2,144 matches
-
afectează egal pe toți, are efecte diferite asupra indivizilor participanți. Diferența este dată, pe de o parte, de tipul de factori de risc ce acționează, precum și de durata de acțiune, conjugarea și severitatea lor, iar pe de altă parte, de predispoziția sau vulnerabilitatea persoanei (Kadushin, 1983). Vulnerabilitatea persoanei introduce o nouă definiție a traumei, definiția uzuală, implicită, care spune că factorii stresori traumatici sunt aceia care produc trauma (Suedfeld, 1997). Astfel ne situăm într-o viziune interacționistă, în care evenimentele semnificative
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu este un dat înnăscut. Există desigur persoane care sunt genetic mai emotive (sunt persoanele dotate cu o versiune scurtă a genei unui receptor de serotonină) sau mai anxioase (persoanele cu versiunea lungă a genei amintite). Acestea însă sunt doar predispoziții genetice, dar mediul, prin condiții de stabilitate, continuitate, predictibilitate, favorizând învățarea, le poate compensa, modela. Spre deosebire de inteligența cognitivă, „inteligența emoțională”se învață. „Creierul nostru înregistrează și păstrează toate experiențele avute sub forma unor hărți inconștiente. Când trecem printr-o situație
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi sursă sau antenă pentru o serie de întâmplări „tumorale”, care îl tarează fizic și psihic pe copil, așa încât el se va naște cu diverse carențe de fabricație. „Calitatea vieții în pântecele matern, casa noastră temporară de dinaintea nașterii, ne programează predispoziția pentru bolile arterei coronare, infarct, diabet, obezitate și o mulțime de alte condiții ale vieții ce va urma”(Nathanielsz, 1999). Acest repertoriu traumatic rezonează masiv și în registru psihologic, constituind eșafodajul pentru multiple disfuncții viitoare. Și fiindcă sufletul nostru este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
demonstrat, printr-un suport de dovezi de teren, că matricea perinatală care a dominat travaliul și expulsia propriei nașteri, planează imperturbabil asupra vieții noastre, alimentându-ne optica și atitudinea față de viață, tonalitatea predominant optimistă sau pesimistă a tonusului psihologic, precum și predispoziția pentru diverse disfuncții sau maladii. în continuare, vom realiza o succintă portretizare a celor patru matrici perinatale, cu atenționarea prealabilă că prima dintre ele vizează existența prenatală, iar celelalte trei se referă la secvențele nașterii propriu-zise. Matricea perinatală I (MPF
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
naștere, care în afara efectelor indezirabile imediate, reverberează și în timp, deoarece inoculează copilului, chiar în memoria lui celulară, convingerea că în situațiile dure, traumatizante ale vieții, se poate recurge la surogate salvatoare (de tipul anestezicelor), ceea ce poate să-i creeze predispoziția spre varii dependențe (la alcool, droguri, somnifere etc.). Opinia de mai sus plasează într-o lumină profund nefavorabilă practica devenită astăzi o modă primejdioasă, cea a utilizării anesteziei epidurale la nașterea vaginală. Procedura privează abuziv nașterea de orice sintaxă psihologică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o viață care să respecte nevoile și echilibrul persoanei sau, în cazuri mai accentuate, părăsirea temporară a locului unde s-a instalat nevroza (mersul într o stațiune, într-un concediu în alt oraș etc.) refac resursele energetice ale persoanei nevrozate. Predispoziția spre nevroză are și o componentă ereditară, ținând de caracteristicile ereditare de funcționare ale proceselor neuronale de excitație și inhibiție. Copiii pot manifesta stări de oboseală accentuată, până la nevroză, la sfârșitul unei perioade școlare, ca urmare a stresului indus de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unor evenimente plăcute (aștept momentul în care mă voi muta într-o casa nouă etc.), cât și surprizele plăcute pot provoca reacții de stres. Noutatea este stresantă. Surprizele plăcute pot fi obositoare, surescitante. Se cunoaște faptul că avem cu toții o predispoziție de a respinge ceea ce este nou. în concluzie, reamintim faptul că acest nivel de stres este gestionabil de către persoană, fără un ajutor de specialitate. Condiția este ca persoana să conștientizeze situația generatoare de stres, precum și reacția de stres pe care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Întregi orașe, susținând că acestea „trebuie să dispară” (Nicolae, 2006, p. 51). Din nou, avem de-a face cu o abordare ce ține de portretizarea romilor ca fiind un grup criminal, ca și cum apartenența la un grup etnic presupune automat o predispoziție spre acte criminale. Modul În care este perceput romul (țiganul) În România contemporană ține de o imagine denigratoare, dezumanizantă, ce atrage permanent atenția asupra faptului că acest grup constituie o problemă de care societatea trebuie să