3,386 matches
-
Hotărârea Guvernului nr. 275/1996 vor fi avizate pe exemplarul 3 (albastru) de către deținătorii avizului de proveniență legală a masei lemnoase de la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (care se anexează în fotocopie). În acest aviz, va fi precizată cantitatea pusă la dispoziția comisionarului pentru export. Agenții economici deținători ai avizului de proveniență legală a masei lemnoase de la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului sunt obligați că, la avizele acordate comisionarilor, cantitățile respective, împreună cu cantitățile pentru care s-a solicitat export
ORDIN nr. 34 din 26 aprilie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120894_a_122223]
-
Arad, România, fiul lui Czuczu Ervin Vincze și Schragner Elvira, cu domiciliul actual în Germania, Graben Neudorf, Waghauseler weg 2, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Simion Popa nr. 18 A, bl. 148, ap. 12, județul Arad. 34. Beer Puși, născută la 1 martie 1954 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Ilie Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 81677 Munchen, Pfistermeisterstr. 12, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Gură Ocniței, Str. Fântânii nr. 772, județul Dâmbovița. 35
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
sănătate publică județean sau al municipiului București. Nu este necesară viza consilierului juridic pe originalul autorizației sanitare de funcționare. Articolul 28 Autorizația sanitară de functionare se păstrează la obiectivul pentru care a fost eliberată, unde poate fi afișată, si trebuie pusă, obligatoriu, la dispoziție oricărui organ de control, dacă acesta o solicită. Articolul 29 Managerul obiectivului este obligat să anunțe inspectoratul de sănătate publică județean sau al municipiului București asupra oricărei modificări structurale, funcționale sau juridice a acestuia; în funcție de amploarea modificărilor
ORDIN nr. 201 din 14 februarie 1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare sanitară şi autorizare sanitară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118092_a_119421]
-
în ebuliție în loc de olfacție, ispășim după evreii martirizați feroviar 1941, culorile măscări, "pirat/pisică/papagal", unde, la noi în brațe să mai suie?! olecuțîcî! galben-muștarul strîns în lumina ferestrei, centrul înțepenit masă feminină, patlagelele mai tîrdzîi, că ele lîngă fîntînă-s puse, "Abeceluș", nu "Abecedar", cățeluș, purceluș? "Combinatul de produse din Ocnița", din ce-o crescut copchilu' ista! cașă nu mănîncă, slab ca un, K 1 păing! nica nu! cu niște mînuță ca pernuțăle! îi dă țîță, suge ca un purcel! Secureni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de un statut oficial, nici de sprijin internațional. Unii dintre liderii sîrbi vorbiseră totuși în termeni generali, după izbucnirea războiului, despre necesitatea eliberării slavilor sudici de sub stăpînirea Imperiului Habsburgic; fuseseră pomeniți atît sîrbii, cît și croații și slovenii. Fusese deci pusă problema unei viitoare uniri. Pašić considera orice acțiune de acest fel drept ceva mai mult decît o simplă extindere a sistemului administrativ sîrbesc asupra unui teritoriu mai întins. În schimb, în ciuda numeroaselor lor probleme divergente, liderii croați și sloveni erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
această acțiune nu a fost realizată cu ușurință. Principalele probleme au fost analizate mai sus: lipsa capitalului, a resurselor naturale și a unei clase manageriale sau muncitoare calificate. Fuseseră totuși depuse eforturi în direcția aceasta, în special în România. Trebuia pusă o mare bază pe împrumuturile și pe investițiile externe, precum și pe consilierii și tehnicienii străini. Înainte de cel de-al doilea război mondial, doar o mică parte a populației era angajată în acest sector al economiei; cifrele sunt în jur de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ermetizarea frontierelor și mobilitatea lor), anomalii care nășteau în perioada interbelică cerința spiritualizării frontierelor. Acesta este contextul care explică discuțiile prelungi în perioada interbelică în legătură cu "contradicția dintre etnic și economic; între unitatea etnică și diversitatea economică indispensabilă vieții"10. Astfel pusă problema, se atenuează / ar trebui percepția occidentală că zona balcanică a Europei Centrale și de Sud-Est este una periferică. Voci autorizate prin calitatea experienței acumulate în istoria culturii românești precizează: "Orizontul Sud-Est European al trecutului nostru nu ne izolează într-
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
