18,757 matches
-
zile, prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, reprezintă o garanție suplimentară, reglementată în favoarea inculpatului, în scopul evitării unor eventuale situații de incertitudine cu privire la posibilitatea acestuia de a-și apăra drepturile și interesele procesuale. Astfel, contestația formulată de inculpat, conform art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu va putea fi soluționată și după data expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, iar cea formulată de procuror nu poate să fie judecată înaintea
DECIZIA nr. 604 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267350]
-
ar circumscrie reglementării privind răspunderea disciplinară. ... 11. În final, instanța nu apreciază ca fiind pertinentă referirea autorului excepției de neconstituționalitate la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la art. 6 din Convenție, întrucât textul de lege criticat oferă garanții procesuale, între care se află dreptul de acces la o instanță, în legătură cu „drepturile și obligațiile cu caracter civil“ ale unei persoane, respectiv relativ la „temeinicia oricărei acuzații în materie penală“ îndreptată împotriva unei persoane. Or, problema strictă a aplicării
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022, Curtea a reținut, la paragraful 19, că dispozițiile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 „constituie sediul materiei în privința condițiilor de admisibilitate ce țin de cadrul procesual în care se ridică excepția de neconstituționalitate (autoritatea în fața căreia se ridică excepția, titularul dreptului de a o invoca ori legătura cu soluționarea cauzei), precum și de obiectul excepției în sens de trăsături distinctive și definitorii ale normei care
DECIZIA nr. 593 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267376]
-
al României, Partea I, nr. 532 din 24 mai 2021, paragrafele 25-30, Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale criticate și a reținut, în esență, că acestea prevăd posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale. Pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime, părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanator, vexator pentru magistrați ori pentru instanță. În condițiile în care dispozițiile legale criticate se referă la introducerea cu „rea-credință“ a unei cereri
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
și drepturilor civile. Art. 14 alin. (2) din Codul civil consacră conceptul de „bună-credință“ ca o prezumție legală relativă care valorează până la proba contrarie. În același sens este și art. 12 din Codul de procedură civilă, conform căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință potrivit scopului pentru care au fost reglementate și cu respectarea drepturilor celorlalte părți, exercitarea abuzivă atrăgând răspunderea părții pentru prejudiciile morale și materiale cauzate și, totodată, aplicarea unei amenzi judiciare. ... 22. Curtea a mai reținut
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
scopului pentru care au fost reglementate și cu respectarea drepturilor celorlalte părți, exercitarea abuzivă atrăgând răspunderea părții pentru prejudiciile morale și materiale cauzate și, totodată, aplicarea unei amenzi judiciare. ... 22. Curtea a mai reținut că aprecierea exercitării abuzive a drepturilor procesuale revine instanței de judecată care determină cazurile în care un participant la proces acționează contrar bunei-credințe, care trebuie să îmbrace forma bunei intenții, a diligenței și a abținerii de la producerea vreunui prejudiciu celorlalte părți, în acord cu respectarea ordinii
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
a diligenței și a abținerii de la producerea vreunui prejudiciu celorlalte părți, în acord cu respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri care caracterizează relațiile sociale. Așadar, având în vedere că judecătorul este cel care conduce dezbaterile, urmărind respectarea egalității procesuale a participanților dintr-un litigiu, el va fi cel care, în funcție de circumstanțele cauzei și în caz de înfrângere a prezumției bunei-credințe, va aprecia cu privire la vinovăția părții și ordinea de drept încălcată și va aplica amenda judiciară
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
legale criticate nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane și nici nu aduc atingere principiului unicității, egalității și imparțialității justiției, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție. De asemenea, nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere principiului neretroactivității legii civile sau dreptului de acces la justiție și nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
57 din Constituție. De asemenea, nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere principiului neretroactivității legii civile sau dreptului de acces la justiție și nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de toate garanțiile procesuale care condiționează, într-o societate democratică, procesul civil. Totodată, textele legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale privind statul de drept și respectarea supremației Constituției, celor privind tratatele internaționale referitoare la drepturile omului și nu aduc atingere nici prevederilor corespunzătoare cuprinse
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică. ... 8. În continuare, invocă Decizia nr. 819 din 24 noiembrie 2015, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că procedura contestației la executare este calificată ca un mijloc procesual de rezolvare a situațiilor relative la executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Astfel, procedura contestației la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
folosite. ... 11. Textul de lege criticat nu îngrădește nici accesul liber la justiție, întrucât contestația la executare reprezintă, în sine, o garanție a realizării acestui drept. Stabilirea unor reguli speciale de procedură, precum și a modalităților de exercitare a drepturilor procesuale (cum este și cea privind cazurile în care se poate face contestație la executare) este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă liberul acces la justiție, Curtea Constituțională statuând în acest sens că legiuitorul poate institui
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la ședințele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepțiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea oricăror altor drepturi procesual penale și posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător. În concluzie, apreciază că dispozițiile art. 598 din Codul de procedură penală sunt constituționale. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 819 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 11 februarie 2016, a observat că procedura contestației la executare este calificată ca un mijloc procesual de rezolvare a situațiilor relative la executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Astfel, procedura contestației la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
