2,398 matches
-
Pictura din interiorul capelei fost executată de pictorul Arthur Verona. Capela nu a mai apucat să fie sfințită, și nici măcar să adăpostească inima reginei, pentru că la finele anului 1947 regimul comunist a abolit monarhia, iar regele Mihai, împreună cu mătușa sa principesa Ileana, a plecat în exil. Inima reginei Maria a rămas, astfel, în cripta din stâncă, unde a stat 27 de ani. La 5 iulie 1968, directorul Muzeului Bran, Titus N. Hasdeu, însoțit de mai mulți activiști de partid, au deschis
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
1 kg, din argint aurit, cu monturi de platină și 307 pietre prețioase (briliante, safire și rubine). Cele două casete au fost realizate cu mult timp înainte de către bijutierul Maurice Frement. Pe o față, caseta poartă inscripția "Alteței sale Regale, Principesei Maria a României - Doamnele române", iar pe capac este reprezentată coroana regală, așezată pe steagul Regatului României. Pe fețele laterale este gravată monograma „M” (de la Maria) și stemele României de dinainte de 1918. Capela din Bran a fost renovată și resfințită
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
este singura care îl susține pe Carol. Îi cunoaște toate metehnele și obiceiurile, fiind un martor discret și protectiv al frământărilor regelui. Este nepotul de frate al lui Carol I și moștenitorul său desemnat prin testament. Influențat de soția sa, principesa Maria, Ferdinand nu îndrăzește să se impună în fața regelui. Principesa Maria are un dispreț abia reținut pentru rege. Nu-și ascunde sentimentele, pronunțându-se pe față pentru intrarea țării în război alături de Antanta. Președintele al Consiliului de Miniștri și ministru
Carol I - Un destin pentru România () [Corola-website/Science/315807_a_317136]
-
metehnele și obiceiurile, fiind un martor discret și protectiv al frământărilor regelui. Este nepotul de frate al lui Carol I și moștenitorul său desemnat prin testament. Influențat de soția sa, principesa Maria, Ferdinand nu îndrăzește să se impună în fața regelui. Principesa Maria are un dispreț abia reținut pentru rege. Nu-și ascunde sentimentele, pronunțându-se pe față pentru intrarea țării în război alături de Antanta. Președintele al Consiliului de Miniștri și ministru de razboi, I.C. Brătianu este exponentul curentului de opinie favorabil
Carol I - Un destin pentru România () [Corola-website/Science/315807_a_317136]
-
dezvelit bustul lui Pușkin, au fost trase primele linii de tramvai (1881-95), a fost construit primul apeduct și rețeaua de canalizare a orașului, s-a introdus iluminatul stradal, s-au construit numeroase edificii (Școală Reală (1886), Gimnaziul de Fete al Principesei Natalia Dadiani (1900), Muzeul de istorie a ținutului (1889), sediul actual al Primăriei (1901) etc.). A fost membru al Comitetului Basarabean de Tutelare a Orfelinatelor, președinte al Direcției Chișinău a Societății de Ajutorare a Tinerilor Studioși, epitrop al Liceului de
Carol Schmidt () [Corola-website/Science/316713_a_318042]
-
mormintelor și palatelor, se observă o modificare a culorilor care devin mai transparente, chiar nuanțate, ceea ce conferă o picturalitate nemaiîntâlnită până acum. Exemple: "Gâștele de la Meidum", " Pisica la pândă", "Muziciene și dansatoare", "Frescele de la Beni-Hassan", "Vânătoare în Deltă", "Harfistul orb", "Principesele pe plajă" etc. Sculptura se manifestă sub forma basoreliefului, altoreliefului și a statuilor. Canoanele impuse de religie și de cultul morților erau: Nu numai zeitățile, ci și faraonii aveau reprezentări statuare. Astfel de statui erau cât mai masive, monumentale, deoarece
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
