3,267 matches
-
întâi să trăiești, apoi să filozofezi.) Copii, cu adâncă smerenie să aducem laudă lui Hristos pentru bunătățile oferite. Da, mama. Bogații au sărăcit și au flămânzit, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele. (Psalm 33:10) Amin. Bine, dragii mei copii, bine. Sunteți niște copii buni, vă iubesc atât de mult... Acum stați cuminți și odihniți-vă. Așa. Atunci nu ne-am dat prea bine seama, dar ziua aceea a constituit pentru noi, cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pentru a îndepărta urmele reziduale inoportune. Acuma, te rog, Mircea, toarnă-mi puțină apă să mă spăl pe mâini. Cu plăcere, mama, poftim. Gata. Se terminase. Acum se puteau odihni. Copii, rugăciunea de seară, vă rog. Recitam, împreună cu mama, versetul psalmului Cu pace, așa mă voi culca și voi adormi, că Doamne, îndeosebi întru nădejde m-ai așezat. (David 4:8) Mama a stins lumânarea. Noapte bună, copii. Noapte bună, mama. Dar mama nu putea dormi, nu avea somn. Gândurile o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cenușă umană depuse succesiv pe suprafața lor, iar soarele își arăta doar o părticică din măreția, puterea și căldura lui, aflându-se într-o perpetuă și înspăimântătoare eclipsă. Cerul cerului este al Domnului, iar pământul l-a dat fiilor oamenilor (Psalm 113:24) Cerul este tronul Meu și pământul așternut picioarelor Mele. (Fapte 7:49) Pe deasupra oceanului planetar, peste pădurile și munții acestui Pământ, peste întinderile nesfârșite și inospitaliere ale deșertului și sus, sus de tot, până la zenit și mai departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
imaculată, țesută din cel mai fin borangic și brodată cu încântătoare motive folclorice? La ce meditai, Doamne? Spune! Ai probleme? Crezi că aș putea să Te ajut cu ceva? Și-au făcut viței în Horeb și s-au închinat idolului. (Psalm 105:19) O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? (Matei 17:17) Eu te voi pierde pe tine, Israele și cine ar putea veni în ajutorul tău? (Osea 13:9) Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o întâmplare fericită de care alții și mereu alții se fac vinovați." Mă-ntreb ce amintire rușinoasă, ce lașitate, ce întâmplare datorată altora s-o fi ascunzând în spatele zavezelor brodate de la Mănăstirea Putna, a Porții Sărutului de la Tg. Jiu, a psalmilor versificați de Dosoftei ori, de ce nu, chiar a crucilor inscripționate de Ion Stan Pătru la Săpânța... * Î n "Naissance de l'art cinetique" de Frank Popper, Paris, 1976, Sandu Darie este așezat alături de Vasarely și Schöffer. Când l-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
milelor de lângă ușă, dar e încuiată. Mă hotărăsc să șterpelesc două giulgiuri violete pentru culcuș (500?). Obosit, ar fi bine să dorm câteva ore. Deocamdată nu mai fac observații meteorologice.) După-amiaza: Am schițat ceremonia: începe ca la carte cu un psalm. Am încercat iar orga, lamentabil! Ceremonialul se modifică după împrejurări. Așadar: se așază 16 lumânări de fiecare parte a drumului spre presbiteriu, 4 în jurul mormântului, 6 în jurul cristelniței. La mormânt: portretul lui Luther, candelabrul cu șapte brațe. N-am găsit
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
cu o ușiță din grătar metalic arcuită la vârf. Încuiată, dar ușor de forțat. Presupun că dulapul trebuie să conțină argintăria bisericii. Eroare: numai o mână de lemn scorojită (de la un înger baroc?) și un maldăr de cărți vechi de psalmi. Golesc, dimensiunile corespund. Împachetez și ramurile de pin. Iau portretul lui Luther, adun cioburile și îl așez înclinat spre figura de pe altarul Mariei. Aprind două lumânări. Încep din nou să repet pașii, sunt alte dimensiuni. Pare firesc să nu urmez
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
măsură acesta din urmă. În Europa catolică și protestantă, cămătarul (În speță, cel evreu) a fost asociat cu Iuda Iscarioteanul, cu Diavolul și cu Infernul. Și aceasta nu numai pentru că, În general, evreul era demonizat. Fiindu-i interzis Paradisul (cf. Psalmul XV, 5), cămătarul nu putea ajunge decât În flăcările Iadului. La această soartă post-mortem Îl condamnă și Dante (vezi Infernul, XVII, 43-78). Dimpotrivă, În partea răsăriteană a conti nentului, cel demonizat nu a fost atât evreul cămătar, cât evreul cârciumar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
