3,561 matches
-
coastei Adriaticei, au întemeiat un veritabil stat independent (vezi harta 7). Primul conducător cu titlu de rege a fost Tomislav (910-928). Centrul era la Biograd, pe coasta Dalmației. Harta 7. Croația în 1070 Situată în apropiere de granița dintre imperiile răsăritean și apusean și supusă atît influenței Romei, cît și celei a Constantinopolului, Croația a fost firește scena unor controverse religioase. Existau două partide, unul care era în favoarea unirii cu Roma și a acceptării liturghiei în limba latină, celălalt preferînd ritualul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de artilerie și de dominarea părților dinspre mare. Orașul a căzut în cele din urmă la 29 mai. Prăbușirea statului bizantin și cucerirea celui mai mare oraș imperial a fost un eveniment de o importanță extraordinară. Prima citadelă a creștinismului răsăritean, moștenitoarea puterii și a splendorii romane, fusese ocupată de cuceritorii turci musulmani, devenind acum capitala unui nou imperiu, bazat pe principii cu totul diferite. Mehmed al II-lea a reușit să extindă granițele balcanice ale posesiunilor lui. Bosnia a fost
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aflase în postura avantajoasă de a-și vedea principalii inamici dezbinați. Începînd cu domnia lui Francisc I , guvernul francez încercase să atragă Poarta în sistemul lui de alianțe. Împreună cu Suedia și Polonia, imperiul urma să formeze o parte a Barierei Răsăritene pe care Franța voia să o folosească mai întîi împotriva Imperiului Habsburgic și apoi a Rusiei. Rivalitatea dintre Franța și Imperiul Habsburgic avea să se dovedească benefică chiar pînă în secolul al optsprezecelea. Marile probleme ale Reformei și Contra-Reformei și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ei, ca și cei ai Prusiei, erau îngrijorați de înaintarea rapidă a Rusiei. Singurul stat care acordase sprijin guvernului otoman fusese Franța, dar ea nu trimisese niciodată forțe militare în zonă. Cu toate că era preocupat de susținerea statelor ce alcătuiau Bariera răsăriteană, guvernul francez nu reușise să împiedice împărțirea Poloniei, înfrîngerea Suediei sau neîncetatele victorii ale rușilor și habsburgilor asupra Porții. Atitudinea francezilor a influențat la început hotărîtor poziția unei puteri despre care nu s-a prea vorbit pînă acum Marea Britanie. Preocupată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Osman Pașa la Vidin, care au reușit să sfideze direct statul otoman. Așa cum am mai spus, Franța a rămas în secolul al optsprezecelea puterea europeană cu cele mai strînse legături cu Poarta. Întrucît Imperiul Otoman făcea parte din sistemul Barierei Răsăritene, care mai includea Suedia și Polonia, guvernul francez avea tot interesul să sprijine și să apere integritatea teritoriului acestuia. Franța a susținut și reformele care ar fi dat Porții posibilitatea de a rezista cu mai mare succes năvălirilor străine. La
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și autoritățile civile asupra extinderii zonelor jurisdicției, un conflict care s-a intensificat în secolul al optsprezecelea. Situația era complicată și mai mult de rivalitatea dintre bisericile importante, cea catolică, cea protestantă și cea ortodoxă, mai cu seamă în ținuturile răsăritene ale monarhiei. Reforma înregistrase succese remarcabile în fostele regiuni maghiare, inclusiv în Transilvania. După recucerirea acestora de către biserica catolică, s-a încercat recîștigarea populației printr-o continuă activitate îndreptată împotriva Reformei. Românii și sîrbii ortodocși au devenit și ei ținta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
plata soldelor recruților. Participarea Austriei la războaiele cu Imperiul Otoman a fost deja prezentată; statul otoman aflat în declin a fost imens ajutat de relativa slăbiciune militară a vecinei lui. Cu toate acestea, monarhia era stăpînă pe propriile ei teritorii răsăritene, anexînd și unele dintre cele aflate sub dominația Porții. Pericolul venea din altă parte, dinspre Franța și Prusia. Armatele habsburgice au fost nevoite în perioade cruciale să se retragă de pe cîmpurile de luptă din est ca să facă față provocărilor din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și au venit în secolul al doisprezecelea. Atît secuii cît și sașii primiseră hrisoave de la regele Ungariei care le confirmau privilegiile și le garantau dreptul la autoguvernare în zonele unde se stabiliseră. Secuii puteau fi găsiți mai ales în Carpații răsăriteni, iar sașii în zona cuprinsă între orașele Brașov (Kronstadt) și Sibiu (Hermannstadt), avînd și un alt centru în jurul Bistriței (Bistritz) (vezi harta 15). Clujul (Kolozsvár, Klausenburg), cel mai mare oraș din Transilvania, era în mare parte maghiar în secolul al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe individ, plasîndu-l aproape total asupra entității colective, națiunea. O mare parte a vocabularului naționalismului romantic a fost foarte mult influențat de scrierile lui Johann Gottfried Herder, un filosof german ale cărui idei vor avea un mare impact asupra Europei răsăritene. În cadrul societății, individul era pentru el doar o parte a Volk-ului, termen care, în traducere brută, poate avea sensul de popor sau mai curînd de grup național. Herder credea că arta, muzica, literatura, obiceiurile locale, legile practic majoritatea formelor vieții
