2,110 matches
-
progresiv asupra proprietății. În felul acesta impozitele vor fi percepute fără sfială și fără ruină într-o proporție de atât la sută din avutul stăpânit. Cei bogați trebuie să înțeleagă că datoria lor este de a pune o parte din prisosul lor la dispoziția statului, pentru că acesta le garantează siguranța restului și dreptul unui câștig cinstit, spun un câștig cinstit fiindcă controlul proprietății va suprima orice jefuire legală. Această reformă socială trebuie să vină de sus, fiindcă timpul ei a venit
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
scormoni prin praf după subiectul ăla de conversație! Atunci ne zgâim una la alta și râdem. Uneori e o situație cam jenantă, în cele din urmă, una din noi pretextează ceva și pleacă". Experiența acestei femei e comună - și de prisos. Nu există nici un motiv serios pentru ca ea sau altcineva să nu găsească cuvinte pentru o conversație, în timpul unei conversații, ceilalți ne oferă întotdeauna o serie de informații și date pe care nu le-am cerut sau așteptat. Dacă profităm de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
sunt niște lucruri așa de neînsemnate când le pui față în față cu învățătura cealaltă, sufletească, pe care ne-o da Domnul! Și ne-o da această învățătură nu pentru că trebuia, și pentru că i se plătea , dar pentru că avea un prisos de bunătate în el și pentru că în acest suflet era ceva din credința și din curățenia unui apostol”(44, p. 23 ). Nu pot fi întâmplătoare aceste relatări, ele părând a fi confirmate tocmai de amintirea numelui marelui Creangă, ca sursă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
realitate și să fie precaut. Pedagogia nu admite astăzi lăsarea copilului ca să ajungă o victimă a accidentelor naturale. În literatura de specialitate se critică și alte sensuri ale pedepsei: pedeapsa cu rol preventiv, neavenită, de multe ori fiind și de prisos, pedeapsa redusă la efectul sancțional, aplicată ca pe ceva în sine, pedeapsa abruptă, neprecedata de alte procedee preventive etc. Respingând pedeapsa ca funcție expiatorie, E. Durkheim apreciază, pe de altă parte, ca “trebuie reținut ceva din ea, ca “ceea ce trebuie
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
relata o serie de situații și evenimente și, prin extensie, contextul spațio-temporal (inclusiv NARATORUL și NARATARUL) al actului. Pot exista mai multe instanțe povestitoare distincte într-o singură narațiune, fiecare implicînd același narator (Nodul de vipere, Jurnalul unui om de prisos), sau unul diferit (Manon Lescaut). ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NARAȚIUNE PRIMARĂ, VOCE. intelect [dianoia]. Vezi JUDECATĂ. ¶Aristotle 1968 [1965]. inteligență centrală [central intelligence]. Vezi CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ. H. James 1972. intercalare [intercalation]. Vezi INSERȚIE. ¶Greimas, Courtés 1982. intertext [intertext]. 1
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a dezvăluit un Caragiale risipitor și lipsit de onorabilitate: "Cum intra în stăpânirea banilor, se pornea pe petreceri, oferind mese copioase, pe care le numea praznicele Momuloaiei. [...] Caragiale era rău platnic. Refuza să-și plătească datoriile chiar când dispunea cu prisos de sumele luate cu împrumut." (Ș. Cioculescu). Aceste trăsături ale paternelului au deteriorat complet relațiile cu Mateiu și pun sub semnul întrebării cel puțin parțial veridicitatea caracterizărilor datorate Ecaterinei Logadi: "Raporturile tatii cu fiul lui mai mare, fratele meu vitreg
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
naștere, crescut pe mîini străine, surghiunit apoi"; "fire pătimașă, întortocheată, tenebroasă"; "nici o încredere la el în virtute, în cinste, în bine"; "la cîțiva pași de Podul Mogoșoaiei, într-o uliță singuratică, în umbra unei bătrîne grădini"; "fără lăbărțări, razne și prisosuri"; "soitar obraznic [...], băiat deștept [...], băiat bun"; "giolar, rișcar, slujnicar"; "frumusețe răsăriteană [...], albă și mată"; "cu fața aprinsă [...], înfoiată și înzorzonată"; "floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere"; "Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, împrăștietoare de ispită și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lui, când găsea el aceasta ca necesar. Iar din astronomie, geometrie, din știința despre raportul numerelor, învățând atâta cât era necesar pentru ca cei iscusiți în acestea să nu-l poată duce în confuzie, el a lăsat tot ce este de prisos ca nefolositor pentru cei ce doresc a viețui în evlavie. Și aici se poate mira cineva mai mult de ce a ales decât de ce a lepădat, precum și de ce a lepădat mai mult decât de ce a ales. Știința medicală, acest fruct al
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
