KorAP: Find »[drukola/base=preponderent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...298 >

7,433 matches

Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778

în explicarea paradoxului se referă la rolul deținut de resursele naturale. Astfel, multe dintre bunurile produse pe plan intern, care înlocuiesc importurile competitive și care au fost etichetate de Leontief ca fiind intensive în factorul capital, au utilizat în realitate preponderent resursele naturale. Analiza și concluziile lui Leontief au arătat importanța deosebită a testării practice a teoriilor economice și au generat implicit și o serie de rezerve față de teoria neoclasică a comerțului internațional. În același timp, paradoxul lui Leontief a reprezentat

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
anumite aspecte ca: în determinarea nivelului competitivității acționează doar factorii de producție; sursa avantajului național o constituie factorii de bază; competiția se bazează pe preț, mărfurile fiind vândute în primul rând datorită costurilor lor mai reduse; tehnologia de producție este preponderent de origine străină (importuri, licențe, etc.); economia este vulnerabilă în fața ciclurilor economice, a variațiilor de preț, a cursului monedei naționale precum și a noilor concurenți; numărul industriilor cu un grad ridicat de competitivitate pe plan internațional este relativ redus; resursele pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
unui raport constant între prețurile importurilor și exporturilor unei țări, o majorare a resurselor unui anumit factor de producție va conduce la sporirea producției acelor bunuri care îl utilizează în mod intensiv și la reducerea producției bunurilor care implică folosirea preponderentă a celuilalt factor. În planul comerțului exterior al unei țări, teorema introdusă de economistul englez Tadeusz Rybczynski 4 (1923-1998) are două consecințe importante. În cazul majorării producției în cadrul unui sector de export, datorită utilizării intensive a factorului de producție, caracterizat

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
urmat de specializare, se referă la o extindere relativă a sectorului care folosește în mod intensiv factorul de producție mai abundent. În prezent, pentru majoritatea țărilor în curs de dezvoltare acest lucru este sinonim cu extinderea sectoarelor productive care utilizează preponderent factorul muncă (agricultura tradițională, produsele primare, unele produse manufacturate), în dauna celor moderne care folosesc intensiv capitalul. Comerțul internațional stimulează în acest fel creșterea numărului de locuri de muncă din aceste sectoare conducând inevitabil la o serie de presiuni pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
în perspectivă statică), în favoarea partenerului mai dezvoltat. De asemenea, atunci când o anumită țară în curs de dezvoltare își extinde producția bunurilor primare care utilizează intensiv munca și se bazează pe țările industrializate, în ceea ce privește produsele manufacturate complexe și cele care încorporează preponderent capitalul, aceasta se situează într-o situație de dependență economică față de țara dezvoltată parteneră. Modelele teoretice care abordează problema efectelor comerțului exterior asupra producției naționale se bazează pe ipoteza utilizării complete a forței de muncă, lucru care rareori se realizează

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
al XIX-lea. Kravis a demonstrat că exporturile au deținut un rol relativ redus în impulsionarea creșterii economice din acele timpuri, folosind în acest scop exemplul SUA. Astfel, exporturile SUA au avut o pondere constantă în PIB, s-au axat preponderent pe produse din sfera agriculturii, iar investițiile străine s-au situat la un nivel de doar 5% din formarea netă de capital pe parcursul întregii perioade. În al doilea rând, Kravis a evidențiat că au existat de asemenea și anumite țări

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
Pe măsura creșterii venitului și absorbției surplusului de forță de muncă, sporirea costului acestui factor de producție împreună cu intrarea pe piață a producătorilor cu costuri mai scăzute are ca rezultat diminuarea progresivă a competitivității multor industrii manufacturiere bazate pe utilizarea preponderentă a factorului muncă. Aceasta stimulează actualizarea activităților industriale în direcția realizării unor produse manufacturate mai sofisticate. În acest mod se realizează tranziția de la activitățile dependente de resurse și care presupun o intensitate ridicată a utilizării factorului muncă spre acele activități

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
de uz casnic), precum și materiile prime care intră în componența lor (fire și fibre textile, piele, lemn, etc.) sunt adaptate perfect condițiilor din țările în curs de dezvoltare, aflate la începutul procesului de industrializare. Bunurile posibil de realizat se bazează preponderent pe munca necalificată, economiile de scară sunt reduse, iar costurile nu cresc foarte mult atunci când producția înregistrează nivele mai scăzute. De asemenea, în acest stadiu nu este necesară folosirea unei tehnologii sofisticate și nici existența unei rețele dezvoltate de componente

