6,020 matches
-
oameni (din sângele demonului Kingu, în epopeea asiro-babiloniană a facerii lumii ; cf. 21, p. 39). Mircea Eliade a demonstrat paralelismul dintre acest tip de legende și mituri cosmogonice în care întregul cosmos ia naștere din trupul sacrificat al unei ființe primordiale (66). Totuși, la o privire mai atentă, se pare că partea a doua (etiologică) a motivului din legenda românească pare a fi subsidiară și târzie. Motivul inițial și principal era, probabil, cel al rănirii lui Noe, dar, pierzându-i-se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
casele și gospodăriile, și așa lua ființă un nou sat” (vezi alte practici și credințe similare la 73, pp. 305-306 ; 114, pp. 199-200). Pentru mentalitatea populară, astfel de practici rituale privind întemeierea unui microcosmos nu sunt decât imitații ale gestului primordial prin care Demiurgul a întemeiat macrocosmosul : „Dumnezeu umblând pe ape a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (23, p. 15 ; pentru imagini analoage, vezi 100, pp. 65 și urm.). Sau alt fragment dintr-o legendă cosmogonică : „[Dumnezeu] și-a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coll. „Sources orientales”, vol. I, p. 422, Paris, 1959. 27. M.E. Matie, Miturile Egiptului antic, traducere de E. Zelțer, Editura Științifică, București, 1958, pp. 108-110, planșa XXVIII. 28. În legătură cu motivul în discuție, vezi comentariile mito-simbolice făcute de K. Kerényi (The Primordial Child in Primordial Times) și cele psihosimbolice făcute de C.G. Jung (The Psychology of the Child Archetype), ambele în volumul C.G. Jung and K. Kerényi, Essays on a Science of Mythology. The Myth of the Divine Child and the Mysteries
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vol. I, p. 422, Paris, 1959. 27. M.E. Matie, Miturile Egiptului antic, traducere de E. Zelțer, Editura Științifică, București, 1958, pp. 108-110, planșa XXVIII. 28. În legătură cu motivul în discuție, vezi comentariile mito-simbolice făcute de K. Kerényi (The Primordial Child in Primordial Times) și cele psihosimbolice făcute de C.G. Jung (The Psychology of the Child Archetype), ambele în volumul C.G. Jung and K. Kerényi, Essays on a Science of Mythology. The Myth of the Divine Child and the Mysteries of Eleusis, Princeton
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui gigant sau al unui monstru cu scopul de a obține știința sau înțelepciunea” (cf. M. Eliade, Myths, Dreams and Mysteries. The Encounter between Contemporary Faiths and Archaic Realities, Harper & Row, New York, 1967, p. 225). 60. Similar, pe puntea corăbiei primordiale Argo, Orfeu domolea furtunile cântând povestea facerii lumii (Apollonios din Rhodos, Argonauticele, I, 495). 61. Elias Lönnrot, Kalevala. Epopee populară finlandeză, traducere de Iulian Vesper, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1959. 62. P. Caraman, „Considerații critice asupra
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au făcut oamenii” (13, pp. 90-91 ; vezi și pp. 245-246). în legenda românească nu se specifică soiul arborelui antropo- -cosmogonic, dar, în unele variante ucrainene, Cosmosul se înte- meiază la poalele unui paltin. Din vârful lui, Dumnezeu plonjează în apele primordiale pentru a aduce „nisipul” necesar creației (14 I, p. 59). Dar nu trebuie să căutăm prea departe. În forme mascate sau atrofiate, valențele cosmogonice ale paltinului se regă- sesc și în textele folclorice bulgărești (69) și românești. Chiar și forma
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
corect Octavian Buhociu : „Tabloul mitic din aceste texte, al mării cu insula-arbore [...] aparține mitului creării lumii din apă, mit adaptat aici colindatului de naștere a anului, prin întemeierea unei noi familii” (17, p. 91). Arborele cosmic, crescut din mijlocul apelor primordiale - așa cum apare în unele legende cosmogonice -, a devenit, în colinde, arborele crescut pe o insulă din mijlocul mării și, ulterior, arborele de pe țărmul („prundul”, „schela”) mării. Imaginea mitică inițială și-a pierdut din consistență și semnificație în favoarea unei imagini mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descris un adevărat „turnir cavaleresc”. Este o confruntare în probe voinicești între mai mulți pretendenți la rangul de „domn”. Confruntarea protagoniștilor și învestirea noului domn are loc și aici la umbra unui „paltin sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
natură creștină a motivului epico- mitic. Probabil că, în forma inițială, pasărea-suflet își făcea cuib în vârful arțarului, care creștea apoi până la cer. (Am văzut mai înainte că paltinul era considerat ca fiind arbore cosmic la ucraineni, jucând un rol primordial în unele mituri cosmogonice ale acestora.) Sub presiunea doctrinei creștine, paltinul nu-și mai îndeplinește menirea, „el nu [mai] crește”. Paltinul e înlocuit cu bise- rica, iar menirea mitico- funerară a primului este preluată de aceasta. Biserica poate juca acest
