3,201 matches
-
prezentarea adresei de răspuns la mesajul tronului. Solemnitatea a avut loc la Palatul Regal. În fruntea Comisiei Senatului, au intrat în sala tronului, președintele Senatului, C. Argetoianu și Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai. Din comisie făceau parte: patriarhul Nicodim, rabinul Șafran, Gr. Antipa, M. Sadoveanu ș.a. Sâmbătă, 23 martie. După amiază, Mihai participă la o vânătoare, pe Domeniul Coroanei Gherghița. Au fost prezenți: Carol al II-lea, Costache Malaxa, Ilie Radu, Chefneux. S-au vânat sitari și o vulpe. A
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
, Sărina (3.I.1894, Bacău - 8.I.1978, București), prozatoare, autoare de piese de teatru, traducătoare și publicista. Aparținea unei familii care a dat cărturari și oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, C. traducea din W. Hauff (Cerșetoarea de la Podul artelor) și debuta, sub pseudonimul Chérie, cu o nuvelă, Crezul ocnașului. În 1918, românul Între artă și iubire, evocă activitatea sa de infirmieră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
București, în cadrul căreia se ocupă, de fapt, cu comerțul de arme. Unitatea, condusă de gen. Andreescu (numele real era altul), îndeplinea operațiuni de tip A.V.E. (Aport Valutar Extem) pentru Ceaușescu. Acest profil a fost dezvăluit de gen. Andreescu fostului Rabin Șef al României, dl. Moses Rosen. În al doilea rând, tatonările regimului Iliescu cu Saddam la București, din februarie 1993, au fost posibile și datorită relațiilor foarte strânse ale parlamentarului român cu ambasadorul de atunci al Irakului, dl. Ibrahim S.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și În Franța, autorul unei lucrări clasice privind elementele orientale din limba și cultura română; H. Tiktin (1850- 1936), autorul primei gramatici sistematice a limbii române și al unui apreciat dicționar româno-german; Moses Gaster (1856-1939), stabilit la Londra (din 1887, rabin-șef al comunității evreilor de rit spaniol), preocupat Îndeosebi de literatura populară românească... Evreii au avut o pondere considerabilă În literatura românească interbelică, abordând cele mai variate subiecte și formule literare, de la evocarea pitoreștilor cartiere evreiești (astăzi dispărute), până la science-fiction
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
discursul puterii, fiind Înghesuiți În mai aseptica expresie „și de alte naționalități”. (Țiganii, În schimb, nu au fost niciodată menționați În discursul oficial.) Unele dintre autoritățile comunității evreiești nu s-au lăsat nici ele mai prejos. După părerea mea, șef rabinul Moses Rosen - el Însuși o persoană cu comportament autoritar - a greșit atunci când a militat, În anii ’80, pentru interzicerea editării publicisticii socio-politice a lui Mihai Eminescu, cea referitoare la evrei <endnote id="(849, pp. 272 ș.u.)"/>. Sigur că Îngrijorarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moses Rosen - el Însuși o persoană cu comportament autoritar - a greșit atunci când a militat, În anii ’80, pentru interzicerea editării publicisticii socio-politice a lui Mihai Eminescu, cea referitoare la evrei <endnote id="(849, pp. 272 ș.u.)"/>. Sigur că Îngrijorarea rabinului șef din România este de Înțeles. Cercurile politice și culturale ultranaționaliste aveau nevoie de o legitimare a pozițiilor lor xenofobe și antisemite din partea uriașei autorități a „poetului național”. Dar cred că Moses Rosen ar fi trebuit să-și folosească energia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
