8,957 matches
-
un spirit ce se vrea umil, aservit realului în poză de copist, cîtuși de puțin un vizionar tumultuos, rebel, deși nelipsit de un sîmbure de subversiune ce-i aromează textul... Cu totul diferit ni se înfățișează, de pildă, Nicolae Breban. Prozatorul de mare tonaj întrupează o reacție activă față de realul bineînțeles resorbit și de astă dată în imaginar, un real filtrat prin grila convențiilor personale, pe care dorește însă a-l remodela, reconsidera, restructura fățiș. A-l confrunta energic cu eul
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
voluntariste doresc a transcende subiectivitatea, a se proiecta în universal: "N-am scris niciodată (jurnal), nu mi se par atît de importante și esențiale senzațiile mele cotidiene". Jurnalele lui Kierkegaard și Kafka ar arăta "o insuficiență creativă". Pornirea antidiaristică a prozatorului nostru acceptă doar două excepții, într-o frază trepidantă, fără încheiere: "Tolstoi, Dostoievski, sunt de acord, ei pot să facă ce vor, ei, cu opera lor, pot să meargă și la curve, pot să-și permită orice, să scrie și
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
în glorie, sînt de apărat într-o altă discuție. Însă asta nu scuză amestecul - par ignorance - în frazele autorului, chiar dacă ipoteza lui Radu Pavel Gheo cum că frazele alambicate ale traducerii, în locul șirurilor clare ale originalului, pot influența vreun tînăr prozator, care trăiește, așa, cu un model fals, e cam hazardată. Nici furculisioanele, omisiunile, depărtarea nepermisă, prin reformulare, de contururile unei idei. Nici lipsa de cuprindere a întregului, de care se indignează, în primul rînd, Radu Pavel Gheo scriind despre "elefantul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
litere și mai mari. „Iar acest proces de elaborare este ca o cocă care crește, care crește și dospește, pînă cînd pare mulțumit“. Scriitorul portughez rămîne astfel fidel unui proces tot mai complicat de elaborare, care, „mai cu seamă pentru prozatori, dar și pentru poeți, pe măsură ce îmbătrînesc“, după opinia conaționalului nostru, „devine misiunea cea mai importantă“. Iar Șerban Foarță își trece subiectul prin malaxorul d-sale ludic, de care pare a nu se separa nici ziua, nici noaptea, verificîndu-l în imaginativa
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
militantismul liberal-occidental, I. B. Lefter este acreditat pentru că aduce o perspectivă postmodernă asupra modernismului românesc, dar discreditat pentru că nu se decide între teorie și istorie literară. Ion Simuț ia foarte în serios ideea de "mare miză" a prozei, susținută de prozatorul Mihai Sin într-o teză de doctorat cu scop preponderent didactic, dar și literar, pro domo. Marea miză este un mai vechi pariu al prozei, derulat și la noi, prin câțiva autori epici semnificativi. Ea este de natură tematică și
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
plasată, oarecum, în fundal. Relevarea omogenității și a caracterului integrator al unor forme poetice este, pentru critic, de mai mare relevanță decât istoria sau cronologia formelor respective. Proza poetică românească în secolul al XIX-lea (1971) are ca reper Arta prozatorilor români a lui Vianu și își propune să analizeze, cu instrumentele stilisticii, specia literară a poemului în proză, specie care, în viziunea lui Mihai Zamfir semnifică o prefigurare a prozei secolului XX. Secolul al XIX-lea e perceput de critic
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
este mai limitat, în sesnul că încearcă să explice sistematica unei anumite zone dintr-o poezie națională - lirismul portughez; este apoi un model reductiv, esențializat". Cealaltă față a prozei (1988) își propune să interpreteze, din perspectiva stilisticii diacronice, operele unor prozatori precum Mateiu Caragiale, Blecher, Marin Preda etc., opere percepute și din unghiul surprinderii unei viziuni sau tematici singulare, specifice. E detașat, astfel, romanul clasic, ce se fundamentează pe un principiu al succesiunii și romanul modern, construit prin intermediul simultaneității și structurat
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
strâns în jurul ei numeroși co-organizatori, de la Prefectura Iraklion sau Centrul European de Traducere din Atena până la primăria din localitatea ce poartă azi numele „Nikos Kazantzakis”, la Muzeul omonim din localitate sau la Consiliul Mondial al Cretanilor. Îngrijorați de faptul că prozatorul grec cel mai tradus în străinătate (titlul de cel mai tradus poet grec îi aparține lui Konstantinos P. Kavafis) a intrat în ultimii ani întrun nedrept con de umbră, organizatorii au dorit să afle cauzele acestei situații și să caute
Nikos Kazantzakis și destinul operei sale by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7027_a_8352]
-