practice agricultura În zonă până târziu, În epoca interbelică : „L-am văzut [pe evreul din Maramureș] - scria publicistul F. Brunea-Fox În 1928 - În ipostaza omului de la șes, trăgând la plug, cu pulpana caftanului prinsă În brâu, cântând nițel fonf un psalm sau o melopee de ghetto” <endnote id=" (791, p. 69)"/>. Se pare că astfel de activități agricole nu fuseseră complet străine evreilor nici Înainte de epoca josefiniană. Conform unui document de pe la 1820, unii evrei vorbeau despre „strămoșii lor” care au lucrat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Coresi În 1580, În colecția sa de predici (Omiliar, XXVI) -, ca și aspida, ce-ș astupă auzul urechilor sale, ci cuvântul lu Dumnezeu cu Înțeles să-l auzim” <endnote id="(176, p. 1873)"/>. Aspida apare cu aceeași simbolistică Într-un psalm În care Dumnezeu este invocat pentru a-i judeca și pedepsi pe cei păcătoși și nelegiuiți : „Cei fără de lege Își greșesc cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul șarpelui ; ei sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fără de lege Își greșesc cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul șarpelui ; ei sunt ca o aspidă surdă care-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii pe eșarfe roșii (ambele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Facerea 22) - este gata să-l sacrifice pe fiul său, Isaac. De data aceasta, este vorba de orbirea lipsei de credință a evreului neotestamentar. La fel ca idolii păgâni, evreii „au ochi, dar nu văd ; au urechi, dar nu aud” (Psalmul 115, 5-6). În mod evident, nu este vorba de carențe senzoriale ale „evreului real”, ci de unele psiho-morale ale „evreului imaginar” : „De ce nu Înțelegeți graiul meu ?”, Îi Întreabă Isus pe iudei. Și tot el le răspunde : „Fiindcă nu puteți să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
transformat și această celulă într un mic Tabor de transpunere sufletească în lumina nepieritoare a lui Dumnezeu. Și începutul făcut de mine l-a continuat profesorul Nichifor Crainic, prin cea mai frumoasă rostire pe care am auzit-o vreodată a Psalmului 50.” Virgil Maxim povestește că „Noaptea și ziua, ștafeta rugăciunii continua fără întrerupere, candela vie ardea permanent”. Și despre minuni înfăptuite prin rugăciune tot Virgil Maxim ne aduce mărturie, povestind cum în iarna 1963 - 1964, ținut trei luni într-o
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
despre minuni înfăptuite prin rugăciune tot Virgil Maxim ne aduce mărturie, povestind cum în iarna 1963 - 1964, ținut trei luni într-o celulă foarte rece, deși foarte slăbit, rezistă în mod inexplicabil pentru opresori: „Tot timpul mă rugam și cântam psalmi. Nu-mi era frig, nu răcisem, nici măcar un strănut. Mă deșteptam proaspăt la suflet și la trup, deși mai toată noaptea o petreceam în priveghi; dispoziția sufletească și mintea limpede și sprintenă mă făceau să cuget probleme dificile ca înțelesuri
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
roagă e un om liber.” Întrebat dacă nu erau urmăriți când se rugau, știut fiind că nu li se dădea voie, Părintele Justin spune că „vizeta avea și ea darurile ei: colțurile, unghiurile moarte. Acolo te retrăgeai și făceai toți psalmii, toate rugăciunile și tot ce știai”. Pentru a-i păcăli pe gardieni, puneau pe pat o pătură răsucită pentru a sugera că deținutul, care se ruga întrun colț nevăzut al camerei, ar fi fost de fapt în pat. Așadar, deși
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Înviat! din ce în ce mai tare, simțind nevoia să apărăm viețile noastre cu strigătul Învierii. Pe măsură ce noi cântam, loviturile, icnetele și vaietele scădeau în intensitate. Mai târziu am înțeles că Dumnezeu oprise martiriul în noaptea Învierii Lui. Sfântul Apostol Pavel și Sila cântau Psalmi și se rugau în închisoare. Dumnezeu actualizează minunile lui pentru fiecare generație de credincioși care suferă pentru adevăr”. În 1949, în închisoarea Pitești, 800 de deținuți rosteau într-un glas Hristos a înviat!, realizând o împreună-trăire cu oamenii care veniseră
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
a reușit într-un final să slujească Liturghia în celulă cu cei doi de față „amândoi erau plini de lumină”. O altă slujbă, de data aceasta o „Vecernie”, trăiește în închisoare Crainic cu puterea imaginației în care: Eu recita-voi psalmul sublim 103 Iar tu „Lumină lină” m-aș bucura să zici. Aceste versuri ne reamintesc mărturia părintelui Zosim Oancea, care povestește cum, după rostirea unei rugăciuni în celula în care intrase pentru prima dată, a urmat cea mai frumoasă rostire
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
