2,941 matches
-
că "circumstanțele nu contează" pentru politică sau "teoria" că problemele politice sunt probleme de moralitate personală). Culmea ironiei în aceste acuzații mi se pare totuși faptul că, după toate probabilitățile, dacă li s-ar adresa întrebările despre logica acțiunii, moralității, raționalității și evaluării politice pe care le ridică de obicei realiștii, moraliștii ar oferi, în linii mari, cel puțin în spirit dacă nu în literă, aproape aceleași răspunsuri pentru care argumentează și realiștii. Opiniile mele curente în aceste chestiuni sunt, în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
meu de vedere, o greșeală. Faptul că teoriile moraliste ignoră sau analizează prea puțin "lumea reală a politicii" - i.e., circumstanțele sau interesele care acționează în politică, virtuțile necesare unui bun politician, impactul condițiilor cauzale în politică, logica acțiunii, moralității și raționalității politice etc. - nu constituie, așadar, o problemă reală nici pentru moralismul ca teză despre filosofie ca ramură a eticii nici pentru moralismul ca teză despre justificarea apelului la principii (și/sau valori, convingeri ori intuiții) morale în filosofia politică. E
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
liberalism comprehensiv, 88, 93 liberalism politic, 73, 90, 93-95, 101, 126 libertarianism, 23, 45 libertate, 16, 21, 48, 50, 55-56, 63, 70-71, 84, 104, 132, 136, 149, 159, 161-162 libertatea conștiinței, 48, 104 libertăți fundamentale, 48, 85 logica acțiunii și raționalității politice, 142, 148, 152 M marxism, 23, 110 metaetică, 105 modelul legislativ (de filosofare politică), 30 modelul structural (de filosofare politică), 30-31, 37 moralism parohialist, 18, 40, 67, 129, 164 moralism pluralist, 18-19, 89, 150 moralism pur, 18-19, 89, 150
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
85-86, 89, 94, 136-137 procedurile democratice de decizie, 156, 158 productivitate, 21 protecție socială, 29, 66, 69, 72, 130, 162 psihologie politică, 98 putere (politică), 31, 50, 57, 68-70, 74, 95, 115-116, 124-125, 129. 142, 161, 163-164 R rasism, 104 raționalitate politică, 35, 76, 142, 148, 152 rațiune publică, 73, 90, 93-95, 101, 126 realism interpretativ, 16 reductionism, 97 regula majorității, 91-92 reguli de organizare (social și politică), 16-18, 20-21, 41, 43, 78, 100-101, 154-156, 159 relații de putere, 115, 133-134
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
izvoarelor istorice sau altor resurse și acționează prin procedee ca : cercetează, descoperă, vezi, învață, înțelege, precizează. Pentru dirijarea atenției și observației elevilor spre a descoperi faptele, fenomenele istorice, sensurile esențiale, profesorul poate utiliza toate categoriile de întrebări: de amintire, de raționalitate, de evaluare, de creație. Chiar în învățarea prin descoperire, profesorul trebuie să-i angajeze pe elevi în căutări, în folosirea diferitelor tipuri de raționamente, urmărindu-se învățarea la nivelul înțelegerii și la nivelul gândirii creative. Prin urmare, o operație esențială
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
cântând "Niminiminot/ Mă cheamă Tom Tit Tot." Mogâldeața dispare atunci când fata rostește cuvintele auzite de rege în peripeția sa. Destinul în momentul căsătoriei acționează, în proza populară românească, așa cum aminteam, ca un element concomitent fabulos, extraordinar, dar și purtător de "raționalitate". Lumea narațiunilor populare este, la acest capitol, mai frumoasă și mai dreaptă decât lumea reală. Unele dintre narațiunile pe tema căsătoriei rămân, pe bună dreptate, antologice. POSTFAȚĂ Problematica destinului l-a preocupat pe om din cele mai vechi timpuri și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de simțurile noastre (principiul realismului);relațiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în termeni de cauză-efect (principiul determinismului); - lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observații obiective (principiul cognoscibilității). În afara acestor trei principii, în literatura de specialitate mai sunt menționate și principiile raționalității (ce poate fi subsumat principiului cognoscibilității) și regularității, potrivit cărora lumea externă poate fi cunoscută pe cale logică și, respectiv, fenomenele din lumea înconjurătoare se produc în mod logic. Considerăm că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
bază pentru acțiunea socială; c. complexitatea și variabilitatea fenomenelor și acțiunii umane; d. credința că persoanele sunt actori care au un rol activ în găsirea răspunsurilor la situațiile problematice; e. realizarea actelor persoanelor au o bază rațională; f. înțelegerea acestor raționalități este definită și redefinită prin interacțiuni; g. sensibilitatea față de natura evenimentelor evolutive și explicabile; h. conștiința relațiilor dintre condiții (structuri), acțiuni (procese) și consecințe Studiile etnografice se înscriu și ele în tradiția cercetărilor calitative. Etnografia (gr. etnos, popor + graphein, a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