se delimiteze. Întregii societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru un handicap grav. Urmare a dezvoltării rapide a geneticii, în lume se înregistrează, mai nou, discriminări bazate pe rezultatele unor teste de acest gen. Angajatorii sunt tentați să excludă de la încadrare sau, dimpotrivă, să concedieze persoane care au o predispoziție să contracteze anumite maladii. Dezbaterile din Conferința OIM au privit multiplele discriminări bazate pe rasă, religie, castă, origine socială etc. Din nefericire, Conferința OIM nu poate face altceva decât să tragă, în continuare, un serios semnal de alarmă cât privește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aceste tr]s]turi la alte creaturi sociale pentru a ne furniza material ce s-ar putea transforma în ceva asem]n]tor moralei umane? Unii adversari le exclud în totalitate deoarece se manifest] neregulat, iar incidența lor manifest] o predispoziție accentuat] spre rudele apropiate. Ins] aceeași neregularitate și aceeași parțialitate în favoarea familiei predomin] - adesea foarte puternic - în morală uman]. Acestea se manifest] puternic în rândul micilor societ]ți de pr]d]tori-culeg]tori care par mai apropiate de condiția uman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cei ce constituie de fapt familia lor, astfel încât atitudinea normal] pe care o preiau de la cei din jur conduce, într-o m]sur] sau alta, la o mai mare grij] și compasiune. Este ins] important de observat c] aceast] predispoziție nu dispare, nici m]car nu se diminueaz] vizibil, pe parcursul dezvolt]rii civilizației. Este inc] foarte activ] și în propria noastr] cultur]. Dac] p]rinții moderni nu ar afișa mai mult] grij] și afecțiune fâț] de propriii copii în raport cu toți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]rinții s] cheltuie mai mulți bani pe juc]riile copiilor lor decât ar cheltui într-un an pe ajutoare pentru persoane defavorizate. Este adev]rât c] societatea uman] le asigur] facilit]ți persoanelor din afara ei, dar pornește de la aceeasi predispoziție spre familie care contureaz] societ]țile animale. Aceeași considerare se aplic] și unei alte obiecții, paralel], manifestat] adesea împotriva sociabilit]ții animale că surs] posibil] a moralei, si anume predispoziția spre reciprocitate. Este adev]rât c], dac] am avea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asigur] facilit]ți persoanelor din afara ei, dar pornește de la aceeasi predispoziție spre familie care contureaz] societ]țile animale. Aceeași considerare se aplic] și unei alte obiecții, paralel], manifestat] adesea împotriva sociabilit]ții animale că surs] posibil] a moralei, si anume predispoziția spre reciprocitate. Este adev]rât c], dac] am avea de-a face cu egoiști vigilenți, simpla întoarecere a favorurilor celor care le-au f]cut inițial nu ar fi altceva decât un târg prudent. Revin ins] cu ideea c] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci și ca recunoștinț] pentru amabilitatea ar]țâț] în trecut, decurgând firesc din afecțiunea care o însoțește. Nu exist] nici un motiv că acest lucru s] nu fie la fel de valabil și pentru alte creaturi sociale. Este foarte adev]rât c] aceste predispoziții limitative trebuie - și sunt treptat - corectate în mod sistematic prin recunoașterea unor îndatoriri mai largi pe m]sur] ce se dezvolt] morală uman] (vezi Singer, 1981). Totuși, aceast] l]rgire a perspectivei se datoreaz], desigur, contribuției inteligenței umane, care dezvolt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
servește drept premis] interpretativ]. S] ne gândim, de exemplu, la modul în care Mencius a încercat s] determine conduită pornind de la calit]țile naturale ale inimii și ale minții și presupunând c] cele dou] ar trebui s] subordoneze toate celelalte predispoziții naturale. Mencius a asociat înțelepciunea cu valoarea de adev]r shi, iar nechibzuința în cultivarea sensibilit]ții și a rațiunii (deci a inimii și minții) a asociat-o valorii fei. Ideea potrivit c]reia inima și mintea ar reprezenta un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ocup] cu aceasta. Ce este etică evreiasc]? R]spunsul la aceast] întrebare este condiționat de r]spunsul la întrebarea „Ce este iudaismul?”. Aceasta nu este o sarcin] ușoar] și dup] cum spune un vechi proverb: „Doi evrei, trei p]reri”. Predispoziția binecunoscut] a evreilor de a discuta în contradictoriu pe teme teologice, f]r] c] aceasta s] atrag] dup] sine excluderea din comunitate, reflect] preocuparea lor tipic] pentru aspecte practice, concrete. Aceast] preocupare acord] aspectelor comportamentale (incluzând mai ales aspectele etice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
