14,005 matches
-
nu a așteptat niciodată un asemenea examen și, parțial inconștient, a făcut orice, În interiorul nuvelei, pur și simplu pentru a-l Împiedica. Ne putem Întreba dacă Eliade nu este cumva extrem de ironic față de modul de a trata dublul atunci când el prelucrează un dublu al unui personaj a cărui posteritate științifică și culturală, la acea dată, nu conferea stabilitate nici unei identități, oricât de simplă. Dar Eliade avea să revină cu acel epigraf din interviul acordat lui Roquet În 1978, pasaj ignorat de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ghertina. Plecând de la monedele romane și de la alte urme găsite în ruinele de la Ghertina sau Țiglina (Galați), el crede că poate localiza aici vechea cetate Caput Bovis. A tipărit și un manual școlar de istorie universală, Hronologhia și istoria universală prelucrată pe scurt (I-II, 1837). Cartea, alcătuită după modele germane, începe cu istoria vechilor greci și romani, expunerea evenimentelor se continuă până în secolul al XVIII-lea, istoria românească fiind urmărită până în epoca fanariotă. Manualul, învechit ca metodă, este mai mult
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
Shakespeare, Șeiloc evreul. SCRIERI: Abețedariu românesc sau Întâile cunoștințe, Iași, 1832; Gramatică românească sau Observații gramaticești asupra limbei românești pentru școalele normale și ghimnaziale, I-III, Iași, 1833-1834; Fabule în versuri sau Poezii alegorice, Iași, 1835; Hronologhia și istoria universală prelucrată pe scurt, I-II, Iași, 1837; Descrierea istorico-gheografică a cetăței Caput Bovis, Capul Boului sau Ghertina, Iași, 1837; ed. îngr. și pref. Silviu Sanie și Vasile Cristian, București, 1991. Traduceri: [Boileau, Homer], în Fabule în versuri sau Poezii alegorice, Iași
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
cursurile Facultății de Filologie. Se simte atrasă de viața literar-artistică, încât își caută în primul rând suportul material al existenței în sfera teatrului - este bibliotecară la Teatrul Național din Timișoara (1955-1964), apoi la Teatrul de Stat German (1964-1970). Traduce și prelucrează piese pentru nevoile scenei, scrie circa o mie cinci sute de cronici de film, publică poezie și proză în foiletoanele ziarelor germane din țară și în antologii etc. Vremelnic practică gazetăria, ca redactor la „Neue Banater Zeitung” (1970-1972), renunțând însă
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
senator al unui colegiu electoral ieșean (1867-1869). Alături de fratele său, după 1865, luptă pentru canonicitatea Bisericii Ortodoxe Române. Dedicându-și mare parte a vieții activității didactice, S. perseverează în redactarea manualelor necesare diferitelor trepte ale învățământului. În acest scop compune, prelucrează și traduce numeroase lucrări cu profil teologic, istoric, literar și filologic. Ca profesor la Academia Mihăileană, a redactat manuale de limba franceză, de retorică și o geografie a Țărilor Române. Pentru învățământul teologic trece la lucrări docte, specializate, acoperind domenii
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
o formație livrescă și tentația pentru structuri prozodice de factură clasicistă, sonetul fiind cultivat predilect. Conceput sub forma unui lung colocviu cu sinele, Ibis devine reprezentarea metaforică a unei încăperi sufletești, mobilată conform gustului propriu și confortului (intelectual) personal. Sunt prelucrate, artizanal, numeroase motive livrești, reintegrate în tiparul afectiv al discursului liric propriu. Influența simbolismului exotic minulescian aduce pe același plan imaginea „palidelor fecioare” cu „tam-tamul” tobelor, stelelor, durerii, valurilor. Poemul este cutreierat de Isolde și Melisande, Pulcinele, trubaduri și truveri
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