se poate greu imagina fără generozitatea donatorilor. Nici experiența Administrației Constantinescu, reluată în forme diferite de Administrația Băsescu, de a atrage „oengiștii” în instituțiile statului, nu a fost cu totul convingătoare, poate fiindcă uneori expertiza consilierilor le pare încă de prisos președinților noștri. Politicienii, mai bine spus puținii politicieni capabili de gândire și expresie, au trebuit și ei să participe la discuțiile publice de orientare cultural-ideologică, măcar în măsura în care erau obligați de calcule electorale sau „de imagine” să formuleze opinii ori să
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
însemna „clarity, brevity and accuracy”) și continuă „Dacă toți cei ce scriu memorii științifice și-ar da puțină osteneală, s-ar scrie mai puțin, dar în schimb s-ar scrie mai bine și scrierile ar fi mai durabile”. Este de prisos să adăugăm faptul arhicunoscut că ținuta academică, corectitudinea, rigurozitatea sa în activitatea didactică și de cercetare, sugestiile sale în consiliul profesoral al facultății, au contribuit substanțial la reorganizarea și emanciparea învățământului medical bucureștean, iar prin aceasta Paulescu s-a impus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
afirmă că în plan social „răsturnările sociale au la origine nu doar inegalitatea averilor (proprietatea) ci și inegalitatea onorurilor” tributare instinctului de dominație și subordonare (invidie, orgoliu, ură). Consideră, de asemenea, că cele mai multe crime și nedreptăți se produc pentru dobândirea prisosului și nu pentru asigurarea necesarului. Intuiește, de asemenea, pentru prima dată că singura modalitate de combatere a patimilor este voința individuală și colectivă, afirmând că „remediul nu este în a egaliza averile, ci a face în așa fel încât oamenii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
al conflictului era unul religios, în timp acesta capătă o puternică conotație politică. Protestanții, deși aveau pretenția reformării radicale a societății, nu reușesc acest lucru decât în parte, cu toată hecatomba umană pe care efectiv au provocat-o. Este de prisos să mai amintim că acest conflict se menține și astăzi, uneori la cote alarmante. Franța, la rândul ei, cunoaște, între 1562-1628, zece războaie religioase între cele două tabere care s-au format. Pe deoparte protestanții și calviniștii, iar de cealaltă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Gauss o vedea că un text august, ca o inscripție, al cărei laconism e însăși garanția durabilității ei. Redactarea îi lua un timp considerabil, nu prin poleirea frazelor, ceea ce ar fi fost o zădărnicie, dar prin munca de eliminare a prisosurilor, de organizare internă a ideilor: de captare a lor, la izvorul cel mai direct. Idealul sau e clasic și a fost admirabil definit de Minkowsky (vorbind de Dirichlet): ‚un minim de formule oarbe unit cu un maxim de idei vizionare
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
primi binecuvântarea părintească, și curând va 689 Ibidem, p. 223. 690 Ibidem, p. 225. 691 Ibidem, p. 235. 692 Ibidem, p. 237. 189 cădea în dizgrație, fiind părăsită de Iason, cel pentru care jertfise totul, iar lamentațiile finale devin de prisos. Lucreția reliefează, mai mult decât oricare altă femeie virtuoasă portretizată în această culegere de legende, imaginea fidelității conjugale, este o nouă Penelopă care își așteaptă soțul plecat la luptă, îndeletnicindu-se cu lucrul mâinilor, având o perfecțiune fizică de invidiat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ezitez a da un răspuns afirmativ. Dacă însă d-l Morțun ar fi renunțat la ideea de a scoate edițiunea a treia, atunci vă rog a da urmare binevoitoarelor d-voastră intențiuni și a încheia cu d-l Socec, iar prisosul eventual de la ediția a doua sau un acont asupra ediției a treia, vă rog să binevoiți a mi le trimite prin mandat poștal (M.Eminescu, Botoșani). Poezii nepublicate, de intercalat în noua ediție, nu am. ...” Aici atrage atenția adresarea oficială
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că poetul a proiectat cu V.G.Morțun și ediția „Proză și versuri”, ca o completare la cele maioresciene dar și o nouă ediție corectată după ediția princeps. La aceasta se referă poetul când vorbește de „ediția a treia” de vreme ce amintește prisosul eventual de la ediția a doua. El vorbește de V.G.Morțun „actual deputat în Adunare” știind că acesta abia a câștigat locul de deputat și că este, deci, coleg cu Titu Maiorescu, câștigător de asemenea al unui loc la Senat. Poetul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
are de tovarăș în literatura noastră maĭ vechĭe pe talentatul cronicarĭŭ Ioan Neculcea. Scrierile luĭ Creangă sunt respândite în Convorbirile literare. Acuma V. G. Morțun îngrijește de tipărirea lor. Pănă la aparițiunea celor doŭă volume ale sale nu socot de prisos să rëamintesc în ordine cronologică cele ce a scris. Literatura populară. Soacra cu treĭ nurorĭ, poveste. IX. 7. Literatura populară. Capra cu treĭ ĭezĭ, poveste. IX. 9. Literatura populară. Punguța cu doĭ banĭ, poveste. IX. 10. Literatura populară. Dănilă Prepeleag