empatia? „Purtându-ne cu alții așa cum vrem ca ei să se poarte cu noi” sau, la fel de important, „nefăcând altora ceea ce nu am vrea ca alții să ne facă nouă”. Politica empatiei Așa cum am menționat deja, empatia nu este numai o predispoziție Înnăscută, ea poate fi Învățată. Necesită un angajament constant și continuu cu ceilalți. Empatia unei persoane se maturizează și se adâncește proporțional cu gradul de implicare activă față de ceilalți. În acest punct, noul model de guvernare pe multiple niveluri joacă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sentimentul american În ceea ce privește crima este mult mai răzbunător. Sondajele de opinie arată că mulți americani cred că cei condamnați la moarte Își merită pedeapsa. Unii observatori ai psihicului american, printre care și psihologul Dov Cohen de la universitatea Illinois, cred că predispoziția americană pentru pedeapsă Își are originea, cel puțin În parte, din nevoia de a proteja posesiunile de pe frontieră, când dreptul de proprietate nu era atât de sigur 12. Fiecare tânăr american crește văzând westernuri hollywoodiene, În care hoții de vite
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acest mod de a gândi este probabil că va folosi societăților asiatice În Încercarea lor de a crea un spațiu politic transnațional Într-o lume din ce În ce mai interconectată și interdependentă. Pe de altă parte și s-ar putea să fie numai predispoziția mea occidentală, ceea ce lipsește din modul de gândire asiatic este suficientă diferențiere individuală, pentru a face ca fiecare persoană să simtă un sens al responsabilității personale profunde de a-și croi drumul propriu În noua lume. Calea asiatică nu permite
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
părinți și educatori): nu pretindeți de la alții peste putința lor de a da sau de a face. Natura umană are limite, de aceea e bine să fim conștienți de acest aspect. În al doilea rând, este dezvoltată tema răspunderii personale. Predispozițiile înnăscute trebuie exersate printr-un efort continuu și conștient, pentru a fi amplificate și puse în valoare. În al treilea rând, remarcăm tema blamului și a pedepsei pentru cel care nu lucrează la sporirea zestrei date. Este un semn de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nici un loc nu vei găsi unde să te ascunzi dacă păcatele te vor roade”(Fericitul Augustin). Potrivit concepției creștine, normele morale sunt date de Dumnezeu, Care, încă de la crearea omului, i-a sădit acestuia în suflet legea morală naturală, adică predispoziția de a-și forma noțiunea de bine și de rău și de a înțelege că binele trebuie făcut, iar răul trebuie evitat. Deși a căzut în păcat, omul nu a pierdut total legatura cu Dumnezeu, de aceea era capabil de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Mântuitorul. Sfânta Liturghie îl pregătește pe elev pentru viața în comunitate, în colectivitate, trezindu-i simțul solidarității umane, prin faptul că toți credincioșii se roagă unii pentru alții. Atmosfera și lucrarea tainică a Sfintei Liturghii pot influența în mod deosebit predispoziția religioasă a elevilor și să o dezvolte în asemenea măsură încât ei să fie capabili de profunde trăiri religioase. Prin studierea Fericirilor, la unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine”, elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
voia lui Dumnezeu, dar și cu lumea istorică în care trăiește. Copilul care înțelege religia, care cunoaște Adevărul revelat de creștinism, va fi deprins cu săvârșirea faptelor bune și va deveni un om de caracter, luminat, echilibrat și curat. Cultivând predispoziția religioasă a elevilor și consolidându-le credința, dragostea de Dumnezeu și de aproapele se va „materializa” printr-o îmbunătățire a confortului spiritual propriu și a relațiilor de grup. Elevii trebuie să simtă și ei că trăiesc în adevărul cel mai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
97/19 a Comitetului de Miniștri. Documentele Europene ,,Stock talking”. IP2, 2002, 6). Există controverse privind responsabilitatea. Media, În general, nu Încurajează direct violența. Propensitatea către violență este totuși Încurajată În cazul indivizilor vulnerabili, adică a acelora care au o predispoziție spre așa ceva. De aceea, responsabilitatea revine părinților și autorităților publice. Rezumând, proiectul integrat Întâmpină, desigur, dificultăți de ordin conceptual și de comparabilitate a statisticilor naționale din perspectivă interculturală. El este finalizat la sfârșitul anului 2004, realizând o imagine globală a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
originare, un detaliu oricât de nesemnificativ ar fi, este prezent (de exemplu, filmul The Champion, cu Kirk Douglas În rolul principal, folosit În experiment). S-a demonstrat că violența În media poate crește sau inhiba comportamentul violent al privitorilor În funcție de predispozițiile lor, dar aceste efecte sunt de scurtă durată; acest lucru nu are efect asupra ratei totale de violență a subiecților. Cercetătorii admit efectul sponsorului care se referă la următoarea constatare: cei ce privesc tind să internalizeze mesajele media dacă ei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]