2,532 matches
-
se sprijină căpriorii acoperișului. Clopotnița de deasupra pronaosului, are o galerie prevăzută pe fiecare dintre laturi, cu trei deschideri, unite în partea de jos prin scânduri, în care s-au traforat diverse motive geometrice. Coiful turnului are o formă piramidală. Pridvor]] aflat în partea de vest se desfășoară pe toată lățimea pronaosului. Cei șase stâlpi de sprijin sunt legați între ei prin arcuri semicirculare, decorate cu motive geometrice incizate. Ornamente asemănătoare (rozete, romburi) întâlnim și pe usciorii ce marchează intrarea în
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
forma bisericilor de lemn din cuprinsul Ardealului. Pereții bisericii, din lemn de brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pe fațada de vest a fost adăugat, probabil la mijlocul secolului XIX, un pridvor deschis, cu stâlpi și umerași ciopliți, iar scândurile palimarului cu motiv traforat, cu acces printr-o scară alăturată, acoperită cu o polată de sub versantul streșinii (ca și la case). Deasupra pronaosului se află o clopotniță scundă cu foișor în console
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
de mici boieri de țară, obști de moșneni sau clăcași, prin nivelul calitativ ridicat al dulgheritului și al înzestrării interioare. Biserica se remarcă prin așezarea pe un soclu înalt de calcar, ce îi dă aerul unei case boerești, planul cu pridvor, tindă, naos și altar în retrageri succesive, prin rafinamentul îmbinărilor și decorațiilor dulgherești, prin colecția de inscripții adunate pe pereții exteriori, icoanele de o bună calitate artistică și portretul de ctitor. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
cuielor de lemn. Edificiul este așezat pe tălpi mari de stejar, îmbinate în chertare, înclinate, capetele acestora depășind cu mult pereții lăcașului. Temelia bisericii este din lespezi de piatră necioplită. Biserica are formă de navă și se caracterizează prin absența pridvorului și printr-un pronaos poligonal. Se păstrează în forma inițială, fără turn, cu tindă largă, naos și altar decroșate treptat. Zugrăveala este de bună calitate, numai parțial deteriorată, acoperită de spoială pe pereții laterali.
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
între anii 1837-1841. Iconostasul a fost vitregit de iconele sale din registrele inferioare în anii din urmă. Recent, acoperișul bisericii a fost refăcut de primărie, asigurând protecția bisericii de intemperii. Biserica prezintă o succesiune de încăperi specifică zonei Olteniei, cu pridvor, tindă, naos și altar, desfășurate de la apus spre răsărit. Interiorul este acoperit cu o boltă unică, ce se întinde din tindă până în altar, unde se racordează la pereții poligonali dinspre răsărit. Toată construcția este protejată de un acoperiș unic, acoperit
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
pe dinăuntru, dând impresia căutată de ctitorii de la 1887 a unei mici bisericuțe de zid. Întregul plan actual este probabil dat de vechea structura în bârne, rămasă mai mult sau mai puțin sub adausurile ulterioare. Planul urmează împărțirea tradițională: cu pridvor, pronaos, naos și altar. Cel din urmă este decroșat, adică îngustat, față de corpul bisericii. În elevație se disting elementele adause la 1887, îndeosebi cele două turle așezate în linie, una peste pronaos și una peste naos. Peste naos turla este
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte, prevăzut cu o ușă spre naos. Absida altarului este decroșată. Acoperișul de șindrilă, unitar, acoperă și porțiunile decroșate, sprijinindu-se la colțurile absidei altarului pe doi stâlpi și formând astfel două mici pridvoare. Deasupra pronaosului se ridică un turn cu baza pătrată, având o galerie deschisă, cu câte două arcade pe fiecare latură. Coiful înalt, dar proporțional față de restul construcției, are o bază de asemenea pătrată. Se remarcă, dintre elementele reprezentative, o mică
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
complexului monahal (în anii 1848, 1856-1858 și 1978). Cu prilejul reparațiilor din 1858, pictura inițială în tehnica frescă din interior, datând din 1538, a fost acoperită sub un strat nou de pictură în ulei. Atunci s-a construit șui un pridvor la intrarea în biserică. În anul 1908, mănăstirea a fost părăsită de călugări; biserica a devenit biserică parohială a satului, iar clădirile monahale au fost cedate Ministerului Sănătății pentru a adăposti un spital. Istoricul Nicolae Iorga a atras atenția asupra
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
