8,125 matches
-
inferioare ale lucrurilor, ci arătându-le adevărata lor natură și ridicându-le la sensurile lor iconice, ce depășesc relativitatea timpului în care trăim. Dincolo de acest fapt, asistăm astăzi la o inversiune a experienței mistice. Astfel, odinioară monahul se retrăgea în pustie, fugind de lume pentru a afla Adevărul. Astăzi, omul contemporan plonjează în lume, pentru a nu căuta Adevărul. Dacă odinoară, ascetul doritor de desăvârșire se lupta cu demonii în pustie pentru a-I face loc lui Iisus Hristos în viața
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
inversiune a experienței mistice. Astfel, odinioară monahul se retrăgea în pustie, fugind de lume pentru a afla Adevărul. Astăzi, omul contemporan plonjează în lume, pentru a nu căuta Adevărul. Dacă odinoară, ascetul doritor de desăvârșire se lupta cu demonii în pustie pentru a-I face loc lui Iisus Hristos în viața lui, astăzi ar fi necesar să ne întoarcem către pustiul din noi înșine și să ne străduim a ne face părtași la biruința lui Iisus Hristos. Dobândirea libertății lăuntrice și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
inventate, n-ar fi fost ?! Eram poate-un „neica nimeni” incapabil de a ști Că iubirea pentru semeni este CHIAR supremul rost! ................................................... Când mă trezesc cu gândul dus de dimineață Și-o adiere caldă dinspre voi pătrunde, În sufletu-mi pustiu vin cercuri de verdeață Și-atunci tristețea mea în „facebook” se ascunde! ................................................. Când mai lipsesc de lângă tine-n câte-o seară Și nu pot comment să-ți trimit sau să te-ascult, Să știi c-atunci am jar încins la
PRIETENE INTERNETIC... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365622_a_366951]
-
Abia le mai aud respirația bolnăvicioasa. Miroase a bătrânețe, a nemișcare, a tăcere, a neputința, a nimic. Doar icoane, tablouri cu fețe triste, Moartea ce-și pune pecetea pe pereții caselor, Pe unde suflete-a mai secerat. Totul e tăcere, pustiu, gol, uitare. Unde e satul ce eu l-am lăsat Când dealurile erau verzi, Cănd strugurii-n vii râdeau la soare, Cănd spălăm lâna la râu, În coșul de nuiele-mpletite, Când viața vuia prin glasuri de copii? Unde sunt prietenii
SATUL MEU BATRAN SI UITAT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365632_a_366961]
-
nemții minaseră terenul, echipe germane și hortiste lucrau de zor la plantarea minelor, se săpau observatoare și convoaie de mașini urcau și coborau șoseaua ca niște șerpi uriași, le vedeam de departe cum își plimbau farurile ca licuricii pe câmpia pustie. Cu mine rușii mai luaseră încă doi unguri din sat, toți trei eram cu căruțele în șir, pe unul din ei, bătrân, îl cunoșteam mai de mult, de pe timpul când noi, copiii, mergeam pe luncă cu caii la păscut și
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului Rod de Rodie Am plecat de ani în lumea largă Să găsesc o rodie pe rod Jinduiam la fructele de fragă Ignorând că s-au născut din glod Mai colind pământuri în pustie Unde crește floarea de amor Din nisip țâșnește apa vie! În Morgana visu-i orbitor. Implacabil se afundă zarea - Nici nu știu când veacul a trecut- Dar admir cu nostalgie marea Copleșit de dorul încă mut Evitând cărările bătute În periplul
ROD DE RODIE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365658_a_366987]
-
nu fără instinct poetic, Părintele Bejan. Și într-adevăr, citind, înțelegi că sub bagheta comunistă, orchestra de prizonieri (cu componență internațională, de la nemți până la spanioli) nu poate cânta decât pe trei note, din gama cea mai de jos, mărci ale pustiului și absurdului: Frigul, Foamea și Frica (ca la I.D. Sârbu). Mai cu seamă Frigul: “Era o după-amiază de iarnă, cu cer străveziu. În aer jucau stele aurii, stele verzi. Mercurul coborâse jos, jos de tot. Arăta - 47ș C. Era «răcoare
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
trist Închide ochii: ascultă Liszt De la un altfel de serbări Un cer adânc în ochi de iezer Enigme-nchise-n câte-o sagă Averea ta într-o desagă, Pierdute urmele spre gheizer Cocorii gândului 'ți-abat Atenția spre-un chei pustiu Unde zărești, dar prea târziu Un velier abandonat În juru-i liniște. Și plaur O santinelă de răcoare În fundul calei zac odoare Și neștiute lăzi cu aur În fiecare naufragiu S-a consumat o tragedie Și restul lumii n-o să știe
PRAXISM de ION UNTARU în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365736_a_367065]
-