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
membrii comunităților grecești de peste mări care au sosit în perioada aceasta, viața politică grecească urma să-i implice și pe liderii locali, a căror influență era bazată fie pe loialitățile locale, fie pe conflictele de clasă. Diviziunile geografice erau Rumelia răsăriteană și apuseană, Peloponesul și insulele. Conflictul social major era pe de o parte cel dintre militari și partizanii lor din mediul rural, iar pe de alta cel dintre primii și primați, care se puteau alia cu proprietarii de corăbii și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fapt, cererea, mai ales în termenii în care era ea formulată, nu putea fi acceptată nici de Poartă, nici de puteri, întrucît ar fi dus la dominarea imperiului de către Rusia și la o deteriorare totală a echilibrului diplomatic din zona răsăriteană a Mediteranei. Puterile occidentale și Rusia au intrat rînd pe rînd în război. Atunci cînd Poarta a refuzat să se supună ultimatumului rușilor, ale cărui pretenții includeau și chestiunea protecției, în iulie 1853 a fost trimisă o armată rusească care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tratat ca fiind cele corecte ale statului lor, iar aplicarea acestei prevederi a devenit principalul obiectiv național. În ciuda acestei dezamăgiri, o mare parte a țelurilor lor fusese atinsă: existau două state bulgare și era de așteptat în general ca Rumelia Răsăriteană să intre în cele din urmă în componența principatului autonom (vezi harta 25). În plus, se produseseră schimbări în mediul rural, care vor constitui un avantaj pentru țărănimea bulgară. Bulgarii puseseră stăpînire în timpul războiului pe ținuturile și pe proprietățile private
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aceasta. Așa cum fusese cazul și în Principatele Dunărene după războiul din 1828-1829, interesul Rusiei era ca Bulgaria să devină un principat model. Mai mult, reprezentanții ruși voiau să instituie o administrație care să servească drept punct de atracție pentru Rumelia Răsăriteană și să ducă în cele din urmă la unificare. Guvernul rus a acceptat ca atare înființarea unor instituții moderne și progresiste în Bulgaria, care erau mult mai înaintate decît chiar și cele existente în Rusia. Nu trebuie să uităm că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o dinastie europeană care se bucura de un prestigiu considerabil. Prințul era un om extrem de capabil, dar nu avea bineînțeles nici o legătură cu problemele Balcanilor și nici o experiență în privința guvernării constituționale. Între timp, puterile aprobaseră instituirea unei administrații în Rumelia Răsăriteană, care reprezenta cel mai prost rezultat al unei colaborări internaționale. În aprilie 1878 a fost emis un Regulament Organic, produsul unei comisii mixte, reprezentanții britanici, italieni, habsburgi, francezi și ruși elaborînd fiecare cîte o secțiune a acestuia. A rezultat un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rezultat un document alcătuit din 495 de articole mult prea complicat pentru provincia aceasta. Haosul creat astfel este ilustrat de comentariile consulului Marii Britanii la Plovdiv asupra regulamentului administrativ stabilit de partea franceză: Înaintea războiului din 1877, actuala provincie a Rumeliei Răsăritene era împărțită în două sangeacuri și paisprezece caze. S-a considerat că cei doi prefecți și cei paisprezece consilieri municipali care guvernau atunci provincia erau suficienți. Acum, în cadrul sistemului cu care a dotat-o delegatul francez, există șase departamente și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mers pînă la unirea prințului și a partidelor politice într-un front comun împotriva oficialilor ruși. În schimbul sprijinului liberal, prințul a reinstituit constituția de la Tărnovo. Confruntați cu această opoziție, diplomații ruși și-au schimbat poziția față de unirea Bulgariei cu Rumelia Răsăriteană. Chiar dacă favorizaseră anterior această măsură și făcuseră din ea obiectivul major al politicii lor externe, ei încercau acum să împiedice o acțiune care ar fi dus la creșterea prestigiului unui prinț pe care doreau să-l înlocuiască. Problemele ajunseseră totuși
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
