2,850 matches
-
multiplele schimbări de direcție în ceea ce privește structura și rolul sistemului sanitar; - lipsa de criterii clare pentru aprecierea performanței și lipsa unei politici coerente de personal pe termen mediu și lung; 5. Principii generale Prin punerea în aplicare a Strategiei naționale de raționalizare a spitalelor se urmărește asigurarea respectării principiilor echității, calității, responsabilității și centrării pe pacienți/cetățeni în sistemul serviciilor de sănătate, așa cum au fost descrise în Raportul comisiei prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice din România, intitulat
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
experții BM, care au analizat textul propus în lumina experiențelor internaționale în domeniul reformelor sistemelor de sănătate și au înaintat observații și comentarii care au permis cizelarea și nuanțarea unor aspecte importante ale strategiei. Astfel, în recenzia "Strategia națională privind raționalizarea spitalelor, Comentarii provizorii ale Echipei Băncii Mondiale", redactată sub coordonarea expertului Antonio Duran, se menționează: "Pentru elaborarea acestui document s-au depus eforturi considerabile și s-a acordat atenție deosebită, ceea ce reprezintă o îmbunătățire a proiectului de strategie din noiembrie
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
reprezintă o îmbunătățire a proiectului de strategie din noiembrie 2009. Diagnosticul este obiectiv și detaliat, iar strategia nu se limitează la aspectele "arhitecturale", limitate, ale planificării spitalicești, ci abordează problema finanțării, guvernanței și asigurării calității etc. Abordează, de asemenea, și raționalizarea spitalelor în contextul larg al reformelor care trebuie impuse pentru a îmbunătăți eficiența și echitatea accesului la sistemul de sănătate. De fapt, această strategie se extinde peste sectorul spitalicesc și poate fi considerată aproape o strategie provizorie a sistemului de
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
strategic ar putea fi întocmit în paralel prin care să se reflecte prioritățile-cheie ale guvernului prezentate în acest document (și coordonarea acestora cu strategia privind spitalele)." Pe baza observațiilor de mai sus, obiectivele generale și specifice ale Strategiei naționale de raționalizare a spitalelor au fost regrupate în două mari capitole: Raționalizarea spitalelor și Priorități strategice complementare, astfel: I. Raționalizarea spitalelor: 1. Obiectivul general: "Crearea unui sector al serviciilor spitalicești performant prin reorganizarea, descentralizarea și informatizarea spitalelor" Obiective specifice: 1.1. Reorganizarea
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
se reflecte prioritățile-cheie ale guvernului prezentate în acest document (și coordonarea acestora cu strategia privind spitalele)." Pe baza observațiilor de mai sus, obiectivele generale și specifice ale Strategiei naționale de raționalizare a spitalelor au fost regrupate în două mari capitole: Raționalizarea spitalelor și Priorități strategice complementare, astfel: I. Raționalizarea spitalelor: 1. Obiectivul general: "Crearea unui sector al serviciilor spitalicești performant prin reorganizarea, descentralizarea și informatizarea spitalelor" Obiective specifice: 1.1. Reorganizarea și eficientizarea spitalelor 1.2. Descentralizarea spitalelor și a managementului
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
document (și coordonarea acestora cu strategia privind spitalele)." Pe baza observațiilor de mai sus, obiectivele generale și specifice ale Strategiei naționale de raționalizare a spitalelor au fost regrupate în două mari capitole: Raționalizarea spitalelor și Priorități strategice complementare, astfel: I. Raționalizarea spitalelor: 1. Obiectivul general: "Crearea unui sector al serviciilor spitalicești performant prin reorganizarea, descentralizarea și informatizarea spitalelor" Obiective specifice: 1.1. Reorganizarea și eficientizarea spitalelor 1.2. Descentralizarea spitalelor și a managementului acestora 1.3. Adoptarea unui sistem clar de
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
general: "Asigurarea unei finanțări sustenabile și eficient utilizate prin remodelarea finanțării spitalelor" Obiectiv specific: 2.1. Modificarea finanțării spitalelor prin sistemul asigurărilor de sănătate II. Priorități strategice complementare: 3. Obiectivul general: "Remodelarea cererii de servicii medicale" Obiective specifice: 3.1. Raționalizarea cererii de servicii spitalicești 3.2. Dezvoltarea și îmbunătățirea calitativă a asistenței medicale primare și ambulatorii 4. Obiectivul general: "Eficientizarea organizatorică și funcțională a sistemului de asigurări de sănătate" Obiectiv specific: 4.1. Atragerea finanțărilor private în asigurările de sănătate
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
Obiectivul general: "Elaborarea și implementarea unei strategii coordonate de resurse umane în domeniul medical" Obiectiv specific: 5.1. Introducerea planificării moderne a resurselor umane din domeniul sanitar și a practicilor moderne de management al resurselor umane 7. Activități operaționale I. Raționalizarea spitalelor 1. Obiectivul general "Crearea unui sector al serviciilor spitalicești performant prin reorganizarea, descentralizarea și informatizarea spitalelor" 1.1. Activități operaționale aferente obiectivului specific "Reorganizarea și eficientizarea spitalelor": 1.1.1. Reducerea capacității excedentare de internare Conform rapoartelor prezentate de către