urât, prin urmare calitățile estetice pot pune unitățile de înțeles în umbră. Dar acest lucru nu denaturează natură obiectului de artă, nu periclitează înțelegerea sa, ci presupune o nouă dimensiune a artei, una ce ține de experiența estetică în cadrul căreia raționalitatea lipsește în virtutea sentimentelor. 1.1.3. Stratul varietăților de aspecte schematizate Stratul aspectelor schematizate este constituit din aspecte vizuale, auditive sau de alt tip ale personajelor sau locurilor ce sunt reprezentate în operă și pot fi percepute în mod cvasi-senzorial27
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
in the final end, constitute what is unique in a work of art: its own artistic value". Roman Ingarden, op. cit., p. 57. 25 Stratificarea ingardiană nu are rolul doar de înțelegere ontologică a existenței artei literare, ci și propunerea unei raționalități ce guvernează construcția sa interioară. Arta este înstrăinată de spontaneitatea ludicului, dar și privată de nebunia compozițională. "There are works and entire styles where this contribution (of the rationality) is so great that in the whole of the work it
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
schița de portret a omului nou*. El sublinia astfel contradicțiile comunismului industrial, axat în mod prioritar pe problema producției și a repartiției, totul constând în a impune egalitatea prin împărțirea rațională a bogățiilor considerate a fi inepuizabile, ea rezultând din raționalitatea capitalistă și din munca colectivizată. Dar comunismul nu-i doar ultimul scop, „cealaltă societate” apărută ca urmare a distrugerii sistemului capitalist, el este și creuzetul unui nou tip de om, eliberat și purificat de toate viciile. Pentru Lenin, Stalin*, Troțki
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a birocrației comuniste Dominația partidului asupra tuturor organizațiilor, recunoscută în toate constituțiile regimurilor comuniste, caracterizează acest tip de birocrație. Ideal - tipul funcționării administrative, care pune în valoare impersonalitatea regulii și neutralitatea funcționarului pentru a-i măsura capacitatea - ceea ce Weber numește raționalitatea legală - este într-o puternică opoziție cu mersul birocrației comuniste. Mai întâi pentru că regula este cea impusă de partid: birocrațiile economică, administrativă sau militară sunt înainte de toate la ordinele partidului. Funcționarii lor nu sunt recrutați pe baza competențelor lor ci
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mai nevinovați, cu atât mai mult merită să fie împușcați”, spune despre victimele Marii Terori*. Generația crizei economice mondiale Criza economică din anii 1930 coincide, în URSS cu colectivizarea* agriculturii și cu industrializarea* intensivă. Contrastul dintre iraționalitatea capitalismului și aparenta raționalitate a economiei planificate face planul cincinal* sovietic foarte popular în Occident, mai ales în țările anglo-saxone. Edmund Wilson, cel mai cunoscut critic literar american al timpului, celebrează „isprava herculeeană”, dar își moderează tonul după o vizită la fața locului. Sidney
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poate evoca mobilizarea forțată organizată de Stalin* în 1928-1929, tragedia Marelui Salt înainte n-a fost inspirată din exemplele sovietice. Mao și colegii lui și-au inventat propriul delir, într-un sistem politic de altfel foarte inspirat de cel sovietic. Raționalitatea aparentă a proiectului a permis ca el să fie impus cu destulă ușurință cadrelor ca și populației, într-un moment în care se constata încetinirea creșterii planificate. Refuzul gradualismului proslăvit în acel moment de „marele frate” sovietic părea o opțiune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
va fi „mișcarea de mase” impulsionată de partid, și care va viza atingerea nivelului economic al Statelor Unite în zece ani. Lansarea și intensificarea Marelui Salt în momentul acela, proiectul fundamental al Marelui Salt răspundea, în ochii grupului conducător* unei triple raționalități: el urma să regleze criza socială și politică provocată de semieșecul cooperativelor, să accelereze o dezvoltare economică care părea prea lentă și să afirme independența modelului ideologic și economic al Chinei în raport cu URSS*. în vară, statisticile o iau razna iar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și prețurile de vânzare; profit de monopson, rezultat din capacitatea firmei monopsoniste de a dicta prețurile de achiziționare a resurselor. În încercarea de a explica și chiar prevedea comportamentul firmei prin prisma obiectivului maximizării profitului, teoria neoclasică pornește de la ipoteza raționalității complete a întreprinzătorului, definită prin următoarele ipoteze: întreprinzătorul poate analiza toate posibilitățile pe care le are la dispoziție, el dispunând de tot timpul necesar pentru aceasta; el posedă toate informațiile asupra mediului exterior, informații care sunt gratuite; el poate clasifica
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
instrumente din arsenalul psihologiei. Concepția pur economică potrivit căreia managerul se află în permanență în căutarea unei soluții optimale este abandonată. H.A. Simon pune bazele acestei teorii în lucrarea sa “Administrative Behaviour”. Aici el introduce următoarele două aspecte: conceptul de raționalitate limitată (bounded rationality), în virtutea căruia managerul nu este atoateștiutor, nu are acces la toată informația existentă, fiind limitat de timp, resurse, capacitate intelectuală etc. conceptul de “satisfacție” (satisficing), potrivit căruia managerul este întotdeauna nevoit să accepte mai degrabă o souluție