specializării pe niveluri diferențiate este dictată de mai mulți factori, între care se cuvine subliniată logica intrinsecă a problemei propuse ca temă de cercetare. Am vrea să insistăm asupra opțiunii de a cerceta în Statele Unite istoria balcanică/sud-est europeană. Astfel pusă problema, este de neevitat întrebarea: care pot fi scopurile unei asemenea Istorii a Balcanilor, pe lîngă cel științific, de cunoaștere?! Există, în opinia noastră, și o dimensiune politică a acestui proiect de anvergură și de durată. S-a menționat faptul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
se bucurau de drepturi și imunități, și în masa de jos, a iobăgimii și a jelerimii, asupra căreia apăsau amare sarcini. Admiterea acestei împărțiri sociale, în spirit feudal, este o vădită concesie făcută împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
procesele de modernizare și de diferențiere structurală au impus o distincție mai clară între puterea politică și alte forme de putere. Dar, pînă la urmă, întrebările clasice legate de cine deține puterea și de felul în care o exercită (întrebări puse și într-o formă normativă: cine ar trebui să dețină puterea și cum ar trebui să o exercite?) sînt cele care stau și astăzi la baza analizelor contemporane ale politicii. Statul Puterea pare un fenomen mai cuprinzător decît altele, mai
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Erau chestiuni de familie. D.T.: Exact. Și am convenit ce să-i spun ofițerului. La două-trei zile m-am dus și i-am spus. M-a pus să semnez. Recunosc că am semnat declarația. Trebuie să fie undeva. S.B.: Turnătorie pusă de acord cu turnatul. D.T.: Și cu legea de atunci. Era o mare problemă atunci, căci legea spunea că trebuia să anunți la Miliție dacă îți veneau rude din străinătate. Cu atât mai grav era dacă erai membru de partid
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
convingerea că toate acestea au loc sau măcar pot avea loc, nu este anulată întrebarea asupra îndreptățirii lor și asupra faptului pe care ele îl reprezintă în unitatea de viață omenească: dimpotrivă, tocmai acum, constatând toate aceste posibilități, ea trebuie pusă; de fapt, doar acum ea poate fi formulată întocmai, fiindcă este sesizat faptul că "lucrului ca atare", în carne și oase, nu i se recunoaște ceea ce ar putea fi numit "realitatea de fapt", adică forța sa obiectuală. Bineînțeles, întrebarea vizează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
instanță, faptul de a fi ca subiect al cunoașterii și, uneori, și faptul de a fi obiect de cunoaștere. Problematica epistemologică atrage, se pare, în mai mare măsură decât altele din orizontul filosofiei, corespunzătoare altor tipuri de "experiență" decât cunoașterea, pusă, acum, în forma sa împlinită ("standard"), doar pe seama științei; cu toate că însăși epistemologia formulează și întrebări având astfel o atitudine sceptică, uneori chiar critică în legătură cu cele două poziții epistemice (și logice), "subiectul" și "obiectul". Și poate că din acest motiv, al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
exemplare. În această lucrare voi ilustra pornind de la filosofiile lui Aristotel, Kant și Heidegger. Cele două discipline stabilesc toate regulile preluării și prelucrării oricărei teme filosofice, deschiderea orizonturilor de tematizare, calea prin care devin semnificative anumite demersuri, înseși soluțiile problemelor puse sau formele de adâncire a aporiilor formulate, legăturile "teoriilor" cu "lucrurile însele". Tocmai o asemenea situație constituie însăși condiția unei "dictaturi". Dar este vorba despre o dictatură a judicativului, fiindcă analitica și dialectica au ca temei ultim al lor faptul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să înveți să-ți găsești calea potrivită către răspunsul la o întrebare și când, mai cu seamă datorită tradiției la care participăm cu toții, orizontul de uimire în care se încadrează întrebarea în cauză este cel al filosofiei "acreditate", iar întrebarea pusă este una la care se poate răspunde prin mijloace aflate la îndemână chiar în acest orizont. În fapt, cu sau fără "model", cât de profund putem săpa la rădăcina lucrurilor, în locul indicat de întrebarea însăși, în scopul de a descoperi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structura judicativă originară, se vor constitui prin "multiplicarea" acesteia etc.; toate acestea fiind semne ale prezenței structurii unui demers dialectic. Intenția mea nu este, totuși, aceea de a lucra după "metoda" aristotelică a dialecticii. Mai degrabă astfel de probleme trebuie puse și asumate, fiindcă nu putem despărți evenimentul de-naturării logos-ului, al trecerii lui în logică, de problemele "mari" ale filosofiei prearistotelice, pe care logicianul nu le-a ocolit, iar în măsura în care le-a socotit defectuos puse ori tematizate, le-a respins
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi suficient întemeiată, cu ajutorul anumitor metode filosofice, cum sunt, de exemplu, metoda fenomenologică, metoda analitică, cea istoriologică etc.) Dincolo de aceste observații, se cuvine să zăbovim asupra perspectivei ontologice dinspre care analitica și dialectica își pot dezvălui alte aspecte decât cele puse deja în evidență. De fapt, dacă ceea ce vom putea descoperi în orizontul nou deschis condiționează ceea ce a fost semnificativ în orizontul tocmai părăsit diferența dintre cunoașterea veritabilă și cea aparentă ca o condiție a analiticii și dialecticii, apoi diferența dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