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
iar costul medicamentelor și produselor farmaceutice rămâne ridicat și crește în fiecare an. Rămân și problemele privind echitatea accesului la servicii medicale pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale izolate. Abordarea acestor obstacole va necesita o strategie multidirecțională, care include raționalizarea infrastructurii spitalicești și măsuri pentru consolidarea sistemului de asistență ambulatorie. În acest sens, un rol fundamental în această strategie revine reorganizării spitalelor, realizate în paralel cu descentralizarea acestora, pe baza criteriilor de eficiență, cu menținerea accesibilității serviciilor spitalicești. Prin ordin
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
și pentru vârstnici. Asistența acordată în asemenea cazuri, în structuri cu un nivel tehnic scăzut, se concretizează prin reducerea costului per caz și reprezintă astfel o economie considerabilă pentru sectorul sanitar." Referitor la aceste măsuri, în recenzia "Strategia națională privind raționalizarea spitalelor, Comentarii ale echipei Băncii Mondiale", redactată sub coordonarea expertului Antonio Duran, se menționează: "Obiectivele strategiei de restructurare a sectorului spitalicesc în funcție de nevoile populației prin (i) stabilirea nivelurilor clare de responsabilitate și clasificarea pe tipuri de spitale și (îi) închiderea
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
nivel național toate serviciile spitalicești. Modificarea sistemului de plată după principiul "banii urmează pacientul" va necesita, desigur, și o modificare a normativelor în vigoare, pe care MS o va iniția împreună cu CNAS. Comentând această măsură, în analiza "Strategia națională privind raționalizarea spitalelor, Comentarii ale echipei Băncii Mondiale", Antonio Duran remarcă următoarele: "În ansamblu, intenția de a crea un «fond de finanțare a spitalelor» (secțiunea 2.1.3) este excelentă însă detaliile privind cheltuielile acoperite de «fond» trebuie stabilite și, în opinia
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
inechitabilă și conflictul de interese potențial al angajaților din cele două sisteme, care se desfășoară de cele mai multe ori în detrimentul sistemului public. II. Priorități strategice complementare 3. Obiectivul general: Remodelarea cererii de servicii medicale 3.1. Activități operaționale aferente obiectivului specific "Raționalizarea cererii de servicii medicale": 3.1.1. Introducerea coplății modice direct la furnizorul de servicii medicale, diferențiată pe servicii și tipuri de asistență, cu mecanisme compensatorii pentru grupurile defavorizate Coplățile există în multe sisteme de sănătate din țările dezvoltate (Franța
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
sus, MS va elabora și va implementa o strategie de dezvoltare a activităților de asistență medicală primară și ambulatorie pe baza și pe măsura eliberării de resurse financiare de la nivelul asistenței medicale spitalicești, obținute ca rezultat al aplicării măsurile de raționalizare a spitalelor. 4. Obiectivul general: "Eficientizarea organizatorică și funcțională a sistemului de asigurări de sănătate" 4.1. Activități operaționale aferente obiectivului specific "Atragerea finanțărilor private în asigurările de sănătate" 4.1.1. Încurajarea prin mecanisme financiare a participării asiguratorilor privați
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
sănătate, și modificări la nivelul sistemului de învățământ medical de toate gradele; ● organizarea sistemului va fi astfel făcută încât să faciliteze cooperarea intersectorială, esențială pentru abordarea determinanților sănătății cu impact crescut asupra sănătății. 9. Indicatori În analiza "Strategia națională privind raționalizarea spitalelor, Comentarii ale echipei Băncii Mondiale", recenzorul Antonio Duran formulează o serie de critici ascuțite referitoare la indicatorii de monitorizare propuși: Când este vorba despre ce ar putea îndeplini strategia privind spitalele în diversele ei dimensiuni, indicatorii de succes trebuie
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
Creșterea cu 10% a proporției personalului medical cu studii superioare din numărul total de angajați din sistemul serviciilor de sănătate Termen de realizare: 31 martie 2012 10. Implicații pentru buget Implicațiile bugetare vor fi semnificative, unul dintre obiectivele strategiei de raționalizare fiind creșterea eficienței și reducerea costurilor la nivelul unităților spitalicești, ceea ce va permite o redistribuire a resurselor către alte segmente de asistență medicală (medicină primară, asistența ambulatorie, asistența de zi, îngrijiri la domiciliu etc.) care pot asigura tratamentul unei game
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 23 martie 2011 de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230920_a_232249]
-