terminată În furculiță, dar mai ales cu nelipsiții săi perciuni...” <endnote id="(439, p. 83)"/>. Isaac Bashevis Singer apelează de ase menea la această tehnică portretistică. Într-unul din romanele sale, de exemplu, un personaj feminin are „nasul coroiat, de rabin” <endnote id="(409, p. 37)"/>. Și unii scriitori britanici Își Înseamnă personajele de origine evreiască cu astfel de „defecte” fizionomice, menite să sugereze anumite defecte psihologice : „nas acvilin”, la George Bernard Shaw (An Unsocial Socialist, 1884) ; „nas Încovoiat” și „cioc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bani În folosul domnitorului și al funcționarilor săi corupți. În urma amenințărilor cu expulzarea „perciunaților” - conchide inspirat Nicolae Iorga - „nu rezultară evrei mai puțini, dar fără Îndoială funcționari mai bogați” <endnote id="(193, p. 197)"/>. În 1860, Într-o circulară trimisă rabinilor din Moldova pe același subiect, Mihail Kogălniceanu considera că portul tradițional de sorginte poloneză este o adevărată „stavilă” În calea „stârpirii antipatiilor și prejudecăților naționale” și că Îi expune pe evrei „glumelor și chiar brutalităților gloatelor” <endnote id="(195, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
luat ca ostatec un evreu Înstărit, Leibu Bicherul. Ulterior, acesta „s-a Întors cu o jumătate de barbă și o perciună tăiată” <endnote id="(196, p. 44)"/>. În 1859, ministrul „trebilor din lăuntru”, M. Kogălniceanu, a cerut printr-o circulară rabinilor din Moldova să-și convingă enoriașii să treacă de la portul „galițian” la cel „european”. „Populația creștină și oștirea - nota Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o pagină de jurnal, scriitorul român Paul Goma, stabilit la Paris, a comentat astfel acest episod : „Știam - din cele știute - că, În România, evreii suferiseră persecuții [...], dar nu purtaseră stea galbenă” (Timpul, nr. 10/1995). Trebuie să observ - ca rabinul din celebra parabolă - că ambii interlocutori au, În felul lor, dreptate. Ar avea dreptate și cel care ar afirma că - susținând lucruri contrare - nu pot avea dreptate amândoi. Cred că o rememorare a faptelor este utilă. Prin Decretul-lege nr. 3984
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și a legilor, toate semnele exterioare și veșmintele distinctive, atât cele decretate anterior, cât și cele statornicite de obiceiuri, vor fi desființate cu desăvârșire, Începând cu anul 1791, iar hainele obișnuite la ei până acum vor fi admise numai pentru rabini” <endnote id="(124, p. 338)"/>. După ce, secole de-a rândul, evreii au fost obligați să poarte anu mite elemente vestimentare infamante, acum sunt obligați, dimpotrivă, să renunțe „cu desăvârșire” până și la veșmintele lor specifice, la „cele statornicite de obiceiuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sociale căreia Îi aparțin” <endnote id="(267, p. 385)"/>. Se propunea astfel ca Îmbrăcămintea să nu mai marcheze diferențele etnice, ci pe cele sociale. În cultura română În 1859, Mihail Kogălniceanu, pe atunci ministru de Interne, a trimis o circulară rabinilor din Moldova, prin care Îi ruga să-și folosească toată autoritatea pentru a-și convinge credincioșii să adopte portul „european”. Ofisul a fost citit În toate sinagogile, dar și pe ulițele târgurilor, „sub sunetul darabanei”. „Populația creștină și oștirea - notează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sub orice pretext și se văzu chiar silită a reține armata În cazarmă timp de câteva zile.” În 1860, ministrul reformator s-a văzut nevoit să reformuleze termenii documentului și - tradus În ebraică și În idiș - să-l retrimită tuturor rabinilor. De data aceasta, cu mai mult succes <endnote id="(322, pp. 222-223 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Adolphe Stern Își aduce aminte cum atunci, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, tatăl său - giuvaergiu evreu din București - și-a schimbat portul : „Familia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
afară, și-l Îndeamnă să se sfădească, să se bată, să facă cuiva rău, ori să puie gând la alte cele, la păcate” <endnote id="(149, p. 29 ; pentru alte legende populare românești care pun În relație cârciuma, jidanul cârciumar, rabinul, rachiul și Dracul, vezi 259, p. 404)"/>. Într-una din nuvelele sale (Sfântul Vasile), Mihail Sadoveanu valorifică epic această opoziție din cadrul gândirii tradiționale : un „om sfânt” duce la faliment cârciumile din Bucovina, „propovăduind printre oameni că rachiu-i Diavolul”, că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
