5,618 matches
-
formulat întotdeauna propunerile teoretice în termeni presupuși să provoace la cititorii săi o anumită reacție normativă sau alta. Așadar, orice elită constituie un obiect preconstruit din punct de vedere social, pe care ulterior se grefează tentative de analize lipsite de prejudecăți, departe de pasiunile specifice dezbaterilor publice. Dar, în cazul nostru, enunțul cu pretenții științifice evocă în orice clipă discursul încărcat de ideologie. Mai întâi, pentru că interesul pentru elite izvorăște în general din preocupări extraștiințifice, exact ca și interesul pentru stratificarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
subiectivă ............................................... 12 Simbolurile și capacitatea de reprezentare, de explicare; proiectul ..................................... 16 Logică/coerență, certitudine, realism - ilogism, nerealism, ambiguitate ........................... 18 Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) .............................................................. 39 Fascinația paradoxurilor......................................................................................................... 55 Intuiție, fler, tact psihologic ................................................................................................ 82 Capacitatea anticipativă: prudență, simț al măsurii - grabă, precipitare, excese ................ 85 Inteligență - prostie ..................................................................................................... 87 Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
autoapreciere subiectivă „Simțurile nu Înșală; judecata Înșală.” (J. W. Goethe) Totuși, „judecata” este superioară „simțurilor”, deoarece ea ne dă Înțelesul asupra a ceea ce simțurile observă, și prin aceasta ea guvernează, chiar dacă „Înțelesul” este influențat uneori de egoismul intereselor sau al prejudecăților noastre. * „Așa se Întîmplă mereu: În clipa cînd te apropii de sfîrșit, Începi să nu mai ai Încredere În ce ai făcut.” (H. de Balzac) Probabil pentru faptul că, pe măsură ce realizezi proiectul inițial, Îl vezi altfel, cu experiențe mereu sporite
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mă Înșel tocmai În lucrurile pe care le susțin cu atîta fanatism?”. * „Ești uneori atît de deosebit de tine Însuți, precum ești de deosebit de alții”. (Fr. de la Rochefoucauld) Firește, acest lucru se Întîmplă atunci cînd avem curajul să ne judecăm unele prejudecăți cu privire la sine: „Dacă ne cercetăm bine, aproape Întotdeauna vom găsi În noi un păcat pe care-l osîndim la alții” (L.N. Tolstoi). De aici și recomandarea lui Seneca: „Vegheați asupra voastră, Învinuiți-vă singuri, judecați-vă, apoi, cereți iertare cîteodată
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simț al realității „Cel mai ușor e să te Înșeli singur; căci fiecare crede ceea ce dorește.” (Demonstene) Însă mai există o cale de autoînșelare, pe care ne-o reprezintă La Rochefoucauld: „Niciodată nu sîntem Înșelați atît de ușor ca atunci
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
i-ar mai rămîne, de exemplu, celui care nu-și poate Întemeia „succesul” decît pe strălucirea efemeră a vestimentației? * „Duminica este utopia săptămînii.” (Lucian Blaga) Ne place să Începem noua săptămînă de lucru cu iluziile zămislite În ziua de duminică. * „Prejudecățile sînt rațiunea proștilor.” (Voltaire) Pentru că „proștii” sînt alergici față de orice Încercare venită din exterior de a-și schimba propriul mod de a gîndi: „Prostia este direct proporțională cu numărul certitudinilor pe care le afirmă” (Emil Cioran). * „Natura a hotărît ca
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Pentru că „imitația” nu poate reproduce unicitatea/originalitatea sufletească, și de aceea o schimonosește. „Cearta se preface În luptă cînd la capăt se Întrevede biruința adevărului.” (N. Iorga) Pentru că fiecare dintre oponenți trebuie să renunțe, mai mult sau mai puțin, la prejudecățile sale. * „A-l Înțelege pe Dante Înseamnă a fi tot atît de mare ca el.” (H.de Balzac) Poate pentru faptul că, silindu-te să-l Înțelegi, ți-ai ridicat, fără să-ți dai seama, cotele gîndirii și ale simțirii