debut al lui S., Martorul (1972; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), primit mai curând cu reticență de critică - a fost invocată imaturitatea de concepție și de tehnică -, anunță totuși linia scrierilor semnate în următorul deceniu de către prozator. E prelucrat aici, într-o formulă tipică pentru anii ’70 ai secolului trecut, un melanj de roman politic și parabolic; totodată, psihologismul insistent (metoda predilectă de despicare în patru a anecdoticului și de reînnodare a lui) e asociat cu momirea unui plan
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
semnează versuri și articole politice în „Contrapunct”, „Viața românească”, „Vatra”, „Familia”, „Ramuri”, „Dorul”, „Cotidianul”, „Lumea liberă românească”. În mod ideal, poezia lui Ș. își revendică subvenționarea de către un regim metafizic-modernist. Metafizicul ar viza, în această ecuație, tipul de atitudine care prelucrează emisia, în timp ce (neo)modernismul ar caracteriza tehnica prin care atitudinea se materializează. Acest portret, conținând liniile unor mari ambiții și proiecte, are o acoperire cu totul modestă în spațiul efectiv al versurilor. Dincolo de trama pe care mai curând o etalează
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
antologia de articole conjuncturale Oameni și stânci (Evocare literară a șantierului național al tineretului „Bumbești-Livezeni”), i-a apărut în 1956. Reportajul este specia de relatare profesată cu predilecție. Editat în formă brută (Oameni și stânci, O cursă lungă, 1964) sau prelucrat în povestiri (Ceairul lui Ali, 1957) și microromane (Drumuri albastre, 1962, Lumini de poziție, 1964), el prezintă „noile realități ale timpului”, așa cum se răsfrâng mai ales asupra locuitorilor din Dobrogea. Superficialitatea voluntară a descrierii contextului istoric, dezvoltarea lui convențională salvează
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
care cuprinde tălmăciri și încercări originale, o asemenea înclinație este evidentă. E mai puțin apropiat, ca preferințe, de M. I. Lermontov sau de A. S. Pușkin (din care transpune, totuși, Florile cele târzie), modelul său fiind G. R. Derjavin (din care prelucrează poezii ca Visul sau Cătră moarte). O altă trăsătură, în afară de didacticism, este decepționismul, de sorginte livrescă, dar ținând probabil și de o predispoziție temperamentală. Cuvinte mari, ca „soarta”, „fericirea”, „viața și moartea”, „dreptatea”, revin în versurile sale, de tentă meditativă
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
la diferiți specialiști, și părerile variate, contradictorii ale acestora, investigațiile numeroase, schimbarea diagnosticului, tatonările terapeutice, internările în diferite instituții spitalicești etc. Imaginea bolii, cu caracter subiectiv, este incontestabil rezultatul unor traume afective ale bolnavului. Acesta se încarcă emoțional-afectiv, preluând și prelucrând senzațiile sale organice subiective, precum și informațiile provenite din mediu, toate constituind factori care fac să crească starea de tensiune psihică a bolnavului. El devine tot mai preocupat de boala sa, care, în câmpul conștiinței sale, capătă un aspect din ce în ce mai exagerat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
studiilor epidemiologice, cunoașterea factorilor de risc morbigenetic pentru sănătatea mintală, adaptarea sau inadaptarea familială, școlară, profesională sau socială, devianțele, antecedentele patologice psihiatrice etc. Specialiștii antrenați în activitatea de igienă mintală trebuie să stăpânească perfect metodele și tehnicile de lucru, să prelucreze rezultatele și să elaboreze pe baza lor strategii practice de psihoprofilaxie. 5. Medicul, educator al sănătății mintale Orice medic, indiferent de specialitatea sa sau dacă este sau nu psihiatru, trebuie să aibă o pregătire de bază în domeniul igienei mintale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de obicei, în afara clasei (de exemplu, în laborator); l ecția de laborator, vizând desfășurarea unor experiențe în diverse domenii ale cunoașterii: chimie, fizică, biologie, informatică; l ecția-excursie, destinată formării priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta și prelucra observațiile. 4. Lecția de fixare și sistematizare Acest tip vizează, în principal consolidarea cunostințelor însușite, dar și aprofundarea lor și eliminarea lacunelor. Condiția de bază a eficientizării acestui tip de lecții o constituie redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