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
a forței de muncă, folosirea în cadrul proceselor productive a unei tehnologii performante și reducerea sau 26 B. Balassa, Op. Cit., p. 11 chiar anularea diferitelor restricții comerciale. Aceste măsuri contribuie la stimularea accentuată a exporturilor, în special a celor care utilizează preponderent forța de muncă, conform teoremei Heckscher-Ohlin. Promovarea unei strategii de dezvoltare extrovertită conduce la atingerea unei eficiențe economice superioare și prin stimularea unei expansiuni rapide a activităților economice rentabile, comparativ cu situația aplicării strategiei de substituire a importurilor în care

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
rentabile, comparativ cu situația aplicării strategiei de substituire a importurilor în care majoritatea acestora sunt constrânse să se dezvolte aproximativ în același ritm cu sectoarele și întreprinderile ineficiente. Implementarea unei strategii de dezvoltare extrovertită implică o politică comercială eficientă și preponderent liberală care să minimizeze sau chiar să elimine diferitele întârzieri, proceduri birocratice și alte costuri suplimentare pe care le poate genera substituirea importurilor. În acest fel, "prin aplicarea unei strategii de promovare a exporturilor nu poate fi neglijată piața mondială

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
distribuției echitabile a venitului, comparativ cu orientarea spre interior. Unul dintre motivele care justifică 29 World Bank, World Development Report 1987, chapter 5 30 Idem., p. 85 acest rezultat se referă la faptul că, majorarea exporturilor de produse care utilizează preponderent factorul muncă conduce la oportunități suplimentare de angajare a populației active, în timp ce, politicile de substituire a importurilor generează, în multe cazuri, procese de producție intensive în capital, care determină în cele din urmă disponibilizări de personal. Un alt element pozitiv

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
însoțite și de o explozie a exporturilor Chinei, s-au datorat și politicii deosebit de active privind investițiile străine directe, atât la nivel național cât și regional și subregional, fiind impulsionate în special ramurile industriale cu o tehnologie avansată și orientate preponderent spre exporturi. 35 Autoritățile locale și întreprinzătorii din aceste zone au făcut eforturi substanțiale în vederea realizării acestor grupări de furnizori cu scopul de a colabora cu STN în industrii specifice. Astfel, ponderea achizițiilor de componente de la furnizorii autohtoni chinezi a

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
mai susținute în vederea achiziției unor capacități productive și procedee tehnologice mai performante. În concluzie, realizarea unei competitivități ridicate a exporturilor nu reprezintă o strategie completă pentru o dezvoltare social-economică durabilă. Aceasta trebuie îmbinată cu măsuri pentru consolidarea sectoarelor care produc preponderent/exclusiv pentru piața internă, astfel încât beneficiile competitivității să se poată extinde asupra întregii economii naționale. În caz contrar, atunci când sectorul de export nu are legături strânse cu restul economiei, există posibilitatea creșterii competitivității exporturilor, fără ca aceasta să se reflecte în

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
comerțului mondial, nivelul prețurilor internaționale și al costurilor de producție reprezintă elementele centrale determinante ale volumului posibil pentru comerțul exterior, în vederea maximizării bunăstării pe plan național. În al cincilea rând, impulsionarea creșterii economice și dezvoltării, conform teoriei neoclasice, trebuie bazată preponderent pe o politică comercială de promovare a exporturilor. Concluziile teoriei tradiționale se bazează pe un ansamblu de ipoteze care de multe ori se situează în contradicție cu desfășurarea efectivă a relațiilor economice internaționale din perioada actuală. Dintre acestea se remarcă

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
grupe s-a ridicat la peste 123 miliarde de lei (aproximativ 5,5 miliarde dolari SUA), tendința menținându-se și după anul 1990. La fel ca și în cazul majorității produselor industriale românești și cele din industria chimică erau caracterizate preponderent de un grad insuficient de prelucrare industrială, având deci și o valoare adăugată relativ scăzută. Această structură deficitară a constituit și una dintre principalele motivații pentru care România a obținut un preț mediu unitar situat sub cel realizat de țările

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
nu în ultimul rând favorizează activitățile speculative în detrimentul celor productive. Cea mai mare parte a perioadei de tranziție, datorită atât factorilor aferenți cererii cât și ofertei, canalul creditului și implicit și al ratei dobânzii s-a situat într-o poziție preponderent inactivă. Din punct de vedere al cererii, întărirea politicii monetare pe fondul menținerii unei rate înalte a inflației a determinat creșterea ratelor dobânzilor la un nivel aproape inaccesibil, lucru care, în condițiile practicii larg răspândite a indisciplinei financiare, a permis

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
liberalizare a comerțului exterior a constituit unul dintre pașii inițiali ai tranziției în România și a condus la o deschidere generală a economiei românești. Impactul acestui proces asupra întregii economii naționale a fost resimțit în special în aspectele instituționale legate preponderent de sistemul legislativ și în cele de ordin economic. Analizând în ansamblu perioada de tranziție, se poate observa că ritmurile medii anuale de creștere ale exporturilor și mai ales ale importurilor românești au fost net superioare în comparație cu evoluția PIB. Datorită