dispozițiile referitoare la contestația la executare constituie norme de procedură, iar, conform art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este prevăzută numai prin lege, stabilirea unor reguli speciale de procedură, precum și a modalităților de exercitare a drepturilor procesuale (cum este și cea privind cazurile în care se poate face contestație la executare) fiind realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale. Curtea a statuat în acest sens că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
căilor de atac. ... 21. Aceste dispoziții constituționale conferă legiuitorului competența exclusivă de a stabili procedura de judecată și îl îndrituiesc pe acesta ca, în considerarea unor situații deosebite, să stabilească reguli speciale de procedură, inclusiv modalități de exercitare a drepturilor procesuale, așa cum este și situația reglementării cazurilor în care poate fi promovată contestația la executare, reglementare realizată prin dispozițiile art. 598 din Codul de procedură penală (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 699 din 29 noiembrie 2016, publicată în
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
508 din Codul civil sunt neconstituționale pentru că nu prevăd și calitatea celuilalt părinte de a solicita decăderea din drepturile părintești“. ... 6. Tribunalul Galați - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, arătând, în esență, că recunoașterea calității procesual active în acțiunile prin care se solicită decăderea din drepturile părintești doar autorității tutelare, nu și părintelui nu constituie o încălcare a liberului acces la justiție. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare
DECIZIA nr. 30 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267559]
-
prealabil, că deși autoarea acesteia nu invocă normele de referință și nici nu formulează o minimă motivare a neconstituționalității textului criticat, instanța judecătorească în fața căreia a fost ridicată excepția, în manifestarea rolului său activ, a avut în vedere parcursul procesual - soluția primei instanțe, precum și motivele de apel - și a considerat că excepția de neconstituționalitate este motivată în sensul că dispozițiile art. 508 din Codul civil sunt neconstituționale, întrucât nu prevăd și calitatea celuilalt părinte de a solicita decăderea din
DECIZIA nr. 30 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267559]
-
constituționale pretins încălcate, Curtea, în mod rezonabil, poate raporta critica de neconstituționalitate astfel reținută de instanță la art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat stabilește calitatea procesuală activă în formularea cererii de decădere din drepturile părintești exclusiv autorității tutelare dacă viața, sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului este primejduită prin modalitățile expres prevăzute de text. ... 14. Anterior intrării în vigoare a Codului civil, soluția legislativă criticată se
DECIZIA nr. 30 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267559]
-
de constituționalitate prin Decizia nr. 141 din 8 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 7 mai 2003, Curtea constatând constituționalitatea acestora. ... 15. Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile legale care statuează calitatea procesuală activă exclusivă a autorității tutelare de a solicita decăderea din drepturile părintești nu încalcă prevederile Constituției. Sancțiunea decăderii din drepturile părintești reprezintă o sancțiune civilă care se dispune în cazurile în care părinții, prin felul de exercitare a drepturilor părintești
DECIZIA nr. 30 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267559]
-
le oferă pentru a se șicana reciproc, ajungând până la dispute cu privire la situația copiilor, care, doar aparent, dau expresie interesului acestora din urmă. ... 17. În considerarea unor asemenea rațiuni, legiuitorul a înțeles să recunoască exclusiv autorității tutelare calitate procesuală activă într-o acțiune cu consecințe deosebit de severe, cum este aceea prin care se solicită decăderea unui părinte din drepturile părintești. ... 18. Faptul că o asemenea calitate nu este recunoscută și părintelui nu constituie o încălcare a accesului liber
DECIZIA nr. 30 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267559]
-
dreptul la acțiune în sens material este independent și are un regim juridic propriu din perspectiva prescripției extinctive în raport cu cel având ca obiect pretenții. ... 40. Ca atare, în măsura în care reclamantul înțelege să își construiască demersul său procesual în această manieră, există posibilitatea constatării caracterului ilicit al faptei prin dispozitivul hotărârii și respingerii acțiunii în pretenții ca prescrisă sau ca neîntemeiată, după cum există și posibilitatea admiterii ambelor capete de cerere. ... 41. Acest raționament juridic este valabil pentru
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
ori, după caz, sediul acestuia nu se află în localitatea unde instanța de judecată își are sediul. ... 15. În ceea ce privește data îndeplinirii procedurii, art. 165 din Codul de procedură civilă determină expres, pentru fiecare caz în parte, momentul procesual în care procedura de citare se socotește îndeplinită, în funcție de modul de îndeplinire a procedurii de citare. Astfel, în ceea ce privește comunicarea citației sau a actului de procedură prin poștă sau curierat rapid, procedura se consideră îndeplinită: la
DECIZIA nr. 622 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267553]
-
scadenței sumelor cuvenite și până la data plății. ... 11. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile O.U.G. nr. 158/2005. ... 12. Prin încheierea din 17 februarie 2022, Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale procesuale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției I civile a aceluiași tribunal, cauza fiind reînregistrată sub nr. 5.409/30/2021*. ... 13. Prin Sentința civilă nr. 629/PI din 6 mai 2022, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a admis în
DECIZIA nr. 12 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267415]
-
din Codul de procedură penală. ... 12. Curtea observă că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală au legătură cu soluționarea cauzei în care este ridicată excepția de neconstituționalitate numai dacă aceasta este invocată în cadrul procesual creat prin formularea unei căi ordinare de atac, apel sau contestație, cale de atac care, potrivit textului de lege criticat, este inadmisibilă. ... 13. Speța în care a fost invocată prezenta excepție vizează însă judecarea pe fond a unei cereri de
DECIZIA nr. 10 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266676]
-
soluției procurorului de renunțare la urmărirea penală. Așa fiind, dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală nu au incidență în speța în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, întrucât aceasta se află în etapa procesuală a soluționării fondului. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (...) privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o
DECIZIA nr. 10 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266676]