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
richtig). Sunt corecte „imaginile“ care sunt în concordanță cu relațiile din natură. Satisfacerea cerinței pragmatice face „imaginile“ adecvate (zweckmässig). „Imaginile“ sunt cu atât mai adecvate cu cât ele exprimă mai multe relații din natură și conțin mai puține relații de prisos sau vide, adică cu cât sunt mai simple. Cerința adecvării se realizează prin denumiri, definiții, prescurtări etc. care exprimă decizii ale cercetătorilor. Cele trei cerințe se raportează la natura gândirii noastre, a lumii exterioare și la descrierea corelațiilor ei prin
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Rareori un filozof l-a judecat atât de aspru pe un altul: „Pentru Wittgenstein cel târziu - scria Russell - [Ă] reflecția filozofică serioasă a devenit în mod evident prea obositoare; și astfel, a născocit o doctrină care trebuie să facă de prisos orice astfel de activitate [Ă] Dacă ea ar fi adevărată, atunci întreaga filozofie ar deveni, în cel mai bun caz, o știință auxiliară a lexicografiei și, în cel mai rău caz, o joacă fără rost.“19 Ca și Karl Popper
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
descriptive ale limbajului. Despre ceea ce simțim nu putem ști ceva așa cum putem ști depre lumea exterioară, inclusiv despre comportarea oamenilor. „Din nou, când spun, în sens metafizic, «Trebuie întotdeauna să știu când am dureri.», aceasta face pur și simplu de prisos cuvântul «știu»; și în loc de « Știu că mă doare.» pot să spun simplu «Mă doare.». Bineînțeles, situația e diferită dacă dăm sens expresiei «durere inconștientă»Ă“42 Că durerea este a mea, a unui subiect, este ceva cuprins în expresia „durere
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Îndrăznească să intervină altfel decît cu respectul cuvenit față de natură, care ne oferă toate imperfecțiunile: „Geniul omenesc nu va putea nicicînd născoci invenții mai desăvîrșite ca acelea create de natură, În care nu lipsește nimic și nimic nu-i de prisos” (Leonardo da Vinci); „Natura este necruțătoare, iar cînd Încerci să-i calci legile este mai dură decît curtea cu juri, pentru că este mai logică” (H. de Balzac). * „Cel mai teribil paradox al libertății creștine este că a fi ales de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care au descris acest apartament nu au avut decât cuvinte de laudă, însă nu au menționat o posibilă semnificație simbolică ce ar fi putut disimula aparenta sa inutilitate într-o epocă în care sălile de baie erau un accesoriu de prisos. Félibien nota că„am observat utilizarea marmurei celei mai rare și mai prețioase în locurile cele mai apropiate de persoana regelui. În timp ce se trece dintr-o cameră în alta, vedem cele mai multe bogății, fie prin utilizarea marmurei, fie prin sculpturi, fie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ioan Gură de Aur mărturisește acest adevăr prin cuvintele: „Dumnezeu cere recunoștința noastră, nu fiindcă are El trebuință de ea, ci pentru a ne face vrednici de daruri mai mari din partea Lui. Cine mulțumește, acela câștigă mila Domnului cu înzecit prisos, cu tot mai spornică dobândă.” Pentru Fericitul Ieronim, „mulțumirea și recunoștința sunt virtuți specific creștine, obligații de onoare, de dreptate și de iubire, sentimente naturale, firești ale omului, sădite în sufletul omului de către Dumnezeu, încă de la creație”. Sf. Ap. Pavel
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
deschizând prin îmbinarea lor calea spre împlinirea de fapt a acestei cereri. Sf. Teofilact al Bulgariei ne atrage atenția că „Domnul ne învață să cerem numai pâinea cea spre ființă, adică cea de folos existenței noastre, susținerii vieții, nimic de prisos, numai ceea ce este necesar. Spre ființă este acea pâine necesară doar pentru a ne păstra în putere ființa. Prin cuvântul astăzi se înlătură grija zilei de mâine. Și Trupul lui Hristos este o Pâine spre ființă, pentru a cărei împărtășire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu o experiență pozitivă. Saturn ne mai propune să acordăm mai multă atenție calității, autenticității, deci să eliminăm tot ce este artificial În favoarea a ceea ce este durabil, solid. Pe scurt, să alegem esențialul și să dăm deoparte ce este de prisos. Numele său, Kronos, Înseamnă În greacă Timpul, cu sensul de durată. Ne vorbește despre evoluția lentă. „Trebuie să-i lași timp timpului”. Ca să Închei, voi cita o frază a astrologului Sylvie Beauget: „Acolo unde Saturn este disonant, se instalează Îndoiala
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]