activau ca grupuri distincte, încadrate în Marea Legiune a Cercetașilor. Cea mai celebră reprezentantă este Ecaterina Teodoroiu, cercetașă în București și Târgu Jiu, înrolată ulterior în armata româna și cazută la datorie în primul război mondial. In primăvara anului 1929 principesa Ileana a României, Nissa Cămărășescu și cpt. Ioan Dimăncescu (comandantul cohortei I Galben - București) formează un comitet care va conlucra cu Ministerul Școalelor (Ministerul Invațământului din acei ani) și cu alte personalități pentru inființarea unei organizații de cercetașe, separată de
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
personalități pentru inființarea unei organizații de cercetașe, separată de cea a băieților. La 18 ianuarie 1930 lua ființă "Asociația “Cercetașele României”". In ianuarie 1932 erau înregistrate 23 cohorte, formate din 2,078 cercetașe, comandanta Marii Legiuni a Cercetașelor României fiind principesa Ileana, secondată de Nissa Cămărășescu (ajutoarea comandantei) și Viorica Litzica (directoarea generală). Cel mai important eveniment al cercetașelor a fost Jamboreea de la Breaza (august 1935). Simbolul cercetașelor era frunza de trifoi. Cercetașii erau organizați în patrule. O "patrulă" era formată
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
Aceasta este o listă genealogică a strămoșilor regelui Mihai al României. Părinții săi au fost principele moștenitor Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și principesa Elena ("regină mamă"). Mai jos îi este redată o listă de genealogie ascendentă, realizată cu ajutorul numerotației Sosa-Stradonitz, în care persoanei a cărei genealogie se studiază i se atribuie numărul 1, tatălui lui/ei, numărul doi, și mamei, numărul trei. La
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
etc. 1. Mihai I de România (n. 25 octombrie 1921, Sinaia), Rege al României (1927-1930, 1940-1947)</br> 2. Carol al II-lea al României (n. 15 octombrie 1893, Sinaia - d. 4 aprilie 1953, Estoril), Rege al României (1930-1940)</br> 3. Principesa Elena a României (n. 2 mai 1896, Atena - d. 28 noiembrie 1982, Lausanne)</br> 4. Ferdinand I al României (n. 24 august 1865, Sigmaringen - d. 20 iulie 1927, Sinaia), Rege al României (1914-1927)</br> 5. Maria a României, Regină a
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
fost construită în anul 1841 de către marele vistiernic Alexandru Balș și soția sa, Elena (Elencu), în timpul domniei principelui Mihail Sturdza (1834-1849) în Principatul Moldova. În apropiere de biserică, boierul a avut și un conac care a aparținut mai apoi și Principesei Ileana a României și a fost ulterior transformat în spital. Deasupra intrării în biserică se află o pisanie în care este scris următorul text în limba română cu caractere chirilice: ""Acest sfnt lăcaș sau zidit dinnou spre cinste și laoda
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
Nobili, care a funcționat până în anul 1834, când absolvenții primei promoții (printre care și Mihail Kogălniceanu) au plecat împreună cu profesorii lor francezi să-și continue studiile la Paris . La începutul secolului al XX-lea, palatul s-a aflat în proprietatea principesei Olga Sturdza (1884-1971), fiica principelui Alexandru Mavrocordat și a Luciei Cantacuzino-Pașcanu. Ea a înființat în februarie 1917 în acest palat Orfelinatul "Principesa Olga M. Sturdza". La 1 septembrie 1919, aici s-a deschis Școala superioară de agricultură de la Miroslava, înzestrată
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
să-și continue studiile la Paris . La începutul secolului al XX-lea, palatul s-a aflat în proprietatea principesei Olga Sturdza (1884-1971), fiica principelui Alexandru Mavrocordat și a Luciei Cantacuzino-Pașcanu. Ea a înființat în februarie 1917 în acest palat Orfelinatul "Principesa Olga M. Sturdza". La 1 septembrie 1919, aici s-a deschis Școala superioară de agricultură de la Miroslava, înzestrată cu peste 200 ha teren arabil. În anul 1946, principesa Olga Sturdza a donat statului palatul, terenul agricol (peste 200 de ha
