7,932 matches
-
participat la talk-show-uri politice. Disproporția evidentă (raportul de 7 la 3 în favoarea bărbaților) constatată în acest interval de timp are cauze multiple, care nu pot fi explicate corespunzător în acest context. Totuși, trebuie să admitem, până la proba contrarie, și o „prezumție de nevinovăție” a producătorilor și moderatorilor, materializată sub forma unui comportament de tip gender blind. Astfel, jurnalista Rodica Culcer, directoarea Direcției știri a TVR 1, sublinia într-un interviu faptul că în cel mai important talk-show politic al postului public
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nici ocazional și revine, în egală măsură, fiecăruia dintre soți, atât bărbatului cât și femeii, datorându-și reciproc fidelitate, conform principiului monogamiei și principiului egalității dintre sexe. Respectarea obligației de fidelitate 36 și îndeplinirea îndatoririlor conjugale de către aceștia, constituie temeiul prezumției legale de paternitate. Conform prevederilor art.53 alin.1 C.fam. "copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei", iar alin.2 al aceluiași text dispune: "copilul conceput în timpul căsătoriei, însă născut după încetarea, desfacerea sau desființarea căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
voința dispunătorului, ca bunul să devină comun, nu trebuie să fie neapărat expresă, ea poate fi și tacită dacă este neîndoielnică; proba voinței dispunătorului ca bunul să devină comun, se poate face cu orice mijloace de probă, inclusiv martorii și prezumțiile. * Bunurile de uz personal și cele destinate exercitării profesiei unuia dintre soți. (art.31 lit.c C. fam.) Aceste bunuri devin proprii în temeiul destinației lor. Rezultă două categorii de bunuri: bunuri de uz personal și bunuri destinate exercitării profesiei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
consimțământul acestuia sau împotriva voinței lui, soțul fiind constructor de rea-credință se aplică regulile din dreptul comun. > ambii soți ridică o construcție cu mijloace care fac parte din comunitatea de bunuri, pe terenul proprietate al unuia dintre ei. C) Forța prezumției de mandat tacit reciproc. În conformitate cu art.1202 alin.2 Cod civil, nici o dovadă nu este primită împotriva prezumției legale când legea, în puterea unei asemenea prezumții, anulează un act sau nu dă drept de a se reclama în justiție. Prezumția
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
soți ridică o construcție cu mijloace care fac parte din comunitatea de bunuri, pe terenul proprietate al unuia dintre ei. C) Forța prezumției de mandat tacit reciproc. În conformitate cu art.1202 alin.2 Cod civil, nici o dovadă nu este primită împotriva prezumției legale când legea, în puterea unei asemenea prezumții, anulează un act sau nu dă drept de a se reclama în justiție. Prezumția mandatului tacit reciproc este instituită de lege ca o regulă cu caracter imperativ, soții neputând nici împreună, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
parte din comunitatea de bunuri, pe terenul proprietate al unuia dintre ei. C) Forța prezumției de mandat tacit reciproc. În conformitate cu art.1202 alin.2 Cod civil, nici o dovadă nu este primită împotriva prezumției legale când legea, în puterea unei asemenea prezumții, anulează un act sau nu dă drept de a se reclama în justiție. Prezumția mandatului tacit reciproc este instituită de lege ca o regulă cu caracter imperativ, soții neputând nici împreună, nici fiecare în parte să înlăture aplicarea acestei reguli
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prezumției de mandat tacit reciproc. În conformitate cu art.1202 alin.2 Cod civil, nici o dovadă nu este primită împotriva prezumției legale când legea, în puterea unei asemenea prezumții, anulează un act sau nu dă drept de a se reclama în justiție. Prezumția mandatului tacit reciproc este instituită de lege ca o regulă cu caracter imperativ, soții neputând nici împreună, nici fiecare în parte să înlăture aplicarea acestei reguli în exercitarea drepturilor lor cu privire la bunurile comune. Soții nu pot prin voința lor nici
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
soții neputând nici împreună, nici fiecare în parte să înlăture aplicarea acestei reguli în exercitarea drepturilor lor cu privire la bunurile comune. Soții nu pot prin voința lor nici să extindă și nici să restrângă domeniul de aplicare al acestei reguli.56 Prezumția instituită prin alin.2 al art.35 din C. fam., "are un caracter relativ, soțul care s-a opus la îndeplinirea unui act sau care nu a avut cunoștința despre acel act, putând face dovada respectivă." Actul săvârșit de unul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
