3,106 matches
-
p.12], este marcată de fascinația hranei. În acest sens, Flaubert este scriitorul model al meselor gigantice. Considerate substitut al unei sexualități care nu poate fi descrisă direct, sunt o preocupare a burghezilor, care conferă actului de alimentare un loc privilegiat în viața lor. Circuitul mâncării este asemănător cu cel al banilor și bunurilor. 283 Frédéric urmărește lectură pasionată a doamnei Arnoux și invidiază autorul care îi trezește curiozitatea: "Elle lisait un mince volume à couverture grise. Leș deux coins de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
riguroasă a rezultatelor înregistrate la fiecare vizită în parte. O astfel de activitate crește calitatea îngrijirii pacientului, întrucât obligă la respectarea unor standarde precise. Este dezonorantă semnarea unor lucrări la care nu ai contribuit în nici un fel, profitând de poziția privilegiată în ierarhia profesională. Tot așa de dezonorantă este omiterea intenționată din rândul autorilor, a celor care au participat direct la realizarea ei. Însușirea muncii altuia fără o acceptare expresă a acestuia constituie o fraudă științifică frecventă. Înainte de 1989, o carte
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
admiratori ai culturii franceze, să dialogheze și să afirme iubirea nestinsă pe care românii o au pentru o limbă, o literatură, o cultură și o civilizație a gustului care a modelat Europa modernă și care are, și astăzi, un loc privilegiat în Pantheonul artistic și științific al lumii. E o constantă declarație de iubire cu solide rădăcini istorice (eu însumi scriu aceste rânduri în biroul meu din Casa Gane, primul sediu al Consulatului Francez la Iasi, în 1850) și cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
există la noi femei în politică?" mă întreba la Iași, nedumerit, Neagu Djuvara la începutul anului 1990. Era, la doar trei luni de la Revoluție, primul interviu pe care marele istoric și diplomat îl acorda în România, iar eu, interlocutorul său privilegiat de atunci, nu am prea știut, în primă instanță, ce să-i răspund. Revoluția, ce-i drept, nu avusese personaje feminine, iar cele care îi ținuseră piept dictatorului, Doina Cornea și Ana Blandiana, fuseseră rapid neutralizate de haidamacii lui Iliescu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și că toate mărturiile sale din dosare erau doar note consemnate de securiști în urma interogatoriilor la care era convocat și în închisoare și în libertate.) Este, de asemenea, absolut adevărat că Ceaușescu a accentuat, după 1968, o direcție ideologică ce privilegia vechile teme ale naționalismului radical al legionarilor (minus, firește, componenta creștină, dar cu o revitalizare, în fundal, a discursului antisemit) combinată, desigur, cu stereotipuri leniniste. Pentru acest discurs oficial care-și propusese explicit recuperarea foștilor intelectuali "legionari", broderiile eseistice despre
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ca țară de Serbia grație autodeterminării populației albaneze, Rusia a creat pe granițele sale zone înghețate de conflict care să-i ofere în orice moment pretextul unei intervenții militare pentru a-și proteja etnicii ruși, de regulă implantați în calitate de colonizatori privilegiați de către autoritățile sovietice în țările respective. Nagorno Karabach, Osetia de Sud, sau Transnistria au funcționat astfel și au pregătit invazia actuală din Crimeea după același scenariu: antenele de spionaj rusesc implantate în regiunile și în țările respective acopereau informațional situația
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
relațiile sociale deciziile financiare De ce când mergem la biserică ne vine să cumpărăm acțiuni? Interacțiunile sociale..............................................................................................147 De ce colegul dumneavoastră vă devine primul consilier financiar atunci când e vorba să faceți economii pentru pensie? Normele sociale......................................................................................................150 De ce cluburile de investiții privilegiază plasamentele consensuale? Gândirea de grup...................................................................................................153 De ce cluburile de investiții își asumă mai multe riscuri decât investitorii individuali? Polarizarea spre risc..............................................................................................156 Capitolul 10 Și ambalajul contează.....................................................................................................159 Cum ne modifică alegerile prezentarea produselor financiare De ce modul în care sunt
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
the familiar: an international perspective», Journal of Financial and Quantitative Analysis, 39, 47-68. 14 De ce ați cumpărat acțiuni ale firmei celei mai importante din regiunea dumneavoastră? Diversiunea locală Altă materializare a diversiunii familiarității, diversiunea locală îi împinge pe investitori să privilegieze acțiunile societăților amplasate în regiunea lor. Fără îndoială pentru că informațiile referitoare la societățile respective sunt prezentate în ziarele locale, investitorii se simt familiarizați cu ele și consideră că reprezintă plasamente mai sigure și mai rentabile decât societățile comparabile dar mai
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