a găsit cu acel prilej în biblioteca bisericii 5 volume mari de manuscrise pe care le-a luat pentru a le duce Academiei Române. În 1968 au fost realizate unele lucrări de consolidare a beciurilor. În anul 1978, a fost demolat pridvorul bisericii și veșmântăria. În anul 1991, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a reînființat Mănăstirea Coșula, aducând aici călugări care să se ocupe de refacerea vieței monahale din acest complex monahal medieval. În 1996, a fost finalizată construcția a
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
care au făcut lucrări de reparații ale edificiului, fiind păstrat întâmplător doar un fragment al unor fresce vechi reprezentând Judecata de Apoi, deasupra ușii de intrare în biserică de pe fațada vestică. Acest fragment se afla pe peretele ascuns de podul pridvorului bisericii și astfel a scăpat. Nicolae Iorga a descoperit în 1924 urmele picturii vechi sub stratul de pictură în ulei adăugat la mijlocul sec. al XIX-lea. Astfel, pictura nouă se coșcovise scoțând la iveală pictura veche în frescă. În plus
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
descoperit în 1924 urmele picturii vechi sub stratul de pictură în ulei adăugat la mijlocul sec. al XIX-lea. Astfel, pictura nouă se coșcovise scoțând la iveală pictura veche în frescă. În plus, istoricul a descoperit o frescă veche în podul pridvorului bisericii, care reprezenta o urmă a picturii exterioare. El a dispus copierea întregii picturi. Printre odoarele Bisericii Coșula care se mai păstrează și astăzi menționăm o "Cruce de metal", în stil apusean, trei broderii cu caracter religios în fir de
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
decât aceasta. Construită din piatră de către Constantin Batiște, cumnatul lui Teodor Movilă, ea are ziduri de peste un metru grosime. În exterior, în partea superioară se află un brâu de ocnițe care înconjoară biserica. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este de dimensiuni mici și este boltit cu o calotă sferică, iar ușa de intrare în biserică fiind situată pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este și el mic și are doar două
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
de către Constantin Batiște, cumnatul lui Teodor Movilă, ea are ziduri de peste un metru grosime. În exterior, în partea superioară se află un brâu de ocnițe care înconjoară biserica. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este de dimensiuni mici și este boltit cu o calotă sferică, iar ușa de intrare în biserică fiind situată pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este și el mic și are doar două ferestre. Zidul dintre pronaos și
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
ani mai tarziu, în 1546, a fost zugrăvita viață și pătimirea să în 12 scene, pe peretele de sud al bisericii mănăstirii Voroneț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare. Scene asemănătoare apar și în pictură catedralei episcopale din Român. în pridvorul închis al bisericii mănăstirii Sucevița, ctitoria Movileștilor, apar 14 scene din viața și pătimirea să. Scene cu pătimirea Sfanțului Ioan cel Nou se pot admira și în pictură interioară a bisericilor de la mânăstirile Secu și Sihăstria din jud. Neamț.
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
est, și abside laterale operate în grosimea zidului, precum și o turlă deasupra naosului. Ea este considerată una dintre primele biserici din secolul al XVII-lea cu turnul-clopotniță înălțat deasupra exonartexului. În interior, lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor deasupra căruia se înalță turnul-clopotniță, pronaos, naos și altar. Pictura a fost restaurată în anul 1895 de către zugravul Vladimir Mironescu. În interiorul bisericii au fost înmormântați câțiva boieri. În partea dreaptă a pronaosului, la nivelul pardoselii, este o piatră de mormânt
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
panul Iane Calugheru, vistier din Pogoniani, răposat la 24 martie 1595 (7104), la Poperiu [?]. Acest boier a îndeplinit dregătorii înalte în Principatul Moldovei, în timpul domniei lui Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579, 1582-1591), fiind rudă cu Nicoară Prăjescu și cu Movileștii. În pridvor se află o piatră de mormânt, pusă de Lupul Cărăscul pe mormântul fiului său Mihail Cărăscul, care a răposat la 28 decembrie 1664 (7173). De asemenea, în zidul exterior al lumânărarului construit în anul 2002, este încastrată o piatră de
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
anii 1969-1970, biserica a fost pictată cu sprijinul și pe cheltuiala credincioșilor de către un colectiv de pictori format din arhimandritul Sofian Boghiu, Petre Județ și frații Mihail și Gavriil Moroșan, preot-paroh fiind Victor Vedeanu. Cu acest prilej, deasupra intrării din pridvor în pronaos s-a pictat următoarea pisanie: ""Această sf. biserică cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavriil, s-a clădit între anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sîrbu și dir. școlar Șeltes Mihail pe cheltuiala credincioșilor și a Mitropoliei Bucovinei