aplicativ), realizabilă, de obicei, în afara clasei (de exemplu, în laborator); * lecția de laborator, vizând desfășurarea unor experiențe în diverse domenii ale cunoașterii: chimie, fizică, biologie, informatică; * lecția-excursie, destinată formării priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta și prelucra observațiile. 4. Lecția de fixare și sistematizare Acest tip vizează, în principal consolidarea cunostințelor însușite, dar și aprofundarea lor și eliminarea lacunelor. Condiția de bază a eficientizării acestui tip de lecții o constituie redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
vocabularului pseudocodului -exersarea descrierii acestora cu ajutorul schemelor logice și în pseudocod prezentarea structurilor de bază: structura liniară, alternativă și repetitivă Activ.frontală Activ. individuală Activ. pe grupe Tabla,creta Planșe Scheme Formativă Sumativă Probe practice Probe scrise Autoeval. -Probleme care prelucrează date numerice -Probleme care prelucrează date nenumerice -exersarea scrierii unor algoritmi simpli, folosind: structuri liniare, structuri alternative structuri repetitive Fișe de lucru Tema pt.acasă Tema de lucru în cl. Unitatea de învățare: Mediul limbajului de programare Nr. ore: 2
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
cu ajutorul schemelor logice și în pseudocod prezentarea structurilor de bază: structura liniară, alternativă și repetitivă Activ.frontală Activ. individuală Activ. pe grupe Tabla,creta Planșe Scheme Formativă Sumativă Probe practice Probe scrise Autoeval. -Probleme care prelucrează date numerice -Probleme care prelucrează date nenumerice -exersarea scrierii unor algoritmi simpli, folosind: structuri liniare, structuri alternative structuri repetitive Fișe de lucru Tema pt.acasă Tema de lucru în cl. Unitatea de învățare: Mediul limbajului de programare Nr. ore: 2 Conținuturi (detalieri) Obiective de referință
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Derivarea sunetului: din sunete apropiate ca loc și mod de articulare; din sunete care apar primele în ontogeneză. Mijloace didactice Obiecte confecționate: profile de articulare, alfabetul (litere și silabe mobile), planșe și imagini, ilustrații, jocuri de cuvinte, propoziții mobile, texte prelucrate; Reprezentări proiectabile: diapozitive, diafilme, filme, folii; Mijloace de exersare: aparate, truse logopedice, jocuri didactice; Mijloace de evaluare: seturi de texte, programe pe calculator; Mijloace tehnice: retroproiector, diaproiector, casetofon, televizor, video. Evaluarea Evaluarea inițială. Evaluarea cumulativă verificări de sondaj și globale
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
apreciere a cantității și fidelității cunoștințelor, a modului de reproducere a cunoștințelor oferite de profesor, în învățământul modern evaluarea se refera atât la elev, cât și la profesor. Sunt evaluate nu numai cunoștințele elevilor, ci și capacitățile acestora de a prelucra și folosi creator aceste cunoștințe. La rândul lui, profesorul se autoevaluează prin aprecierea eficienței activității sale, realizând feedback-ul demersurilor sale. Evaluarea permite, deci, profesorului: să intervină în procesul învățării pentru remedierea unor neajunsuri în realizarea obiectivelor; să-și perfecționeze
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
putem demostra că acționăm în armonie cu scopul său de a transforma pământul în paradis? În urma activităților obișnuite ale omului rezultă o anumită cantitate de deșeuri. În înțelepciunea Sa, Dumnezeu a proiectat ciclurile naturale ale pământului cu scopul de a prelucra aceste deșeuri și de a curăța aerul, apa și solul (Proverbele 3:19). Tot ceea ce facem ar trebui să fie în armonie cu aceste procese naturale. Prin urmare, ar fi bine să nu contribuim la agravarea problemelor pământului. Astfel, dovedim