măsură și făcuseră din ea obiectivul major al politicii lor externe, ei încercau acum să împiedice o acțiune care ar fi dus la creșterea prestigiului unui prinț pe care doreau să-l înlocuiască. Problemele ajunseseră totuși prea departe în Rumelia Răsăriteană. În septembrie 1885 a izbucnit la Plovdiv o revoltă, care a repurtat curînd victorii importante. Liderii acesteia au preluat controlul asupra guvernului și au proclamat unirea provinciei cu Bulgaria. Revoluția l-a pus pe prințul Alexandru într-o postură foarte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
iunie 1881, cînd Alianța Celor Trei Împărați a fost restabilită, de data aceasta sub forma unui acord scris. Fiind un pact general de neutralitate, acest document conținea clauze referitoare direct la Balcani. Semnatarele erau de acord că Bulgaria și Rumelia Răsăriteană se pot uni într-un moment propice și că Imperiul Habsburgic poate anexa Bosnia-Herțegovina în împrejurări favorabile. Toate cele trei puteri urmau să se consulte asupra oricăror schimbări apărute în Balcani și era acceptată interpretarea Rusiei în privința închiderii Strîmtorilor. Un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o hotărâre grabnică la nivel înalt. Accentuez asupra acestei probleme deoarece partea americană încearcă de a pune în discuția unei conferințe a șefilor de guverne alte probleme, probleme ce sunt în afară de orice discuție, cum e de pildă situația țărilor Europei Răsăritene. Această situație e definitiv clarificată și nu poate fi subiect de discuție la nici un fel de conferință internațională, dacă ar fi numai pornind de la un singur argument: acela al respectării independenței naționale a țărilor vizate. România și-a câștigat independența
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cea mai înaltă rațiune A celui mai înstelat popor, El e cel mai uman dintre oameni. În toate casele noastre Stă numele lui de întemeietor. Ca Eminescu în fruntea poeților, Ca soarele în miez de soartă, Stă el, clarvăzătorul fiu răsăritean Al celor douăzeci de milioane Ce trec prin stemă ca prin poartă. Iarna nu sunt privighetori pe plai, Nici flori de liliac să înflorească, Dar cântăreții sunt toți în România Fântâni de suflet și de grai Să cânte această zi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de liliac să înflorească, Dar cântăreții sunt toți în România Fântâni de suflet și de grai Să cânte această zi ca o văpaie Pentru partid și Ceaușescu Nicolae.“ („El“, Ateneu, ianuarie 1973) „Rostind cuvinte, el grădini vestește Pe-acest meleag răsăritean cu brazi, El e poporul liber prin popor, El e luceafărul poporului de azi!“ („El e poporul liber“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) GEORGESCU Paul Georgescu și valorile (nota V. I.) „...Revoluția a dat un nou sens literaturii, pentru că a dat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și aceeași independență (nota V. I.) „Varianta occidentală a ordinei de zi nu se distinge însă prin luciditate, prin realism, ci dimpotrivă. Se propune, bunăoară, ca la Conferința la nivel înalt să se discute pretinsa «problemă a țărilor din Europa răsăriteană», sau, mai pe șleau, regimul social-politic existent azi în țările de democrație populară, în care popoarele își duc viața fără capitaliști, fără moșieri și fără trusturi străine. Dar a angaja o asemenea discuție înseamnă a te amesteca în treburile interne
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ne reluăm treburile noastre zilnice, el la spitalul lui, eu la catedra mea de litere și filosofie. Dar iată că de o vreme, de când soțul meu a dispărut în urma unui bombardament într-un spital de campanie, pe unul din fronturile răsăritene, fac drumul singură, și la capătul fiecărui drum, dacă se întâmplă să fie zi de sărbătoare ca azi, mă opresc în prima bisericuță ce-mi iese în cale ca să fac împreună cu oamenii locului o rugăciune de mulțumită Domnului că mi-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a lungul râului Corlat, care întru-un document din 1366 apare tradus în limba maghiară, Pajiștea, adică Poiana sau Cârța Corlatului (Korlatgyepüje). Existența acestui sat romnesc în zona aceea dovedește conviețuirea populației autohtone cu secuii colonizați de a lungul Carpaților răsăriteni. Dar actul fundamental ce ar trebui să stârnească cel mai viu interes pentru oamenii satului nostru ca și pentru scopul lucrării de față, certificatul de atestare documentară, îl găsim în «Colecția de documente privind Istoria Românilor în veacurile XIII, XIV
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se mai află: - răchieria, o clădire lungă așezată pe stâlpi groși de stejar, din bârne rotunde de fag și brad cu acoperiș de paie; în mijlocul clădirii se afla un cămin lung boltit de piatră, ieșind prin acoperiș, iar în partea răsăriteană a clădirii se afla locuința lucrătorilor dela răchierie. Patru cazane pentru fiert rachiul așezate în cele patru cotloane are fiecare o capacitate de 12 găleți, și câte un jgheab adânc și lat în care intră apa morii, atât cât este
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]