Maxim, episcopul Ierusalimului. În Antiohia a fost hirotonit diacon de către Meletie arhiepiscopul și mai târziu prezbiter de către Ermoghen episcopul Cezareei. A mai vizitat Egiptul, Siria, Palestina și Mesopotamia culegând nectarul învățăturilor de la pustnicii îmbunătățiți. Se reîntoarce împreună cu Sfântul Grigorie din pustie și curăță Biserica de rătăcirile arienilor împotriva cărora a luptat cu sabia cuvântului și prin scrisori trimise în toată lumea creștină. Auzind de faptele sale strălucite și slujirea sa, Sfântul Efem Sirul părăsește pustiul și vine în Cezareea să ceară cuvânt
SFÂNTUL VASILE CEL MARE, ARHIEPISCOPUL CEZAREEI CAPADOCIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365730_a_367059]
-
nici măcar nu-mi era rudă. În fine, a trecut. Nu vreau să vă mai sperii. De fapt, cu toată nebunia asta absurdă povestea are multe fațete amuzante, care l-ar fi încântat pe Hans. Dar mie tot mi-e sufletul pustiu de când a plecat. Mă simt de parcă mi-ar fi dat o lecție până în ultima clipă. Lecția despre cum ne luăm la revedere fără să fim patetici. Îi sunt recunoscătoare că mi-a risipit teama de neant. Nu credeam să-nvăț
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
cu iuțime frustrările agale Ce-ncorsetau iubirea, plătind tribut pe cele Mai tainice-aspirații, pe aripile grele. Azi mă înalț, și uit, și mai străbat o vale. În toamna toamnei mele e încă primăvară, Îmi înfloresc toți spinii în marea mea pustie, Peste deșertul vieții am mai clădit o scară. Cărarea-nlăcrimată e singura ce știe Că-mi sorb cu resemnare licoarea prea amară În care-am picurat un strop de poezie. INCURABIL Am înțeles... n-am să mă vindec niciodată de această
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
Acasa > Impact > Istorisire > CÂNTEC DE TOAMNĂ Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cântec de toamnă Autor Urfet Șachir Toamnă, toamnă iar învii Vechile-mi melancolii, Când alerg pe străzi pustii Să-mplinesc „vise târzii”. Frunzele de pe alei Scârțâie sub talpa grea, S-a golit bătrânul tei, Vezi prin el inima mea. Aș mângâia soarele, Doar să pot să mai întorc Din drum călătoarele, Din cer roua s-o mai storc
CÂNTEC DE TOAMNĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366153_a_367482]
-
flamand Vin acum în locul lor străinii Și dijmuiesc chiar prețul pâinii, De ajunse biată noastră țară În această lume de ocara Și-i vândută cu ocaua mică... În zadar mi te mai zbați, Mitică, Spre-a ieși din beznă și pustie, Chiar la bucățică Românie, Mândria ta și fala-n lume O-nghițiră liftele păgâne... Iartă-mi că nu te plâng, popor smintit, Pentru că ai ce meriți însutit; Cap plecat, da, sabia nu-l taie, Dar când vinzi ograda și odaie
LUI CORNELIU VADIM TUDOR de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366157_a_367486]
-
Toate Articolele Autorului Vise de toamnă rătăcite, se aștern prin pleoape ruginii, valsuri de amintiri strivite, mătură pașii verii târzii. Vântul tomnatic pare nebun, dezbracă orașul de vise, îmbată-n șoapte de rămas-bun, și frunzele către abise. Strada obosită-i pustie, pojar inundă caldarâmuri, valuri de ceață fumurie, apasă liniștea-n adâncuri. Orașul, tot viață înseamnă, în anotimpuri aproape îmi ești, și tu respiri aceeași toamnă, aceeași toamnă...și tu o iubești!.. Azi lacrimile-mi par nestinse, poate izvoresc mai sus
ACEEAŞI TOAMNĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366176_a_367505]
-
Iubirea preacurată să-ți ofer.” Un joc ingenios al categoriilor temporale și spațiale, devreme-târziu, aproape-departe, se regăsește în poezia „Înstrăinare”: „Un străin îmi pari de astăzi/ Prea departe eu te știu,/ O străină-ți sunt și poate/ Prea aproape e pustiu.// Un străin ai fost tot timpul,/ Prea târziu ca să mai știu/ Că trecutul are pagini,/ Prea devreme e târziu.// Tu, străin, rămâi cu bine./ Prea departe eu te știu,/ Prea aproape ești și poate/ Prea târziu să îți mai fiu
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > FARA TINE Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 530 din 13 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Fără de tine mamă e pustiu și-mi plouă-n suflet... Se spune că o mamă e întruna un drag sprijin, Dar nu-i numai așa, durerea, are și ea umblet Că ești copil sau ești matur, o mamă-i dar divin! Să nu mai pleci
FARA TINE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366203_a_367532]
-
mi te-a luat. Seară de seară Vreau să rasară, Umbra-ți pe-afară, Sub crengi de nuc. Te-aud în vântul, Ce-mi bate gândul, Plânge pământul, Parcă-i năuc. Pleca, hai, pleacă, Lacrima, seaca! Să te petreacă Luna-în pustiu. Du-te, tăcere, Hai, mângâiere, Te las, durere, Nu te mai știu. Referință Bibliografica: Când seară vine / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile