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
Luciei Cantacuzino-Pașcanu. Ea a înființat în februarie 1917 în acest palat Orfelinatul "Principesa Olga M. Sturdza". La 1 septembrie 1919, aici s-a deschis Școala superioară de agricultură de la Miroslava, înzestrată cu peste 200 ha teren arabil. În anul 1946, principesa Olga Sturdza a donat statului palatul, terenul agricol (peste 200 de ha), parcurile și toate dependințele, acestea devenind proprietatea Școlii agricole. În septembrie 1974, Școala superioară de agricultură s-a transformat în Liceul Agroindustrial Miroslava, redenumit în mai 1991 ca
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
niciodată romano-catolică și nici nu s-a căsătorit cu un romano-catolic. Unii politicieni britanici au încercat de câteva ori să o aducă pe Sofia în Anglia pentru a-i permite să-și asume guvernul imediat în cazul morții reginei Anne. Principesă electoare era dornică să se mute la Londra, dar propunerea a fost respinsă, o astfel de acțiune ar fi jignit-o mortal pe regină care se opunea puternic la existența unei rivale în regatul ei. Anne ar fi fost conștientă
Sofia de Hanovra () [Corola-website/Science/320271_a_321600]
-
lui"", iar pe o altă latură un mesaj pentru primarul Capitalei, căruia i se cerea demisia pentru că lucrările la Stadionul Național nu au fost finalizate, conform promisiunii sale. În final, inaugurarea a avut loc luni 6 decembrie 2010, fiind prezenți Principesa Margareta a României, principele Radu al României Duda și primarul Capitalei, Sorin Oprescu, care au marcat momentul printr-o scurtă ceremonie, în cursul căreia a fost citit mesajul Regelui Mihai I. Totodată, la eveniment au participat academicienii Răzvan Theodorescu și
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
fost sub jurisdicția cnezatului Haliciano-Volân sau Rusiei Kievene. În regiunea stepei bălțene elementul autohton daco-roman a predominat mereu, iar popoarele migratoare au părăsit teritoriul sau au fost asimilați. Majoritatea autorilor preocupați de istoria veche a mun. Bălți au vehiculat numele principese poloneze Ringala de Mazovia (Mazovețki), care ar fi stat la temelia înființării orașului în 1421. Însă sursele de epocă nu confirmă acest lucru, cu atât mi mult că o astfel de așezare nu exista la confluența dintre râurilor Răut și
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Volhoveț (în prezent denumit Volovăț) și unele sate din apropiere și „locuri pustii” . Autorii afirmă că sub cuvintele "„locuri pustii”" s-ar presupune teritoriul viitorului oraș. Totuși, actul dat nu face nicio aluzie la Bălți, care ar fi fost donat principesei Ringala . Localitățile menționate în actul domnesc, Siret și Volhoveț, se află la o distanță considerabilă față de locul de confluență a râurilor Răut și Răuțel. Aceste așezări sunt situate în partea dreaptă a râului Prut, în actualul județ Suceava . Selecta doamnă
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
suplimentar au fost luate și notele de călătorie a cavalerului și diplomatului francez Guillebert de Lannoy . În 1421, Guillebert de Lannoy a călătorit din Polonia în Imperiul Otoman prin Moldova și Crimeea. În consemnările sale Lannoy descrie și vizita de la principesă: La mijlocul secolului al XIX-lea, F. Brun a tradus fragmentul în limba rusă: În română, traducerea lui Brun este astfel: În primul rând, interpretarea toponimului Belfz, care nici fonetic, nici morfologic nu se asociază cu toponimul Bălți, este eronată. De
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