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
opinia mea, motivul central și punctul-cheie în mitologia solomonarului este relația acestuia cu balaurul furtunii. Sunt de acord cu opinia lui Traian Herseni privind faptul că balaurul este, în această parte a lumii, o reminiscență folclorică a unei ființe mitologice primordiale, care întruchipa, într-o fază arhaică, haosul acvatic precosmogonic (5, p. 16). Tot Traian Herseni susține „independența originară a balaurilor” în guvernarea fenomenelor meteorologice și faptul că posibilitatea „îmblânzirii” acestora de către magicieni (preoții geto-daci și, ulterior, solomonarii) a apărut într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din urmă era o proiecție la scară umană a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins/îmblânzit balaurul și a organizat Haosul. O legendă cosmogonică românească surprinde această înfruntare dintre zeul demiurg (Fărtatul) și balaurul acvatic primordial : „Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fărtatului, atunci Fărtatul l-a prins de coadă, l-a învârtit de două ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis : - Să te încolăcești în jurul pământului de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de două ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis : - Să te încolăcești în jurul pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor” (85, p. 246). Rolul hidrometeorologic îi revine șarpelui (balaurului) primordial, dar în urma și datorită gestului și ordinului cosmogonic al Demiurgului. Ordinul și gestul (cosmo- gonice) vor fi reluate ulterior, de zeu și de preoții acestuia, ori de câte ori împrejurările o reclamă, și anume în toate situațiile (inclusiv cele meteorologice nefaste) în care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai târziu, solomonarul) - pentru care zeul este un model comportamental - preia și el această funcție. Bazându-se pe elemente de istorie comparată a religiilor, Mircea Eliade a adus argumente convingătoare privind statutul probabil al zeului Gebeleizis în panteonul geto-dac. Zeu primordial al cerului (de tip Dyaus), Gebeleizis a devenit - proces bine cunoscut în istoria credințelor și ideilor religioase - zeu al furtunii (fulgerului) și al fertilității (ca Zeus sau Baal) (41, p. 67). El era aducătorul ploilor utile și stăpânitorul (îmblânzitorul și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ființelor benefice, ci i-a încadrat pe amândoi în categoria ființelor mitice benefice + malefice (11, p. 124). Din aceleași motive, Traian Herseni a ajuns la o concluzie similară, și anume aceea că, pentru mentalitatea populară, balaurul ar fi „o forță primordială care poate fi binefăcă- toare sau răufăcătoare conform circumstanțelor” (5, p. 22). 2. Un alt fenomen care ar fi putut să contribuie la alterarea statutului inițial benefic al solomonarului în mentalitatea populară a fost observarea faptului că, în pofida prezenței și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gesturi, aceleași sem- nificații. „Dumnezeu, umblând pe ape, a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (12, p. 15). Sau o legendă cosmogonică mai completă, în care gestul zeului (similar cu cel al solomonarului) provoacă apariția Dracului din apele haotice primordiale despicate de demiurg. „[Dumnezeu] și-a aruncat băltagul în apa cea mare. Și ce să vezi, din băltag crescu un arbore mare, iar sub arbore ședea Dracul” (13, p. 90). Într-o altă legendă cosmogonică, cu un fond mai arhaic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furtuna marină, nici de „duhul” ihtiomorf care o declanșează, pentru că [...] veșmântu-i zugrăvit, Scrisă-i marea tulbure, Scrisă-i marea rotocoală Cam cu nouă vădurele (88, p. 27). „Marea rotocoală” cu „nouă vădurele” este probabil o repre- zentare simbolică a apei primordiale (a balaurului acvatic) care, în cosmologia populară, înconjoară de nouă ori pământul (155). În credințele și legendele populare, și solomonarul este înzestrat (din naștere) cu o cămașă miraculoasă care îi dă „putere peste balauri” (8, p. 143). Ca și solomonarul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prezintă într-o ipostază meteorologică). Primul disturbă ordinea cosmică, al doilea o menține sau o reinstaurează. Or, a menține/reinstaura ordinea cosmică, periclitată de o manifestare stihială, haotică, este, în ultimă instanță, un act care se raportează la înfruntarea cosmogonică primordială. Perpetua înfruntare dintre solomonar și balaur întruchipa, pentru mentalitatea arhaică, însăși instabilitatea echilibrului - dintre Ordine și Haos - care domnește în Univers. Echilibru instaurat odată cu actul cosmogenezei și care, de atunci, trebuie să fie menținut, clipă de clipă, de zeul demiurg