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Vronski, Își diminuează brusc sentimentul de iubire, odată cu Împlinirea dorințelor sale de posesiune trupească). * „Oamenii Își iubesc prea mult mărginirile... de aceea le vine atît de greu să le depășească.” (O. Densusianu, tatăl) SÎnt mai comode, Într-adevăr, obișnuințele și prejudecățile, decît eforturile cerute, de exemplu, de asumarea unei responsabilități, de susținerea principială a unui adevăr, sau de pătrunderea unor enigme ale cunoașterii. * „Poți fi erou, fără să pustiești pămîntul.” (D. Boileau) Iată un exemplu posibil: „Erou este acela care știe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înțelegem mai puțin.” (A. Einstein) Socrate a Împins această idee la extrem: „Știu că nu știu nimic”. Cu cît informația Într-un domeniu se lărgește/Îmbogățește, cu atît ea ridică mai multe Întrebări și diversifică răspunsurile. * „Paradoxurile de azi sînt prejudecățile de mîine.” (M. Proust) Prin contradicțiile pe care le cuprind, paradoxurile facilitează descoperirea adevărului, care ne va călăuzi apoi pentru un timp În viață (pînă cînd va deveni un adevăr uzat). * „Legea cea mai tainică și misterioasă a firii este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Îl Încurajăm să creadă că la o răutate nu se poate răspunde decît tot printr-o răutate! * „Temnița cea mai de temut e aceea În care te simți bine.” (N. Iorga) Nicăieri nu se simte omul mai bine ca În cadrul prejudecăților și al egoismului lui. * „Mai mulți prieteni poți cîștiga cu un singur păcat, decît cu toate virtuțile.” (N. Iorga) Pentru că „păcatul” este mai contagios decît „virtutea”: atractivitatea lui rezultă din faptul că se adresează dorințelor noastre de a face, pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întotdeauna, ca o simplă dorință și sfîrșește ca un exces: „Tot făcîndu-și cruce, și-a scos un ochi” (proverb) - cel cuprins de un zel nestăpînit În obținerea credinței celei mai Înalte devine bigot, gîndirea sa nemaiputîndu-se desprinde din dogme și prejudecăți”. * „Hoții care fură de la particulari Își duc viața În lanțuri; pe cînd tîlharii poporului trăiesc În aur și-n purpură.” (Cato) Pentru că aceștia din urmă dețin, din păcate, și controlul „puterii”. „Numai vezi să nu faci rău, În timp ce vrei să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fericire, este frecventă și situația inversă: sub o ținută modestă și un comportament mai voluntar (mai neconformist) să descoperim un caracter demn. Se impune, prin urmare, ca În cunoaștere să fim cît mai detașați, mai desprinși de presupuneri și de prejudecăți. * „Cine săvîrșește «nedreptateaă este mai nenorocit decît acela Împotriva căruia este săvîrșită.” (Democrit) Cu condiția evidentă ca cel nedrept să aibă Într-un tîrziu „priza de conștiință” asupra faptei sale; altfel, nu va resimți nici un regret și Își va păstra
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
O remarcă la fel de interesantă găsim În reflecțiunile lui La Bruyère: „Două lucruri cu totul opuse ne predispun deopotrivă: obișnuința și noutatea”. * „Obișnuința ne ascunde adevăratul aspect al lucrurilor.” (M. Montaigne) Bineînțeles, este mai comod să ne păstrăm anumite convingeri, sau prejudecăți, decît să Încercăm să ni le corijăm prin recunoașterea valorii argumentelor altora, comparativ cu ale noastre. „Ce mult trebuie să Învățăm pentru a cunoaște foarte puțin.” (Ch. Montesquieu) Una din explicații ne-o oferă Cl. Bernard: „Cea mai mare piedică
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a se dedica exclusiv unor planuri de viitor, neglijînd prezentul, sau a altora de a se abandona regretului pentru trecut. Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie „Adevărul vă va face liberi.” („Biblia”) Doar „adevărul” ne eliberează de prejudecăți și ne ajută să ne configurăm un sens al dezvoltării sufletești, Înțeles ca o dorință de obținere a unei interiorități tot mai spiritualizate: „Omul s-a ridicat pe două picioare, devenind o ființă verticală, În momentul cînd a născocit mitul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Platon, dar mai prieten Îmi e adevărul.” (Aristotel) Dar Însuși Platon spusese: „Nu trebuie să se respecte omul mai mult decît adevărul”. * „Nu există ceva mai urît decît a afirma Înainte de a cunoaște.” (Cicero) Însă, pentru cel care o face, prejudecățile sînt mai importante decît faptele... * „Pretextul obișnuit al celor care fac nenorocirea altora este că le voiesc binele.” (Vauvenargues) Există uneori, Într-adevăr, o bună intenție din start, și atunci putem acorda o circumstanță atenuantă pentru situația nedorită cînd, În locul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cioran) Adică numai ceea ce ne relevă direct simțurile. GÎndirea este subiectivă prin ea Însăși, fiind Întotdeauna construcția unui „eu” individual care nu poate face abstracție atît de limitele raționale ale personalității căreia Îi aparțin cît și de sensibilitatea, vanitățile și prejudecățile acesteia. De aceea, adevărul este În lumea umană, un adevăr relativ. Pentru a fi unul absolut, adevărul ar trebui nu numai să neglijeze mișcarea, devenirea, ci și să fie complet desubiectivizat, adică eliberat de orice contribuție a umanului. Într-o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