în raport cu Belz și Bel'țî. Este evident că denumirea de Belfz, menționat de Lannoy, corespunde actualului oraș Belz. Eroarea în traducerea de către F. Brun a notelor lui Guillebert de Lannoy, precum că cel din urmă ar fi vizitat-o pe principesa Ringala la Bălți (Belfz), a permis interpretarea greșită a Actului domnesc din 1421. Din cele relatate, reiese că Ringala și Lannoy nu au nimic în comun nu istoria orașului Bălți. Afirmația precum că la confluența Răuțelului cu Răut ar fi
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
volumele: Fragmente din volumele: A revizuit volumul "Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar P-Q" de Cicerone Ionițoiu (Editura Mașina de scris, 2006), a participat la redactarea "Raportului Anual al Familiei Regale a României. 2006-2007" și, alături de AALLRR Principesa Margareta și Principele Radu ai României, la redactarea textului albumului "Coroana română la 140 de ani" (Editura Curtea veche, 2008). A colaborat la ziare și reviste precum Aldine, Analele Universității București - Istorie, Biz, Caietele INMER, Căminul românesc (Elveția), Cuvântul, Deci
Filip-Lucian Iorga () [Corola-website/Science/320972_a_322301]
-
Arte din București, clasa de pictură a profesorului Dimitrie Serafim, în 1908. Între 1909 - 1912 studiază la Academia Regală de Arte din München, (Akademie der Bildenden Künste München). Elena Alexandra Barabaș a fost profesoară de desen și pictură la liceele: „Principesa Elena” din Brașov, «Domnița Ileana” și Notre-Dame din București. A ținut cursuri de stilizare, desen și pictură la Academia Liberă a soților Bednarik, în București, Calea Victoriei nr.162, unde i-a avut elevi pe: Elisa Leonida Zamfirescu, Ion Șahighian, Maria
Elena Alexandrina Bednarik () [Corola-website/Science/315327_a_316656]
-
este una din organizațiile neguvernamentale care contribuie la dezvoltarea societății civile din România. Fundația a fost înființată in 1990 de Alteța Sa Regală Principesa Margareta a României cu sprijinul tătălui ei, Maiestatea Sa Regele Mihai I . În prezent ea este activă în șase țări. (FPMR) dezvoltă și susține programe care: FPMR lucrează cu organizații, instituții, companii natțonale si internaționale, dar și cu firme mici
Fundația Principesa Margareta a României () [Corola-website/Science/315345_a_316674]
-
firme mici și mijlocii, în scopul de a reuni resursele, abilitățile și talentul oamenilor din mai multe domenii de activitate. Fundația urmărește de asemenea să stimuleze voluntariatul și să inspire spiritul comunitar din comunitățile în care se implică. Misiunea Fundatiei Principesa Margareta a României este de a acționa ca un catalizator pentru dezvoltarea potentialului uman, în spiritul demnității, solidarității și promovării talentului și valorilor culturale românești. În acest scop, Fundatia dezvoltă proiecte durabile în domeniul educației, dezvoltării comunității, societății civile, sănătății
Fundația Principesa Margareta a României () [Corola-website/Science/315345_a_316674]
-
valorilor culturale românești. În acest scop, Fundatia dezvoltă proiecte durabile în domeniul educației, dezvoltării comunității, societății civile, sănătății și culturii, proiecte care contribuie la reînnoirea spirituală și socială a României. Geneva - Londra - Paris - Bruxelles - New York - Bucuresti Rețeaua internatională a Fundației Principesa Margareta a României este formata din 6 birouri independente din punct de vedere legal, situate în: Alteța Sa Regală Principesa Margareta a României indeplinește funcția de Preșdinte al Consiliului Director al fiecăruia dintre cele 6 birouri. Toate birourile Fundației își coordoneaza
Fundația Principesa Margareta a României () [Corola-website/Science/315345_a_316674]