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
este locul în care teoria behavioristă se distanțează net de cea neoclasică (marginalistă): decidentul nu caută soluția optimă, ci acea soluție care îi satisface cel mai bine aspirațiile și motivațiile personale în condițiile date. Mai mult decât atât, privitor la raționalitate Simon consideră că aceasta este de două feluri: raționalitate substanțială și raționalitate procedurală. Atunci când modalitățile utilizate pentru găsirea soluției optime dintr-un set de mai multe alternative sunt funcție numai de un obiectiv stabilit anterior, avem de-a face cu
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de cea neoclasică (marginalistă): decidentul nu caută soluția optimă, ci acea soluție care îi satisface cel mai bine aspirațiile și motivațiile personale în condițiile date. Mai mult decât atât, privitor la raționalitate Simon consideră că aceasta este de două feluri: raționalitate substanțială și raționalitate procedurală. Atunci când modalitățile utilizate pentru găsirea soluției optime dintr-un set de mai multe alternative sunt funcție numai de un obiectiv stabilit anterior, avem de-a face cu raționalitatea substanțială. Dacă, dimpotrivă, modalitățile de alegere depind de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
marginalistă): decidentul nu caută soluția optimă, ci acea soluție care îi satisface cel mai bine aspirațiile și motivațiile personale în condițiile date. Mai mult decât atât, privitor la raționalitate Simon consideră că aceasta este de două feluri: raționalitate substanțială și raționalitate procedurală. Atunci când modalitățile utilizate pentru găsirea soluției optime dintr-un set de mai multe alternative sunt funcție numai de un obiectiv stabilit anterior, avem de-a face cu raționalitatea substanțială. Dacă, dimpotrivă, modalitățile de alegere depind de calea folosită pentru
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Simon consideră că aceasta este de două feluri: raționalitate substanțială și raționalitate procedurală. Atunci când modalitățile utilizate pentru găsirea soluției optime dintr-un set de mai multe alternative sunt funcție numai de un obiectiv stabilit anterior, avem de-a face cu raționalitatea substanțială. Dacă, dimpotrivă, modalitățile de alegere depind de calea folosită pentru a ajunge la decizie, atunci vom vorbi de raționalitate procedurală. Altfel spus, raționalitatea substanțială se interesează numai de obiectul deciziei, nu și de procesul de luare a deciziei. Ea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
dintr-un set de mai multe alternative sunt funcție numai de un obiectiv stabilit anterior, avem de-a face cu raționalitatea substanțială. Dacă, dimpotrivă, modalitățile de alegere depind de calea folosită pentru a ajunge la decizie, atunci vom vorbi de raționalitate procedurală. Altfel spus, raționalitatea substanțială se interesează numai de obiectul deciziei, nu și de procesul de luare a deciziei. Ea poate fi suficientă în situațiile simple, statice, fără incertitudine, dar nu și în cazul apariției incertitudinii sau a interdependenței comportamentelor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
mai multe alternative sunt funcție numai de un obiectiv stabilit anterior, avem de-a face cu raționalitatea substanțială. Dacă, dimpotrivă, modalitățile de alegere depind de calea folosită pentru a ajunge la decizie, atunci vom vorbi de raționalitate procedurală. Altfel spus, raționalitatea substanțială se interesează numai de obiectul deciziei, nu și de procesul de luare a deciziei. Ea poate fi suficientă în situațiile simple, statice, fără incertitudine, dar nu și în cazul apariției incertitudinii sau a interdependenței comportamentelor agenților. Raționalitatea procedurală ține
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Altfel spus, raționalitatea substanțială se interesează numai de obiectul deciziei, nu și de procesul de luare a deciziei. Ea poate fi suficientă în situațiile simple, statice, fără incertitudine, dar nu și în cazul apariției incertitudinii sau a interdependenței comportamentelor agenților. Raționalitatea procedurală ține cont de faptul că condițiile de alegere a unei soluții nu sunt date aprioric, managerul putând avea în vedere diverse căi de luare a deciziei în funcție de informațiile deținute și de capacitatea de prelucrare a acestora. Soluțiile rezultate, chiar dacă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de tranzacție pe piață (Coase). Un contract care este în măsură să prevadă absolut toate evenimentele viitoare, precum și reacțiile părților contractante poartă denumirea de contract complet. Dar modelul costurilor tranzacționale, la fel ca și cel behaviorist, pleacă de la ipoteza că raționalitatea umană este limitată ca urmare, pe de o parte, a existenței incertitudinii (imposibilitatea prevederii unor evenimente viitoare sau a probabilizării lor), iar pe de altă parte ca urmare a complexității mediului (capacitatea de a stoca și prelucra informația este limitată
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]