscriau, totodată, în „catastihele” orașelor vânzările sau cumpărarile de dughene, casele cu locurile și atenanselele, precum și donațiile de case și prăvălii. Breasla ciubotarilor. La 29 noiembrie 1790, episcopul de Huși, Iacov Stamati, a întărit Catastihul breslei ciubotarilor din Huși. Preambulul acestui catastih precizează următoarele: „cel vechi (catastihul, n.a.) ce au fost l-au prăpădit”. Cauza: „vremile nestatornice”, deci „ocupațiile străine”, desele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1 leu și 12 bani viind la cutia breslei apoi să-și deschidă dugheana și starostelui 1 leu după obicei”. Numai după ce această taxă era plătită starostelui, meșterul căpăta dreptul de a deschide atelierul său (în majoritatea cazurilor erau și prăvălii sau dughene). În lupta pentru piața locală, breslele urmăreau și creșterea numărului meșterilor breslași. În cazul în care meșterul „scotea calfa” fără știrea breslei sau a starostelui, atunci pedeapsa aplicată acestui meșter era, conform Statutului breslei ciobotarilor din Huși, „să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moșiei târgului, care se referă la pădure în partea de apus și spre Lohan. Alt plan al orașului, în 1871, cuprindea întregul teritoriu al târgului Huși, care era format din vatra târgului, imaș și vii, în total 2.400 fălci, prăvăliile Episcopiei - 5 fălci și grădinile ei - 10 fălci. Se remarcă întinderea așezării bulgare în partea estică, unde nu era pădure. Orașul s-a dezvoltat pe linia pieței, de la curtea domnească spre Prut (actuală stradă Ștefan cel Mare). Planul din 1885
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căror proprietari erau domnitorii, orășenii, boierii, mănăstirile sau episcopiile. Cele mai multe documente de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. De asemenea, se mai înscriau vânzările sau cumpărările de dughene, case, precum și donațiile de case și prăvălii. Într-o "carte de giudecată", din 28 iunie 1746, domnitorul Ioan Neculae Mavrocordat, amintește despre niște vii de la Huși, care erau moștenire de familie. Alte vii, confiscate de domnie, erau fie scoase la vânzare, în favoarea domniei, fie dăruite unor persoane
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau următoarele sectoare și categorii sociale: particular (negustori, meșteri, calfe), de stat (în serviciile publice) și viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau organizați pe bresle și se grupau cu prăvăliile lor pe diferite străzi cu o anumită specializare. Astfel, în apropierea bisericii Sf. Nicolae erau proprietarii de manufacturi, bogasierii (negustorii de textile), apoi saidacarii (argintarii), pescarii, băcanii. În deceniul trei al secolului al XIX-lea, în Moldova numărul negustorilor a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mori țărănești, o presă de ulei și ateliere meșteșugărești - de tâmplărie, rotărie și fierărie. Activitatea comercială a orașelor și târgurilor Moldovei nu poate fi concepută fără existența dughenelor. Din tabelul care urmează, rezultă că în 1830, la Huși existau cele mai multe prăvălii din zonă - 375 de dughene: Nu demult, Costin Clit a publicat un articol sintetic în care a arătat care erau hanurile și hotelurile din Huși din zorii Epocii Moderne, dintre care foarte cunoscut era Hanul Vechi, numit mai târziu Hanul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]