5) În ce consta obligația de sprijin moral și material dintre membrii familiei? 6) In care act normativ este prevăzuta regula potrivit căreia: "Bărbatul și femeia au drepturi și obligații egale in art. 30 C.fam ? 7) In ce consta prezumția legala a comunității de bunuri instituita de art. 30 C.fam. ? b) Teste de autoevaluare: 1. Sunt bunuri proprii ale fiecărui soț următoarele: a) indemnizația de asigurare sau despăgubirea pentru pagube pricinuite persoanei b) bunurile de uz personal c) bunurile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
art. 30 C.fam. ? b) Teste de autoevaluare: 1. Sunt bunuri proprii ale fiecărui soț următoarele: a) indemnizația de asigurare sau despăgubirea pentru pagube pricinuite persoanei b) bunurile de uz personal c) bunurile destinate exercitării profesiunii unuia dintre soți 2. Prezumția mandatului clasic tacit al soților (prevăzut în art. 35 alin. 2 teza 1 a C. fam.) constă în : a) administrarea, folosirea și dispoziția comună a bunurilor comune b) exercitarea de către fiecare soț a dreptului de administrare, folosință și dispoziție asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
hotărârea de desființare a căsătoriei nu poate fi opusă terților care nu au fost parte în proces. Este adevărat că stabilirea prin hotărâre a relei-credințe ar putea prezenta o oarecare utilitate, împiedicând, de la bun început, invocarea de către soțul respectiv a prezumției de bună credință și scutind pe terții interesați de grija de a mai face și ei dovada relei-credințe a soțului cu care s-ar afla ulterior în conflict. Îndrumarea Tribunalului Suprem trebuie să se limiteze la obligarea instanței de a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
relei-credințe a soțului cu care s-ar afla ulterior în conflict. Îndrumarea Tribunalului Suprem trebuie să se limiteze la obligarea instanței de a reține în hotărâre, reaua-credință a soțului sau soților la încheierea căsătoriei lovite de nulitate, în caz contrar prezumția de bună credință urmând să opereze până la proba contrară chiar fără a mai fi reținută în hotărâre. Într-o cauză de bigamie, buna-credință poate fi invocată numai de soțul inocent, deoarece altminteri ar însemna să se recunoască soțului bigam, deci
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
hotărâre". Data morții soțului este cea indicată în hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, moment de la care încetează căsătoria. Despre această situație se vor face mențiuni corespunzătoare în registrele și actele de stare civilă. Rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești creează o prezumție legală relativă privitoare la moartea persoanei, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă. Proba contrarie poate avea ca obiect fie dovedirea faptului că persoana declarată moartă se află în viață, fie că, e decedată, la un alt moment
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de instanță ca fiind data morții. În privința hotărârii declarative de moarte, trebuie să reținem existența a două date: data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii și data stabilită prin hotărâre ca fiind data morții persoanei dispărute. Prima dată declanșează aplicarea prezumției de moarte, însă efectele acestei prezumții se produc retroactiv, începând cu data stabilită de instanță Dacă soțul declarat mort se întoarce, hotărârea judecătorească prin care s-a declarat moartea acestuia este anulată și distingem următoarele situații: * situația soțului persoanei fostă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
În privința hotărârii declarative de moarte, trebuie să reținem existența a două date: data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii și data stabilită prin hotărâre ca fiind data morții persoanei dispărute. Prima dată declanșează aplicarea prezumției de moarte, însă efectele acestei prezumții se produc retroactiv, începând cu data stabilită de instanță Dacă soțul declarat mort se întoarce, hotărârea judecătorească prin care s-a declarat moartea acestuia este anulată și distingem următoarele situații: * situația soțului persoanei fostă declarată moartă care nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
discernământul necesar pentru a avea reprezentarea actelor pe care le îndeplinește poate introduce singur acțiunea de divorț și poate figura și ca pârât într-un astfel de proces. Atâta timp cât alienatul nu a fost pus sub interdicție, el se bucură de prezumția capacității sale de exercițiu. Dacă ulterior introducerii acțiuni soțul respectiv își pierde luciditatea, tutorele său va putea să-l reprezinte și să continue acțiunea. Soțul alienat mintal sau debil mintal pus sub interdicție, neavând capacitate de exercițiu, nu poate introduce
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
reclamantului La procesul de divorț se cere prezența obligatorie a reclamantului și dacă la termenul de judecată în prima instanță reclamantul lipsește nejustificat și se prezintă numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută. Această măsură se bazează pe o prezumție de renunțare a reclamantului la judecată, la care pârâtul nu se poate opune, cerând judecarea în lipsă. Dacă lipsește soțul pârât, cererea se va judeca potrivit regulilor de drept comun. În cazul în care pârâtul a făcut cerere reconvențională, el