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ființa fabuloasă pe erou (2, p. 140). înfruntarea dintre două entități invincibile este o reminiscență degradată prin vulgarizare/literaturizare a primei înfruntări - din momentul zero al istoriei mitice a Universului - dintre principiul Ordinii (Zeul demiurg) și cel al Haosului (Monstrul primordial). Hermeneutic vorbind, răpunerea/ îmblânzirea monstrului de către Demiurg este un act de ordonare a Haosului și, ca atare, de cosmogeneză. Haosul ordonat devine Cosmos. Tezeu are însă de înfruntat doi monștri : Minotaurul și Labirintul, care, din perspectiva mentalității mitice, nu sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pește. Ar mai fi fost cai cu capul de câine și de om (3, p. 52). De asemenea, o turmă de astfel de monștri hibrizi (dragon zburător, om-scorpion, centaur, demon cu chip de leu etc.) sunt creați de Tiamat - Haosul primordial - în mitul asiro-babilonian al creației lumii (Enuma Eliș, I, 132-142 ; cf. 3, p. 20). Dar dacă „taurii cu cap de om” și celelalte ființe abominabile sunt firești într-o lume precosmogonică, în schimb Minotaurul cretan - germene al Haosului, apărut din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a azvârlit în hău. Și a zis : - Să te încolăcești în jurul pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor” (5, p. 245). Șarpele primordial este învins de zeul demiurg și expulzat din zona cosmicizată. Trupul monstrului este așezat într-o formă de spirală centrifugă (un labirint, de fapt), în vederea delimitării celor două lumi, în vederea protejării Cosmosului de Haos. Cele două „semne” majore (monstrul și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Trupul monstrului este așezat într-o formă de spirală centrifugă (un labirint, de fapt), în vederea delimitării celor două lumi, în vederea protejării Cosmosului de Haos. Cele două „semne” majore (monstrul și labirintul) nu mai sunt aici net delimitate, ci comasate. Șarpele primordial este concomitent monstrul și labirintul - indiciu că cele două „semne” sunt numai formal diferite. Centrul spiralei - comentează Romulus Vulcănescu legenda româ- nească - a devenit centrul potențial al cosmosului, al delimitării dezordinii de ordine, al mișcării progresive a lumii spre periferia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a „legării” este esențială. La nivelul eposului, acțiunea este concret reprezentată prin legarea efectivă a monstrului (demonului). În fond, este vorba de o reprezentare alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial). Înlocuirea noțiunilor/acțiunilor abstracte cu cele concrete este una dintre legile epicului popular, dar nu întotdeauna gestul abstract este supus unui fenomen de concretizare totală. Voi prezenta în continuare suficiente exemple de „legări” care-și păstrează în mod evident caracterul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erou/zeu, ci printr-un cuplu de principii cosmologice (feminin- masculin), un cuplu de zei (zeu-zeiță) sau de eroi (făt- fată) (86). Eroul/zeul simboliza valențele masculine și războinice, iar eroina/zeița, pe cele femi- nine și magice ale divinității primordiale. „Cuplurile divine (ca Bel și Belit ș.a.m.d.) - scria Mircea Eliade - sunt, de regulă, invenții tardive sau formulări imperfecte ale androginiei pri- mordiale care caracterizează toate divinitățile” (88, p. 422) ; sau „Femeia nu înseamnă niciodată «femeie» într-un text
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și la propriu, înhămându-i la carul său aerian (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Este posibil ca aici, la acest nivel, să se regăsească statutul inițial al Ariadnei, respectiv al lui Tezeu. Eroul și eroina sunt două ipostaze sexualizate ale aceleiași entități primordiale androgine. Faptul este confirmat și de încercarea lor de a reface unitatea- -totalitatea din care s-au desprins. Această încercare este alegoric reprezentată, în scenariul tuturor miturilor de acest gen, prin căsătoria (hierogamia) protagoniștilor : Tezeu-Ariadna (81), Iason-Medeea, Perseu-Andromeda, Heracles-Hesiona, Sf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Boul negru se sculară, De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară Și de vale c-apucară. Rupse maluri, rupse dealuri, Rupse brazi și păltinași, Cu molizi amestecați (63, p. 86). în acest potop de ape primordiale înoată „boul negru”, purtând între „coarne într-aurite” o fecioară, așezată pe un „leagăn de mătase”. Așa cum au observat și alți exegeți, imaginea este similară cu aceea a fecioarei Europa, răpită de Zeus tauromorf și trecută înot în Creta. După
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]