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
7, eliminarea în totalitate a restricțiilor, care se va realiza în momentul aderării țării noastre la UE, va avea repercusiuni negative asupra producției naționale, în special datorită randamentelor superioare și subvențiilor însemnate practicate de țările membre, care au o producție preponderent excedentară pentru cea mai mare parte a produselor agroalimentare (carne de vită și pasăre, cereale, produse lactate, legume, vin, etc.), fiind și unii dintre principalii furnizori pe piața mondială pentru acestea. Concurența sporită a UE la data aderării României va

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
înconjurător (22) și Justiția și afacerile interne (24). 1 Cele 30 de capitole de negociere ale acquis-ului comunitar au fost deschise în totalitate încă din anul 2002. Ansamblul perioadei din anul 2000 până în prezent s-a caracterizat printr-o evoluție preponderent pozitivă a economiei românești, în special din punct de vedere a creșterii economice, dezinflației, controlului deficitului bugetar și diminuării șomajului. Cu toate acestea, sub influența expansiunii creditului intern în ultima parte a perioadei (în special a componentei destinate consumului populației

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
o creștere importantă a importurilor, ca unică soluție în vederea echilibrării pieței interne și reducerii intensității fenomenului inflaționist. Deși varianta optimă de finanțare a importurilor este reprezentată de investițiile directe de capital, în mod practic în România aceasta s-a realizat preponderent prin fluxuri autonome, în special prin intermediul transferurilor private curente. Raportul Comisiei Europene din 2003 apreciază progresul înregistrat de țara noastră în direcția creării unei economii de piață funcționale, evidențiind faptul că "în situația în care progresele deosebite înregistrate până acum

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
plus, producția agricolă din România a scăzut, atât relativ cât și absolut, în comparație cu anul 198938, fără a fi însoțită, după cum ar fi fost firesc, de o diminuare proporțională a consumului de produse agricole, lucru care a determinat apariția unor indici preponderent subunitari ai autosuficienței în cazul principalelor produse agricole 39. Acest fenomen a condus la o majorare importantă a importurilor de produse agroalimentare, care, în lipsa unei creșteri similare a exporturilor, a accentuat deficitul balanței comerciale în cazul acestei grupe de produse

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
forme de alianțe (parteneriate) între corporații la nivel regional sau global"1. Schimburile comerciale ale României cu UE sunt dominate de specializările industriale tradiționale intensive în muncă 2 (industria textilă, de încălțăminte și industria lemnului), a căror producție se desfășoară preponderent în cadrul unor acorduri de subcontractare, de obicei de tip lohn, sau în materii prime (industria metalurgică de bază), care se bazează pe complementaritățile sectoriale existente. Ca și în majoritatea celorlalte țări din Europa Centrală și de Est și în România

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
în care are loc o ridicare a nivelului progresului tehnic. În situația exporturilor, produsele care posedă un nivel ridicat de complexitate și o valoare adăugată importantă sunt specifice țărilor dezvoltate, care au un înalt nivel tehnologic, țările slab dezvoltate exportând preponderent mărfuri cu un grad limitat de complexitate și care înglobează în special resurse naturale. În ceea ce privește importurile, nivelul complexității reflectă de asemenea nivelul progresului tehnologic existent în respectiva economie, importurile de produse cu un grad scăzut de complexitate fiind mai convenabile

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
Evoluția avantajelor comparative ale României în relația cu UE 15 în cazul produselor industriei prelucrătoare Dinamica avantajelor comparative, pentru fiecare dintre cele trei categorii de produse considerate, reprezintă un indiciu deosebit de util în ceea ce privește viteza de reorientare din postura de exportator preponderent de mărfuri slab și mediu prelucrate către statutul de exportator principal de produse cu un nivel înalt de dezvoltare și implicit și cu o valoare adăugată consistentă. Acest fenomen nu se poate desfășura decât în mediul deosebit de complex și dinamic

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
detaliate dezvăluie și trăsăturile caracteristice ale specializării pentru diferitele secțiuni ale Nomenclatorului Combinat, evidențiind o dată în plus faptul că România deține încă avantaje comparative în sectoarele tradiționale, intensive în forță de muncă (confecții, încălțăminte) și dezavantaje în industriile care utilizează preponderent capital uman și tehnologii performante, în special mașini și aparate electrice, mecanică (tabelul 7.1). Începând cu anul 1994 se poate observa un ușor avantaj comparativ al țării noastre în sectoarele intensive în resurse naturale (animale vii și produse animale

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]