lină” m-aș bucura să zici. Aceste versuri ne reamintesc mărturia părintelui Zosim Oancea, care povestește cum, după rostirea unei rugăciuni în celula în care intrase pentru prima dată, a urmat cea mai frumoasă rostire auzită vreodată de către dânsul a Psalmului 50, rostit de către profesorul Nichifor Crainic. O întreagă teologie găsim în „Cântecul potirului”, Crainic făcând aici măsura înaltă a credinței și teologiei sale, ca și a dragostei de neam. E o poezie așezată, dar plină de repere teologice, în care
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
face referire în ,,How a Plot Convulsed Iran in 1953", James Risen, New York Times, 16 aprilie 2000. (7) Traducerea în engleză din poemul lui Saadi Shirazi este atribuită lui Iraj Bashiri. Capitolul 13: ORIENTUL MIJLOCIU: PUTEREA DE A ALEGE (1) Psalmul 55, vs. 21. (2) Ghazi Hamad, citat în ,,From Hamas Figure, an Unusual Self-Criticism", Steven Erlanger, New York Times, 28 august 2006. (3) David Grossman, discurs la mișcarea pentru pace de la Tel Aviv, retipărit în Yedioth Ahronoth, 3 noiembrie 2006. Capitolul
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
Ideea este tipic franciscană. Din Epistolele pastorale, amintim ideea despre comportamentul onest în fraternitate: „frații trebuie să evite certurile” (2Tim. 2, 4), „să nu vorbească pe nimeni de rău, ci să mărturisească tuturor oamenilor o blândețe perfectă” (2Tim. 3, 2). Psalmii sunt mereu prezenți în viața Sfântului Francisc, în rugăciunile zilnice sau ca sursă de inspirație. El are convingerea adâncă că Evanghelia conține harul lui Dumnezeu, dăruit nouă cu dragoste și bucurie, și de aceea, le cere fraților minori, chiar în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
îngăduit nici refuzul de a ne lăsa integrați în dinamica iubirii pe care o are Dumnezeu pentru lume”. Sunt povețe de viață pe care Francisc ni le-a transmis în expunerea „Bucuria perfectă și adevărată”. Îndemnul care răzbate dintr-un psalm de Crăciun, îl regăsim și în psalmii din Vinerea Mare: „Lepădați-vă de voi înșivă, păstrați crucea cea sfântă și perseverați până la sfârșit în legea sa”. Pentru Francisc, Crăciunul, adică întruparea lui Isus, este „sărbătoarea sărbătorilor”, când întreaga creație „tresaltă de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
integrați în dinamica iubirii pe care o are Dumnezeu pentru lume”. Sunt povețe de viață pe care Francisc ni le-a transmis în expunerea „Bucuria perfectă și adevărată”. Îndemnul care răzbate dintr-un psalm de Crăciun, îl regăsim și în psalmii din Vinerea Mare: „Lepădați-vă de voi înșivă, păstrați crucea cea sfântă și perseverați până la sfârșit în legea sa”. Pentru Francisc, Crăciunul, adică întruparea lui Isus, este „sărbătoarea sărbătorilor”, când întreaga creație „tresaltă de bucurie”. Pruncul cel fără de patrie, care a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
tip)tor pentru gustul meu. Ușa r)mane deschis) În timp ce bem ceaiul și privim, pește Gai-Hinnom, spre Muntele Sion. Shahar st)ruie În convingerea c) aerul din Ierusalim stimuleaz) intelectul - asa credea unul dintre cei mai mari rabini - si menționeaz) psalmul În care se cânt) despre vesmântul de lumin) al Domnului. La Ierusalim, poți lua În serios acest lucru. Un personaj dintr-o povestire extraordinar) a lui Isaac Bashevis Singer spune, privind cerul Israelului: „Nu, acesta nu este doar un khamsin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
sentențiile melancolice despre destin", care, la un loc, "dau măsura talentului autentic reflexiv al autorului, prin care începe în istoria narațiunii românești cariera stilului livresc meditativ". Suita analizelor textuale din finalul cărții la Divanul și Istoria ieroglifică, Viața lumii și Psalmii lui Dosoftei culminează în lectura critică a Poemei polone. Ea readuce în prim-plan silueta unui scriitor de structură meditativă asemănătoare cu a Autoarei. În simetrie cu "Întoarcere spre timpul vechi", din măr-turisita aspirație a Doamnei Profesoare, "Lunga trecere de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a "Bisericii Ortodoxe Române, Buc., 1975, Ecclesiastul, cap. 12, 7. 13 Banu, Ion, Profeții biblici vorbind filozofiei, col. "Bibliotheca Orientalis", Ed. Științifică, Buc., 1994, p. 101. 14 Op.cit., Ieremia, cap. 18,5. 15 Op.cit., Psalmul 102 al lui David, 14. 16 Op.cit., Isaia, cap. 26,5. 17 Op.cit., Iezechiel, cap. 26,5. 18 Op.cit., Isaia, cap. 25,2. 19 Op.cit., Pildele lui Solomon, cap. 15,25. 20 Op.cit., Isaia, cap. 21,9. 21 Op.cit., Isaia
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]