a scriitorului, o adevărată mină de informații pentru descifrarea uneia dintre cele mai complexe personalități grecești ale secolului 20. Interesantă a fost dezbaterea care a urmat, la care au participat scriitoarea Rhea Galanaki, profesorul atenian Yorghis Yatromanolakis, critic literar și prozator, avocatul Yorgos Stefanakis, specialist în spinoasa problemă a drepturilor de autor. Situația și calitatea traducerilor, difuzarea, posibilitatea reeditărilor și a unor noi traduceri din opera lui Kazantzakis au preocupat participanții la lucrările celei de-a doua zile, desfășurate în nou-renovatul
Nikos Kazantzakis și destinul operei sale by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7027_a_8352]
-
e că recurge la citate că la o ornamentica neasimilata". Parfumul trecutului În numărul 5 al prea puțin cunoscutei reviste SPAȚII CULTURALE care apare la Râmnicu Sărat putem gasi, printre altele, evocarea unui scriitor aproape uitat, Octavian Moșescu, poet și prozator, editor el însuși, cândva, al unor publicații locale că Vestala, 1915-1916, Râmnicu Sărat, 1919, Foaia Râmnicului, 1920. Autorul evocării, Florentin Popescu, menționează, de asemenea, faptul că "Octavian Moșescu fusese, între 1921-1925, pe când își făcea studiile universitare la Viena, președinte al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
și meditațiunea în singurătate îmi fu delectațiunea ordinară. Jocurile tumultoase și frivole ale consoților nu mă atrăgea, cutezanța nicecînd predomni în caracterul meu. Pentru taciturnitate toți mă negligea, nimeni nu se interesa de mine" (Scris. I, iunie 1835), își continuă prozatorul autoportretul foarte puțin măgulitor. Numai că, vorbind despre lipsa "cutezanței", el se referea probabil la curajul pur fizic; pentru că, spiritual, fusese înzestrat cu o "cutezanță" ieșită din norme. Va străbate timp de zece ani, însoțind mereu cîte un personaj bogat
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
doi pași, pentru că Ion se strecurase înadins la missa de la biserica Madeleine, cînd Regina era de față ("o damă înaltă, bătrînă, plină de demnitate, i se vede suferința în ochii cei roșii, ca și cum ar tot plînge" - Scr. XX, februarie 1841). Prozatorul nostru nu poate trece printr-o țară sau printr-un oraș fără a vizita ceea ce lui i se pare că reprezintă punctul cel mai înalt al locului. Adaptabilitatea sa extraordinară se vădește chiar și acolo unde viteza de asimilare poate
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
noi sînt solicitați să scrie despre munca lor. Cronicarul are o mare prețuire și recunoștință pentru munca dificilă, lipsită de glorie și prost plătită a acestei categorii de cărturari, pe nedrept considerați inferiori scriitorilor propriu-ziși (deși majoritatea sînt și eseiști, prozatori, critici literari, poeți). Pentru a fi un bun traducător de literatură e necesar un cumul de înzestrări mai rar decît talentul nativ: inteligența pătrunzătoare a exegetului, acribia documentaristului, răbdarea de a șlefui stilistic materia brută pentru a-i da cît
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
-a a cărții sale O pasăre pe sârmă. Într-o dezbatere critică purtată anul trecut, cu polemici frontale și colaterale, s-a vorbit mult, în siajul opiniilor lui Paul Cernat, despre mizele mari și mizele mici în literatura noastră "tânără". Prozatorii recenți, ai anilor 2000, n-ar avea memorie istorică și culturală, fiind niște bricoleuri postmoderni, cu toate deficiențele "optzeciștilor", dar fără meritele acestora. Lipsite de teme majore și de o elaborație pe măsură, cărțuliile lor, fără viziune și chiar fără
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
alunge, așa cum nu putu să vorbească. Dezolarea erupsese ca un vulcan." (p. 214). Senzațiile ambigue și marile emoții ale tinerei protagoniste îi alterează exprimarea, ceea ce i se poate întâmpla oricui. Dar procesul acesta interior, în a cărui analiză și vizualizare prozatorii veritabili obțin uneori adevărate performanțe, are la Ioana Nicolaie astfel de rezultate, liricoide la modul ridicol. Ca și în alte romane de ultimă generație, auto- sau pseudo-ficționale, prin stil indirect liber și diverse instanțe confuze logic și filologic, filele și
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
de mesaje dintre cei doi reflectă psihologia personajelor și fac foarte credibilă evoluția/involuția relației dintre ele. Evocarea poveștii de dragoste (ratată) dintre Tudor/Teodor și Cezarina este partea cea mai solidă a romanului și ea dă măsura talentului de prozator al lui Teodor Bulza. Paginile au o reală tensiune existențială, stilul pune foarte bine în valoare personalitatea protagoniștilor. Pe fondul pasiunii tot mai acaparatoare a bărbatului, nevoia de libertate a femeii devine lesne de înțeles. Ea îi este expusă partenerului
Întoarcerea la Taormina by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7386_a_8711]
-