stare să-și păstreze sensul dincolo de limitele judicativului: "Timpul devine astfel denumirea premergătoare care abia urmează să fie gândită, cuvântul pentru adevărul ființei care, el înainte de toate, trebuie cunoscut."179 Dar legătura cu non-judicativul se păstrează atât cât este doar pusă, constituită, strict nominal, fără o intervenție a unor exigențe formale, care deja ar opera o punere în ordine a instanțelor implicate. Se păstrează atâta vreme cât este pusă în sens, dar fără a fi gândită ca atare în sensul unei rezolvări a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
operează în direcție intențional-fenomenală, enunțul nu este posibil. Pe de altă parte, dacă acesta nu s-ar afla deja în posibilitatea însăși a lui ceva-ca-ceva și a lui "ca", acestea două nu ar fi ele însele nimic. Circularitatea în cauză, pusă ca temă de Heidegger chiar în contextul care ne interesează acum, nu este, spune acesta, vicioasă. Și, într-adevăr, ea nu poate fi astfel în orizontul constituirii fenomenale. În plus, veritabilele temeiuri existențiale ale enunțului țin de existențialii înțelegerii și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
propriu decât termenii aspectului alethic al judicativului (adevărul și timpul), nu însă și cei ai aspectului formal, anume subiectul și predicatul. Dar funcțiile acestora din urmă pot fi preluate de cei dintâi. De altfel, așa se și întâmplă. Totuși, problema pusă nu are doar această înțelegere formală. Dimpotrivă, cel mai semnificativ fapt care s-a ivit deja este prezența, cu un rol constitutiv în sens de constituire fenomenală în orizontul Dasein-ului a timpului și adevărului, ca sensuri fundamentale ale fenomenului ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puterea de a deschide o altă cale a gândirii, una diferită de cea proprie istoriei judicativului constitutiv, totuși, una care nu ar avea puterea constituirii în afara unei preeminențe în chiar lumea vieții omului, acolo unde gândurile, rostirile și practicile trebuie puse, totuși, în ordine ... temporală. Această cale de gândire, asemenea celei judicativ-constitutive, nu este ea însăși decât un fapt al lumii vieții, dar al acesteia în măsura în care o ordine domnește, anume tocmai cea corespunzătoare acestei căi "noi" despre care este vorba aici
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau "dictatură a judicativului". Analitica și dialectica, disciplinele "formale" ale filosofiei, sunt veritabile "instituții" ale dictaturii judicativului. Ele stabilesc regulile preluării și prelucrării oricărei teme filosofice, deschiderea orizonturilor de tematizare, calea prin care devin semnificative anumite demersuri, înseși soluțiile problemelor puse sau formele de adâncire a aporiilor formulate, legăturile teoriilor cu "lucrurile însele" etc. Și tocmai o asemenea situație constituie condiția unei "dictaturi". Dar este vorba despre o dictatură a judicativului, fiindcă analitica și dialectica au ca temei ultim al lor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din colțurile culoarului ca să mănânce nestingherit hrana adusă de acasă, de parcă se temea ca nu cumva cineva să-i ceară o îmbucătură sau două din bunătatea ascunsă de văzul celorlalți. La restaurant ne-am așezat de-a lungul câtorva mese puse cap la cap și am băut bere băutura cea mai ieftină -, iar conversațiile născute sub influența băuturii ușor alcoolice au semănat primii germeni ai unor prietenii ce se vor consolida pe parcursul anului. Pe atunci nu-mi plăcea berea, dar mă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
p. 384). Acolo am vizitat Casa Sclavilor. Era o casă similară caselor boierești de pe la noi, în Moldova, dacă ai fi văzut doar etajul, unde locuia stăpînul. La parter și pe la subsoluri era iadul. Hrube, fără lumină naturală, cu fete sclave puse "la îngrășat", alte fete erau puse "la montă" cu negri viguroși, pentru copii robuști, buni la treabă, în alte cotețe erau "virginele" (mai scumpe pe piață). Din acea casă, în spate, o ușă (ușa fără întoarcere) se deschidea direct în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Crezi că sînt de piatră? Acum ce fac? Te duc la doctor. Parcă vrăjit, Dinu se întoarce spre sat. Plînge și mîngîie ieduțul. Căprioara face cîțiva pași după el și vorbește: Mulțumesc, Dinule! Da, îmi mulțumești și apoi pa și pusi. Dar la mine nu te gîndești? Ești obligat, Dinule. Omenia obligă. De ce, mă rog, ți l-am făcut eu? Căprioara pleacă și Dinu aleargă. Doctorul tocmai se cinstea cu un vin roșu, împreună cu un amic. Are piciorușul rupt spune acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]