necenzurată de opinii, de idei: „Libertatea e bunul care ne Îngăduie să ne bucurăm de celelalte bunuri” (Montesquieu). * „Poți trăi Într-o adevărată libertate/ Și totuși să nu fii liber.” (J.W. Goethe) Se Întîmplă atunci cînd devii robul propriilor prejudecăți sau interese meschine, care vor teroriza elanurile de libertate ale „gîndirii”. „Nu poate exista act moral, dacă el nu este liber.” (L.A. Seneca) Tot marele filosof ne dă și explicația: „Nu există act moral săvîrșit de cineva Împotriva voinței sale
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
decizii după bunul plac. „Libertatea” este o problemă de „adevăr” și „dreptate”, adică de responsabilitate morală față de sine și față de alții. În acest sens, Amiel spunea că ești liber cu adevărat doar În măsura În care „nu te lași Înșelat de sine, de prejudecățile, instinctele și firea ta”. La rîndul său, Montaigne preciza faptul că adevărata libertate Înseamnă să ai o mare putere asupra propriei ființe, deoarece Înainte de a fi un privilegiu, libertatea este pentru om, „o probă de stăpînire de sine, de cunoaștere
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
numele lui Dumnezeu! dați-mi-l pe tînărul care are destulă minte ca să se facă de rîsul lumii!” (R.L. Stevenson) Într-o primă fază, nonconformismul produce ilaritate, Însă apoi ajungem să-l apreciem pentru calitatea lui de a ne descuraja prejudecățile și de a ne Împrospăta existența cu un nou mod de a privi lucrurile. * „Universul este una din ideile lui Dumnezeu.” (Fr. Schiller) Tradusă În limbaj obișnuit, ideea aceasta de „univers divin” poate Însemna nevoia pe care omul ar trebui
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
repetat. Seneca însuși, cinstit, nu pregetă să utilizeze cutare sau cutare teză a lui Epicur dacă o găsește corectă. în chestiunea morții, a sinuciderii, a renunțării la bunurile pământești de exemplu, Grădina și Porticul profesează opinii identice. Montaigne trece dincolo de prejudecățile de școală. Câtuși de puțin stoic într-o anumită perioadă, epicurian apoi în alta, el preia câte ceva, când de ici, când de colo. De la Stoici, ideea că nu există o obiectivitate a durerii ci doar o percepție subiectivă și constituită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cea mai mare parte a oamenilor își construiesc măruntele lor existențe. Lucrețiu asasinează ficțiunile, el condamnă la moarte, calm, prin rațiune raționantă și rezonabilă construcțiile strâmbe: cerul locuit, zeii răzbunători, religiile castratoare, speranțele legate de viața de apoi, mecanica sentimentelor, prejudecata monogamică, logica amoroasă. Pe pământ ca și în cer, el sacrifică himerele pe imensul rug al filosofiei sale materialiste și mecaniciste. El își așază printre primii palatele conceptuale dincolo de bine și de rău. Lumea merge, târâș-grăpiș, pentru că majoritatea oamenilor se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unei operații intelectuale deductive. Plecând de la firele de praf care dansează într-o rază de lumină, abderitanii au dedus existența unor particule microscopice, invizibile, dar foarte reale. Punctul de vedere al lui Sirius nu li se potrivește oamenilor îmbuibați cu prejudecăți și cu clișee. Omul de rând repetă neghiobiile epocii sale, ceea ce n-ar prezenta niciun incovenient dacă această conformare la inepțiile dominante nu ar fi dublată foarte adesea de o ură față de cel care gândește mai departe decât timpul său
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Niciun mister... Doamna Agnès Lagache găsește că filosoful Lucrețiu e misogin, falocrat - într-un cuvânt, machist: Lucrèce. Fantasmes et limites de la pensăe măcaniste, Alpha Bleue. Ca și cartea lui Constant Martha, acest text merită să fie citit ca simptom al prejudecăților unei epoci. Teza cărții? Materialismul atomist epicurian nu l-a făcut fericit pe Lucrețiu - dar care-s textele sau mărturiile pe care se bazează această apreciere? Prin fantasma ei de atotputernicie, această ideologie ar face imposibile iubirea, politica, relația cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de clasă adânci și, deci, probleme sociale majore ale țării, autorul a fost în măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile lui Dobrogeanu-Gherea cu privire la „nonvaloarea pământurilor țărănești”, care producea acea lipsă relativă de pământ, precum și „proletarizarea neoiobăgistă” cu efecte în direcția fărâmițării și transformării pământurilor țărănești în non-valori, „chiar când
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe opțiunile liderilor politici se concentrează pe explicarea proceselor psihologice care generează percepții distorsionate și pe consecințele acestora asupra deciziei de declanșare a conflictului militar. O contribuție importantă în înțelegerea proceselor psihologice au avut-o teoriile cu privire la imagini, stereotipuri și prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență (vezi Jervis, 1976, pp. 58-113). Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]