b/f și alegerea plasamentelor Din cauza aversiunii lor mai ridicate față de risc, femeile, atunci când investesc, aleg plasamente mai puțin riscante decât bărbații situați în condiții de venit și de bogăție comparabile. Astfel au mai mult decât bărbații tendința de a privilegia plasamentele monetare și obligatare în detrimentul acțiunilor. Bernasek și Shwiff (2001Ă au trimis un chestionar detaliat unor profesori de la mai multe universități din Colorado cu scopul de a decripta comportamentul lor vis-a-vis de planurile de economii pentru pensie. Chestionarul prezenta întrebări
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
sociale deciziile financiare Cuprins De ce când mergem la biserică ne vine să cumpărăm acțiuni? Interacțiunile sociale.............................................................................................147 De ce colegul dumneavoastră vă devine primul consilier financiar atunci când e vorba să faceți economii pentru pensie? Normele sociale......................................................................................................150 De ce cluburile de investiții privilegiază plasamentele consensuale? Gândirea de grup...................................................................................................153 De ce cluburile de investiții își asumă mai multe riscuri decât investitorii individuali? Polarizarea spre risc..............................................................................................156 43 De ce când mergem la biserică ne vine să cumpărăm acțiuni? Interacțiunile sociale Conversațiile sunt importante în viața
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Journal of Public Economics, 85, 121/148. DUFLO E. și SAEZ E. (2003Ă, «The role of information and social interactions in retirement plan decisions: evidence from a randomized experiment», Quarterly Journal of Economics, 118, 815-842. 45 De ce cluburile de investiții privilegiază plasamentele consensuale? Gândirea de grup Concept dezvoltat de Janis în anii 1970, gândirea de grup traduce un mod de gândire în care indivizii sunt angajați atunci când, foarte implicați în sânul unui grup, ei caută mai degrabă unanimitatea decât cea mai
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Psihologii sociali explică fenomenul de față prin faptul că membrii grupului caută în permanență respectul și aprobarea celorlalți membri și preferă raționamentele necontroversate. Mai mult decât indivizii, grupurile iau decizii nu făcând o analiză bazată pe mai multe criterii, ci privilegiind cea mai bună opțiune în funcție de un criteriu preponderent. Barber, Heath și Odean (2003Ă au vrut să verifice faptul că în materie de plasamente cluburile de investiții iau decizii care traduc mecanismul gândirii de grup. Într-un experiment de laborator, au
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
unor medii culturale alternative. În ultimul timp, însă, abordările alternative au început să fie asimilate în anumite medii culturale considerate chiar radical conservatoare, cum ar fi de pildă mediile academice. Studiul culturii contemporane din perspectivă critică a devenit o modalitate privilegiată de descriere și analiză multidisciplinară a situației culturale actuale. Investigațiile culturale contemporane se prezintă sub forma unor discursuri și a unor metode construite sub forma unor aplicații la o serie de situații și circumstanțe codificate adesea în funcție de opțiuni micro sau
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
intențiile artistice de a avea ca rezultat anume experiențe estetice. Chiar dacă teoria estetică concepe opera de artă ca un obiect căruia îi este atribuită funcția de a facilita sau promova anumite tipuri de răspunsuri și interacțiuni, definiția estetică a artei privilegiază experiența estetică prin excluderea altor forme de interacțiune nonestetice, considerate chiar ilegitime, pe care obiectul artistic ar fi fost desemnat să le promoveze. Caracterizarea orientată-către-conținutul unei experiențe estetice pozitive, pe care Carroll o identifică cu plăcerea estetică, ar ține cont
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
obiectelor manufacturate și să le redefinească în funcție de structurile experienței psihologice și din perspectiva unei critici anti-conservatoare a instituțiilor. Atrăgând atenția asupra felului în care sunt percepute obiectele și asupra proceselor prin care statutul de artă este atribuit acelor obiecte care privilegiază mai curând mesajul decât materialul, Burgin observă înscrierea acestui tip de artă într-o infrastructură lingvistică. În aceste condiții, accentul nu mai cade asupra obiectelor individuale, ci mai curând asupra sistemelor estetice capabile să producă aceste obiecte. Drept consecință, obiectele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interfaces) în raport cu comportamentele față de informație (information behaviour) ale publicului 78. Schimbarea graduală a atenției de la mesajul autorului la cel al textului și, în cele din urmă, al cititorului, de-a lungul unei istorii ce se întinde de la critica tradițională (ce privilegia intenția creativă, biografia și psihologia autorului) la structuralismul anilor '50 (care analiza textul ca un sistem de coduri semiotice) și până la poststructuralismul ce a urmat anului 1968 (care pune accentul pe cititor și comunitățile de cititori), a permis o actualizare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de autor și de cititor, care trebuie să facă față modelului "emițător, cod al emițătorului, mesaj, receptor, cod al receptorului, canal și zgomot". Prin abordarea istoriei culturii ca istorie a interfețelor informaționale, a comportamentelor informaționale și a programelor, estetica post-media privilegiază dimensiunile cognitive ale culturii, putând fi înțeleasă astfel ca o estetică cerebrală 79. Ca atare, în această nouă interpretare, estetica nu mai apare ca fiind asociată cu plăcerea, ci crează condițiile apariției unei teorii post-estetice care ar desemna ca reper