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
sunt: o productivitate mult mărită și eliminarea erorilor care pot fi introduse în timpul operației de frezare de (ne)calificarea sau (ne)atenția operatorului, ori de precizia mașinii unelte clasice, precizie care de cele mai multe ori este inferioară celei a mașinilor de prelucrat cu comandă numerică. Nivelul producției este unul de serie mijlocie și mare. Măsurarea piesă cu piesă a dimensiunilor impuse în documentația tehnică (desenul după care se face prelucrarea piesei) ar fi aproape imposibilă, ori s-ar realiza cu costuri de
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
diferențiate ameliorative. Experimentul psihopedagogic, desfășurat cu clasa de elevi, a fost principala metodă pe care am utilizat-o în cadrul cercetării. Aceasta furnizează date de ordin cantitativ și calitativ, cu grad sporit de precizie, rigurozitate; ele sunt concludente și ușor de prelucrat și interpretat cu ajutorul metodelor și tehnicilor statistico - matematice. Este folosit, de asemenea, cu scop diagnostic (constatativ) pentru evidențierea deosebirilor psihice individuale. Prin organizarea și desfășurarea unor secvențe de activitate independentă a elevilor, prin folosirea metodelor activ - participative și a antrenamentului
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
al minții (P.Ș.) ca un nor trecător (V.M.) lună regină a întunericului (C.T.) crăiasă a nopții (V.D.) ca o pată aurie(V.M) stele copii ai Universului(V.M..) mici licurici sclipitori(P.Ș.) luminițe pâlpâitoare(C.T.) Concluzii: Analizând și prelucrând rezultatele obținute de elevi, am constatat că 14 elevi au o imaginație creatoare foarte bună, 6 elevi au imaginație creatoare bună, 2 elevi au imaginație creatoare mijlocie, 4 elevi au imaginație creatoare mediocră și un elev are o imaginație foarte
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
sa, apoi, tot aici, Colegiul „Carol I” (1881-1885) și Liceul Militar „D. A. Sturdza” (1885-1887), fără a le isprăvi. Pasionat de teatru, pleacă la București cu o trupă de actori. E sufleur, copist, figurant și începe chiar să scrie și să prelucreze teatru. Între 1888 și 1890 lucrează ca subcontrolor la Creditul Agricol de Ilfov. În 1890 scoate, la Craiova, împreună cu Petru Vulcan, revista „Lumina” (două numere păstrate), în care o povestire reține atenția lui Al. Macedonski. Debutase la „Adevărul”, cu o
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
persoane, metehne specifice societății „constructoare a socialismului”. El însuși își expune „programul”, neezitând să se autoridiculizeze în Ce față (în loc de prefață), din Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi (1979). În Mersul pe jos (1988) U. schimbă din nou registrul umoristic: prelucrează basme arhicunoscute și le transformă în „basme economicoase pentru părinți grăbiți” (Capra cu trei nurori), parodiază balade ca Toma Alimoș, dar și zodiacul chinezesc, alcătuiește o savuroasă Carte de bucăți cu rețete culinare absurde sau închipuie un „dicționar amuzant”. În
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
fiind montat pe scenele mai multor teatre din țară, la București, Arad, Pitești, Brăila, Reșița, Cluj, Oradea ș.a. V. mai compune dramatizări după alte scrieri ale lui Creangă: Harap Alb („Iașul literar”, 1954), Stan Pățitul (jucată în anii ’60) ș.a., după cum prelucrează pentru scenă și Neamul Șoimăreștilor de Mihail Sadoveanu. SCRIERI: Ochiul babei, București, 1954; Stan Pățitul, în Dramaturgi ieșeni contemporani, îngr. și pref. Ion Nuță, Iași, 1970, 3-63. Repere bibliografice: George Mărgărit, „Ochiul babei” pe scena Teatrului Național din Iași, „Iașul nou
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]