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
domină satul și datează din secolul XVIII. Construcția este compusă dintr-un pronaos cu cinci laturi, cu intrarea în partea de sud, un naos de formă dreptunghiulară, în timp ce absida altarului este nedecroșată, cu patru laturi. Pe latura sudică există un pridvor, delimitat de patru stâlpi ce susțin acoperișul de tablă. Stâlpii de susținere, cu ramificațiile de sub streașină, sunt sculptați, cu îmbinări ingenioase, fixate în cuie de lemn. Atât pe laturile pronaosului, cât și ale altarului, consolele treptate formează îmbinări în coadă
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
zveltă. Planul bisericii amintește de forma arhaică a bisericii de la Lujeni, reluată la începutul secolului al XVII-lea de Biserica Mănăstirii Dragomirna (1602). Biserica are plan dreptunghiular, având spre est o absidă semicirculară (interior și exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Absida altarului este sprijinită în ax de un contrafort. În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi. Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
un brâu din două rânduri de ocnițe, revenind câte trei ocnițe mici la două ocnițe mari. Intrarea în biserică se face printr-o singură ușă situată în partea de apus încadrată într-un chenar de factură gotică. Biserica nu are pridvor. Pronaosul este împărțit printr-un arc dublu cu pilaștri și console mai pronunțate. Are două ferestre în stil gotic pe peretele nordică și pe cel sudic, în partea dinspre naos. Naosul este acoperit cu o calotă sferică și nu pare
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
fostei biserici. Cea de a doua biserică avea dimensiuni mari (29 m lungime, 9 m lățime în zona absidelor laterale, 2,50 m grosimea zidurilor) și un plan triconc cu abside semicirculare, ea fiind compartimentată în altar, naos, pronaos și pridvor. Edificiul este suprapus parțial de actuala biserică Sfântul Dumitru. Majoritatea istoricilor și arheologilor din perioada actuală (arhitectul Cristian Moisescu, Emil I. Emandi, Stela Cheptea, Paraschiva-Victoria Batariuc) consideră că acest lăcaș de cult a fost ctitorit de Ștefan cel Mare după
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
40 de metri. Fiind cea mai înaltă clădire din oraș, turnul a îndeplinit funcțiunea de punct de observație al pompierilor. Violentul incendiu din 1854 a pustiit întregul oraș Suceava, fiind distruse atunci acoperișul bisericii, cu acel turn fals plasat pe pridvor, iconostasul pictat în 1788 și pictura murală interioară. Acoperișul a fost refăcut de Mendel Eisenberg din tablă de calitate inferioară și a fost construit un fronton în partea de vest a bisericii. Iconostasul a fost înlocuit în anul 1876, cu
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
arcadelor și unul la baza stelată). Turla are decorații din cărămizi ceramice smălțuite la partea superioară și la arcadele oarbe. În interior, biserica este compartimentată în următoarele încăperi: altar, naos cu boltă moldovenească, peste care se înalță turla, pronaos și pridvor închis (exonartex), cu trei ferestre mari în stil gotic spre vest. Ferestrele pronaosului sunt mai mici decât cele ale pridvorului și tot în stil gotic. Exonartexul este boltit „en berceau”. El este separat de pronaos printr-un zid în care
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
În interior, biserica este compartimentată în următoarele încăperi: altar, naos cu boltă moldovenească, peste care se înalță turla, pronaos și pridvor închis (exonartex), cu trei ferestre mari în stil gotic spre vest. Ferestrele pronaosului sunt mai mici decât cele ale pridvorului și tot în stil gotic. Exonartexul este boltit „en berceau”. El este separat de pronaos printr-un zid în care se află un portal cu cu muluri în retragere, terminat în arc frânt, și încadrat de un cadru dreptunghiular, cu
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
de sferă, iar absida altarului în jumătate de sferă. Pavimentul bisericii a fost realizat, în cursul timpului, din diferite materiale. Inventarul din anul 1792 menționează că pardoseala altarului și a naosului era din cărămidă, iar cea a pronaosului și a pridvorului din lespezi de piatră. În deceniul șase al secolului al XX-lea, pardoseala era din lespezi de gresie. În urma ultimei restaurări, pavimentul bisericii a fost refăcut din plăci de marmură alb-cenușie. Biserica a fost pictată în frescă pe exterior între
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]