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fi marcat epoca modernității prin descrierea unei "deschideri a viziunii", în măsura în care "observația" a devenit o metaforă constitutivă cercetării sociale și culturale, iar vocabularul extins al "vizualității" a devenit un instrument important în înțelegerea practicilor comunității umane. În pofida perspectivei clasice, care privilegia o viziune mecanică a universului ca o totalitate a elementelor interconectate, acceptând că în formele externe rezidă o ordine internă înțeleasă doar din punctul de vedere al unui observator independent, în contemporaneitate se pune mai curând problema asocierii viziunii cu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
analitice. Acest gen de critică presupunea organizarea termenilor, propozițiilor și argumentelor care serveau la construirea discursului asupra naturii obiectelor vizate și asupra intențiilor și circumstanțelor în virtutea cărora a acționat autorul. Motivând dezvoltarea unei teorii formaliste a artei, așa cum critica descriptivă privilegiază dezvoltarea teoriilor imitative și expresive ale artei, critica analitică are pretenția de a dezvălui structura sau principiile de organizare formală ale lucrării de artă. Metoda de bază a criticii analitice ar fi tematizarea, care ar consta în abordarea lucrării de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de competiția dintre diferite forme de capital și ar funcționa în vederea stabilirii de valori, fie ele economice, istorice, etc. Evaluarea situației criticii s-ar putea face pe baza investigării relației dintre diferitele piețe și formele de capital pe care le privilegiază, respectiv relativa lor autoritate și autonomie în câmpul artistic și legitimarea generală a unor practici particulare. Referitor la practica criticii, Benjamin Buchloh constată o aglomerare a scrierilor despre artă care ar funcționa mai curând ca substituenți rapsodici, ca un gen
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
politic, teoretic), control al relațiilor (politice dintre diferite teorii), dialog (politic, teoretic) și luare a deciziei (politice, teoretice). În măsura în care teoria ar fi înțeleasă în termeni politici ca economie a deciziilor, mesajul (politic) al studiilor vizuale ar fi acela de a privilegia dezvoltările teoretice pornind de la cazurile concrete ale practicii artistice, mai curând decât de la considerațiile generale și abstracte asupra fenomenelor artistice. Tocmai de aceea, agenda (politică) teoretică a studiilor vizuale contemporane ar trebui să fie elaborată în termenii utilizării sale în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
crează oportunitatea distribuirii ideologice și facilitează apariția sistemelor de informare și comunicare deschisă, facând posibile acțiunile interactive și auto-organizate. Combinând arta cu activismul politic de tip grassroots (la firul ierbii), fenomenul tactical media evidențiază puterea de acțiune a tacticilor care privilegiază contextualizarea atitudinilor alternative în raport cu strategiile globaliste de întărire a controlului politic și economic. În raport cu aceste tendințe, arta activistă reacționează vizual și discursiv, sub forma protestului colectiv și a nesupunerii civile, înlocuind plăcerea estetică cu utilitatea subversivă într-un tip de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
se constituie asemenea unei analize în progres. Ținând cont de faptul că, la ora actuală, critica de artă utilizează o metodologie orientată spre expunerea lucrării de artă nu atât la descrierea rezultatului percepției estetice, care poate duce la un tip privilegiat de experiență estetică, cât la examinarea/analiza și aprecierea/evaluarea oferite de procesele gândirii productive, critice și creative, s-ar putea ține cont de capacitatea experimentală a artei critice de a furniza un model al criticii ca act artistic. O
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Consemnând "stilurile comunicaționale și acțiunile grupurilor culturale, din perspectiva acestor autori"6, Our Voices intenționează să exploreze relația complexă dintre comunicare și cultură, printr-o echilibrare binevenită a ponderii "vocilor" în spațiul discursiv academic, astfel încât vocea dominantă, articulată în "forme privilegiate de cercetare științifică"7 și care exprimă, mai degrabă, "nefamiliaritatea (celor care o articulează adăugirea mea) cu acțiunile particulare care împrumută semnificație categoriilor sau dimensiunilor culturale generale pe care le creează"8, să înceteze să ofere perspectiva unică ce poate
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Dominarea, prin urmare, are loc, de această dată în cuvintele lui Therborn, prin intermediul "construcției și menținerii unei ordini particulare a discursului [...] și al implementării unor afirmații și sancțiuni non-discursive"669. Clasa socială legiuitoare, continuă criticul, se afirmă prin intermediul ritualurilor, mediul privilegiat de exprimare a puterii, în timp ce rolul său ca atare este "sancționat, în sens negativ, prin actul ultim de excomunicare a celor care nu reușesc să participe"670 la ritualurile respective. Construcția structurilor sociale ale discursului pornește de la anumite "restricții în privința
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]