majoritatea copiilor la cel dintâi contact cu viața extrauterină, ci s-a mulțumit să-i învăluie pe cei de față într-un surâs luminos, ca și ziua care-l primea în brațele ei." ÎNFRUMUSEȚAREA REALITĂȚII. Metodă utilizată cu predilecție de prozatori și poeți. Nu este vorba, din păcate, de o capacitate de a vedea frumusețea acolo unde alții nu o văd, ci de o înfrumusețarea exterioară, care te face să te gândești la obiceiul fardării morților; "Silvia ieși în uliță cu
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
Micaela Ghițescu Cu un an în urmă, la 4 octombrie 2008, se stingea la Lisabona unul din cei mai mari prozatori ai epocii post-revoluționare portugheze, Dinis Machado. Cartea sa, Ce spune Molero, a spart toate canoanele timpului, inaugurând era noului roman portughez - și poate chiar universal. Cert este că, după această "carte-bombă" cum a fost unanim considerată, atât în țara sa
Inevitabila despărțire... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6853_a_8178]
-
A plecat în Europa convins că editorii îi vor primi cu entuziasm manuscrisul, însă a continuat să scrie la fel de impasibil, la fel de indiferent față de orice în afara propriului succes. E un program de muncă la care n-a renunțat de bunăvoie niciodată. Prozatorul plin de sine, începătorul ce nu se sfia să se autodefinească drept un scriitor "important" era, dincolo de superficialitatea relațiilor umane, dincolo de ironii și derapaje, un monument de seriozitate și determinare. Faulkner n-a avut clar proiectat în minte, de la început
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
echinoxiste, Mircea Petean este asemeni soldatului japonez: la douăzeci de ani după căderea comunismului și schimbarea mai tuturor regulilor jocului (inclusiv în literatură) continuă să apere, cu armele sale puțin demodate, pozițiile strategice cucerite cu atâtea sacrificii de poeții și prozatorii de la mijlocul deceniului nouă al secolului XX. Nu că ne-am fi așteptat ca un ardelean serios precum domnul Petean să treacă peste noapte la fracturism sau să devină un portdrapel al milenarismului. Mai ales că moda nu înseamnă în
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
existența unei cărți pe care nu știu câți au văzut-o vreodată (se numește Eu și restul opus și a fost publicată la Editura Marist din Baia Mare), trebuie să mascăm cu aer doct curiozitatea în fața apariției, din senin, a acestui autor între prozatorii de la Cartea Românească. Prin vârstă, Constantin Ciucă e optzecist. S-a născut în 1958, a fost profesor de engleză la Liceul Energetic din Cernavodă, apoi liber profesionist și, din infor-ma-țiile de pe clapetă, globetrotter. Prin copyright, el aparține ultimului val al
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
presărat cu o discretă pudră suprarealistă, romanul Alexandrei Târziu, Lista lucrurilor care obsedează este o carte densă, puțin barocă, dar foarte interesantă. O ficțiune insolită despre metodele de supraviețuire ale românilor de ieri și de azi scrisă cu măiestria unui prozator încercat.
Ruleta vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6887_a_8212]
-
mai mici dar foarte selecte. Descoperirile le-am făcut cu ajutorul lui Ernest Wichner, directorul Literaturhaus din Berlin. Nu mai puțin de trei apariții editoriale îi poartă în această toamnă „sigla". La editura Wunderhorn, Wichner,care mai este și eseist, poet, prozator, a lansat o antologie de poezie română, apărută în cadrul proiectului Alfabete Balcanice. Volumul consacrat României este rodul unui program literar al Casei de Creație Edenkoben, în colaborare cu Institutul Cultural Român, cu Fundația Pentru Poezie Mircea Dinescu și cu sprijinul
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
Ce e epic aici, e în sensul unor constrângeri de versificație și, în mod implicit, de gen. Se povestește doar atât cât permite metafora să se povestească. Nu e cazul să explic diferența dintre un poet de succes și un prozator de succes. Cel din urmă, cum spuneau pașoptiștii, n-are nume bun. Imaginați-vă numai cum ar arăta un asemenea poem (scris, parcă, pe hârtie milimetrică) transpus, să zicem, în subiect al unei nuvele: „Lângă ușa mea, la numărul 12
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]
-
urmăriți în continuare, la Frankfurt, pianistul Harry Tavitian într-un captivant program de muzică ethno-jazz, apoi „Romanian Piano Trio", coregraful Gigi Căciuleanu și formația sa de dansatori, cântărețul Grigore Leșe într-un spectacol folcloric semnificativ intitulat „Origini", pot fi urmăriți prozatorii Gabriela Adameșteanu și Mircea Cărtărescu citind din opera lor, manifestări extrem de populare în mediul cultural german, de asemenea proiecții de filme aparținând noului val românesc, regizorilor Cătălin Mitulescu, Cristian Mungiu, Cristian Nemescu, Nae Caranfil. Sunt expuse colecții numismatice, de filatelie
Zilele culturii românești la Frankfurt by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6786_a_8111]