Tudorel Toader - judecător Benke Karoly - magistrat-asistent-șef Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 și 19 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, respectiv a Legii nr. 329/2009 , în ansamblul său, excepție ridicată de Alexandrina Andrei și alții, respectiv de Teodor Ciupitu în dosarele nr. 48
DECIZIE nr. 206 din 15 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231133_a_232462]
-
CA/2009 și nr. 50.388/3/2009, Tribunalul București - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 și 19 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, respectiv a Legii nr. 329/2009 , în ansamblul său, excepție ridicată de Alexandrina Andrei și alții, respectiv de Teodor Ciupitu, în cauze având ca
DECIZIE nr. 206 din 15 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231133_a_232462]
-
3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie art. 18 și 19 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, respectiv Legea nr. 329/2009 , în ansamblul său. În realitate
DECIZIE nr. 206 din 15 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231133_a_232462]
-
din 11 februarie 2011, a fost modificat chiar cap. IV din Legea nr. 329/2009 . Astfel, potrivit articolului unic al ordonanței de urgență menționate, "În cuprinsul cap. IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificările și completările ulterioare, sintagma «salariul mediu brut pe
DECIZIE nr. 206 din 15 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231133_a_232462]
-
și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Alexandrina Andrei și alții, respectiv de Teodor Ciupitu în dosarele nr. 48.231/3/CA/2009 și nr. 50.388/3
DECIZIE nr. 206 din 15 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231133_a_232462]
-
Litera f) a alin. (2) al art. 8 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 27 din 15 ianuarie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007. g) măsurile de încurajare a raționalizării operațiilor de colectare, sortare și tratate a deșeurilor. ... -------------- Litera g) a alin. (2) al art. 8 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 27 din 15 ianuarie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 iunie 2000 (*actualizata*) privind regimul deseurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231433_a_232762]
-
sumelor aferente veniturilor încasate din activitatea desfășurată de autoritățile și instituțiile publice reorganizate că instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, potrivit anexelor nr. 1 și 2 la Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, în Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005 , cu
NORME METODOLOGICE din 8 aprilie 2011 privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare trimestriale ale instituţiilor publice, precum şi a unor raportări financiare lunare în anul 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231453_a_232782]
-
8035 "Sume solicitate la restituire" Cu ajutorul acestui cont autoritățile și instituțiile publice reorganizate că instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, potrivit anexelor nr. 1 și 2 la Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, țin evidență sumelor solicitate la restituire de către persoanele care au drept de restituire. În debitul contului se înregistrează sumele solicitate la restituire de către persoanele
NORME METODOLOGICE din 8 aprilie 2011 privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare trimestriale ale instituţiilor publice, precum şi a unor raportări financiare lunare în anul 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231453_a_232782]
-
distribuit celor care prescriu și celor care realizează actele medicale respective". 2. Obiectivele "Ghidului" Răspunzând unei obligații legislative, Ghidul de utilizare a examenelor radiologice și imagistice medicale, trebuie să atingă patru mari obiective în domeniile de radioprotecție a pacienților, de raționalizare a examenelor, de colaborare interdisciplinară și de organizare audite clinice (evaluarea calității practicilor medicale) A. Reducerea expunerii la radiații a pacienților prin înlăturarea examenelor imagistice nejustificate: existența unui ghid trebuie să ajute medicii la aplicarea riguroasă a principiului justificării. Înlăturarea
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile radiologie-imagistică medicală şi medicină nucleară*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230594_a_231923]
-
dezacordului cu medicul solicitant (articol R 1333.57 din codul de sănătate publică). - Dacă tehnica imagistică solicitată nu este disponibilă, medicul realizator poate alege o altă examinare, eventual iradiantă, datorită necesității punerii unui diagnostic rapid. B. Îmbunătățirea practicilor clinice prin raționalizarea indicațiilor de examene imagistice: recomandările "Ghidului" sunt adresate tuturor medicilor, generaliști și specialiști, oricare ar fi activitatea lor. Totuși, pentru a nu cădea într-o complexitate extremă, recomandările nu acoperă domeniul supraspecializărilor și nu trebuie considerate reguli intangibile. Anumite patologii
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile radiologie-imagistică medicală şi medicină nucleară*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230594_a_231923]