CÂND SEARA VINE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366282_a_367611]
-
2016 Toate Articolele Autorului Am privit în ochii unei stele ce apunea, pâlpâind, întru scorbura infinită a nopții, și-am găsit umbra unei fericiri ucigașe ce mă pândea de câteva vieți și ceva. Privirile noastre s-au întrepătruns în bezna pustie și rece ca două cuțite ascuțite spre timp: iscodirea mea i-a pătruns în nucleul veșted iar în mine și-au făcut cuib ochii ei muribunzi. În clipa întâlnirii am simțit ceva neobișnuit, așa, ca și cum mi-aș fi agățat sufletul
PHILOSOPHIA PERENNIS de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366273_a_367602]
-
ceva în viața mea. Am început să ies cu colegii, m-am înscris la facultate și-am început să-mi cumpăr haine strâmte, pe care nu le puteam purta, dar visam c-o să le port într-o zi. Încă era pustiu, dar durerea era acceptabilă. Nu-l mai iubeam și asta făcea pustiul mai puțin pustiu.Nu mai țineam nici o cură de slăbire și totuși am slăbit 25 de kilograme în doi ani. Cam tot în perioada aceea am început să
CÂND PUSTIUL DOARE DIFERIT DE MONICA-ELENA BOKOR, ARAD de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361632_a_362961]
-
și-am început să-mi cumpăr haine strâmte, pe care nu le puteam purta, dar visam c-o să le port într-o zi. Încă era pustiu, dar durerea era acceptabilă. Nu-l mai iubeam și asta făcea pustiul mai puțin pustiu.Nu mai țineam nici o cură de slăbire și totuși am slăbit 25 de kilograme în doi ani. Cam tot în perioada aceea am început să mă gândesc că mai bine ar fi singur-singur, decât singur în doi. Am mai făcut
CÂND PUSTIUL DOARE DIFERIT DE MONICA-ELENA BOKOR, ARAD de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361632_a_362961]
-
și totuși am slăbit 25 de kilograme în doi ani. Cam tot în perioada aceea am început să mă gândesc că mai bine ar fi singur-singur, decât singur în doi. Am mai făcut o schimbare și-am divorțat. Era tot pustiu, dar mai frumoasă ca la 40 de ani nu mă simțisem niciodată, și ... ghici ce? Pustiul nu mai durea. Acum sunt din nou în zilele de după anul nou, dar nu mai stau să-mi plâng de milă. Ieri am pictat
CÂND PUSTIUL DOARE DIFERIT DE MONICA-ELENA BOKOR, ARAD de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361632_a_362961]
-
LA SIMPLITATE, SINCERITATE ȘI CUMPĂTARE Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Despre viața Sfântului Ioan Botezătorul avem puține informații. În Biblie, ni se spune că el evita așezările omenești, trăind în pustie și hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică. Pustia în care a locuit se afla la apusul Mării Moarte, o regiune foarte sălbatică, de unde putea să vadă Muntele Nebo, de pe ale cărui înălțimi a privit Moise spre Țara Promisă și
PROOROCUL IOAN – ÎNDEMN LA SIMPLITATE, SINCERITATE ŞI CUMPĂTARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361639_a_362968]
-
la conducerea partidei religioase se aflau mai marii preoților Ana și Caiafa. El și-a început predica în ținutul din împrejurimile râului Iordan, propovăduind botezul pocăinței, un botez cu apă, pentru iertarea păcatelor. Botezătorul era „glasul celui ce strigă din pustie”, cel ce trebuia să netezească calea Domnului. Accentul strigatului său era concentrat în cuvântul „Pocăiți-vă”. Istoricul Flavius Iosefus ne spune că predica lui Ioan, a avut o mare influență asupra oamenilor simpli, care păreau gata să facă orice le
PROOROCUL IOAN – ÎNDEMN LA SIMPLITATE, SINCERITATE ŞI CUMPĂTARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361639_a_362968]
-
Împăratul Țării de la Răsărit! În urma celor trei soli gonea o ceată de călăreți, viguroși și devotați, ai căror menire era să vegheze drumul celor trei care era considerat a fi un drum presărat cu multe primejdii. Solii goneau pe câmpii pustii, pe cărări neștiute... Spune-ne, tu, care înșiri cu atâta tâlc istorii străvechi din surele stepe, spune-ne de ce plecară feciorii Împăratului Tătarilor la un drum atât de greu și plin de primejdii? Și de ce n-au fost trimiși, ca
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
de a duce Împăratului Țării de la Răsărit multe urări, însemnate daruri și, ceea ce era mai important, să vadă de sunt adevărate vorbele care i-au ajuns la ureche despre minunata lui fiică. Treceau, deci, tătarii, ca tainice năluci peste câmpuri pustii. Și nu ocoleau nici râurile mari, nici pădurile întunecate, nici crestele înalte și înzăpezite ale munților. Când un râu le ieșea în cale, îl treceau înot pe spinările cailor. Iar de întâlneau păduri întunecate și dese, treceau prin ele întocmai
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]