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
aplicare după desfacerea căsătoriei din următoarele considerente: * bunurile dobândite de oricare din soți în timpul căsătoriei sunt bunuri comune (art.30 C.fam.), iar cele dobândite după desfacerea ei, chiar dacă soții stau împreună, nu mai au această natură de bunuri comune; * prezumția legală de mandat reciproc, care se întemeiază pe relațiile dintre soți, bazate pe afecțiune și încredere reciprocă nu mai poate funcționa după desfacerea căsătoriei; * obligațiile pe care foștii soți și le-ar asuma după desfacerea căsătoriei nu mai sunt obligații
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dobândite în timpul căsătoriei, se stabilește întinderea dreptului de proprietate, sub formă de cote-părți, al fiecăruia dintre soți asupra bunurilor comune. Jurisprudența a stabilit că: "la determinarea cotelor ce se cuvin soților din bunurile comune, instanța nu trebuie să pornească de la prezumția că fiecare soț are dreptul la o cotă invariabilă egală, ci urmează să stabilească în concret, pe bază de probe, care este întinderea drepturilor fiecărui soț asupra bunurilor comune, în raport de contribuția lor efectivă la dobândirea acestora. Soțul care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se face prin orice mijloc de probă. "Cota ce se cuvine fiecăruia din soți din masa bunurilor comune se determină potrivit cu aportul adus la achiziționarea bunurilor. Acest aport poate fi dovedit prin orice mijloc de probă, inclusiv cu martori și prezumții, indiferent de vreo mențiune în actul de achiziție a bunurilor"120. În stabilirea aportului fiecăruia din soți trebuie să se țină seama nu numai de contribuția efectivă și concretă, de ordin material, ci și de munca femeii depusă în gospodărie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
certificatul constatator al nașterii (art. 47 C.fam.). În cazul în care se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al nașterii, dovada nașterii și a identității se poate face în fața instanței judecătorești prin orice mijloc de probă. Legea instituie prezumția absolută conform căreia copilul nu poate reclama și nici o persoană nu poate contesta o stare civilă contrară aceleia care rezultă din certificatul de naștere și folosirea stării civile conforme cu acel certificat. Problema filiației fața de mamă prezintă o importanță
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în acest înscris, dovada filiației față de mamă se face prin orice mijloace de dovadă legale, în fața instanței judecătorești. Posesia de stat, în sensul de folosirea stării civile în concordanță cu mențiunile înscrise în certificatul de naștere al copilului duce la prezumția absolută că, stare civilă a acestuia corespunde realității. Dispozițiile C.fam. numesc posesia de stat folosirea stării civile și o consideră ca o stare de fapt din care rezultă că un copil este născut de o anumită femeie. Starea aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
conforme cu acest certificat nu poate fi pusă în discuție, nici de către copil care ar reclama altă stare civilă, nici de către altă persoană care ar putea-o contesta. Existența concordantă a certificatului de naștere și a folosirii stării civile creează prezumția absolută că starea civilă arătată în acest mod corespunde realității. Cazurile în care prezumția rezultând din certificatul de naștere conform cu folosirea stării civile nu ar corespunde cu realitatea sunt rare . Ne aflăm în această situație mama care își însușește un
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ar reclama altă stare civilă, nici de către altă persoană care ar putea-o contesta. Existența concordantă a certificatului de naștere și a folosirii stării civile creează prezumția absolută că starea civilă arătată în acest mod corespunde realității. Cazurile în care prezumția rezultând din certificatul de naștere conform cu folosirea stării civile nu ar corespunde cu realitatea sunt rare . Ne aflăm în această situație mama care își însușește un copil căruia îi constituie, în mod fals, prin declarația și purtarea sa, certificat de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
157. Si în primul caz când substituirea s-a făcut înainte de întocmirea certificatului de naștere, s-ar putea obține nulitatea certificatului de naștere, deoarece nu se referă la copilul în cauza, înlăturându-se astfel unul dintre cele două elemente ale prezumției stabilite de art. 51 C.fam. Se poate pune în discuție starea civilă a copilului, sau se poate considera că nu există conformitatea la care se referă art. 51 C.fam., deoarece acel certificat de naștere nu se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]