intenții iudeofobe, poetul romantic Adam Mickiewicz speculează și el pe marginea bipolarității biserica creștină - cârciuma evreiască În spațiul rural polono-lituanian. În poemul său Pan Tadeusz (terminat În 1834), cârciuma ținută În arendă de bătrânul Iancăl (care „e și- ajutor de rabin”) se află lângă biserică și, din punct de vedere arhitectonic, cârciuma „cu-n templu Își are-asemănare”, arătând „ca o sinagogă”. Duminica, „ieșind de la capelă, că-au fost la liturghie”, țărani și nobili polonezi „mai vin să bea o dușcă, să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt prezentate „patruzeci minus unu” categorii de activități interzise de sabat, prima interdicție prevăzută fiind cea referitoare la transport. După secole și milenii Însă, unele tabuuri au fost receptate ca stânjenitoare. Istoricii evrei dau ca exemplu de mare curaj pe rabinul Iosef David din Iași, care - pe la Începutul secolului al XIX-lea -, aflând că arde Târgu Frumos, i-a strâns pe birjarii evrei din oraș și a transportat de sabat pâine și alte produse sinistraților. Și a făcut-o - comentează Wilhelm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului al XIX-lea, reforma mozaismului a mai anulat unele interdicții, pe altele le-a mai Îndulcit. Permisiunea de a călători În ziua de sâmbătă a fost una dintre problemele ridicate de reformiștii evrei din Europa Centrală, inclusiv de vestitul rabin reformist Aaron Chorin (1766-1844), din Arad : „Dacă este permisă - scria el Într-o carte publicată la Viena În 1839 - Îmbarcarea pe un vas [Înainte de sabat], cu condiția să nu existe pericolul ca [evreul] să participe la manevrarea vasului și deci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
măsură decât evreii au păstrat șabatul”, scria pe la 1900 filozoful odessan Așer Ginzberg, alias Ahad Ha-Am (1856-1927). În spațiul românesc, de exemplu, unii evrei „Își petreceau sâmbetele Întinzând hora mare la sunetul unei cobze”, ceea ce, evident, Îi nemulțumea pe rabini, „fiind o vădită călcare a prescripțiilor religioase” <endnote id="(109, p. 42)"/>. Alții Își Închideau de sabat prăvăliile, dar „Își făceau daraverele [= afacerile] pe furiș” - spune N. Iorga -, „Înșelând astfel și pe Iehova” <endnote id=" (428, p. 80)"/>. Evident, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se poate]” (proverb spaniol) ; „Ai văzut vreodată vacă verde și ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca un evreu” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; „Învățat ca un rabin” <endnote id="(302, p. XLIV)"/> sau „Deștept ca un rabin” (ultimele trei, zicale poloneze) <endnote id="(70, p. 180)"/>. Iosif Iser, Evreu cu cartea (desen, cca 1919-1920) „Maistrul Ruben”, mag și astrolog, personajul lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca un evreu” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; „Învățat ca un rabin” <endnote id="(302, p. XLIV)"/> sau „Deștept ca un rabin” (ultimele trei, zicale poloneze) <endnote id="(70, p. 180)"/>. Iosif Iser, Evreu cu cartea (desen, cca 1919-1920) „Maistrul Ruben”, mag și astrolog, personajul lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872), pare să Întrupeze În literatura română un model al rabinului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rabin” (ultimele trei, zicale poloneze) <endnote id="(70, p. 180)"/>. Iosif Iser, Evreu cu cartea (desen, cca 1919-1920) „Maistrul Ruben”, mag și astrolog, personajul lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872), pare să Întrupeze În literatura română un model al rabinului Înțelept : „un evreu Învățat, pribegit din Spania În Polonia”, care are un „cap Înțelept” și „o frunte naltă, pleșuvă, Încrețită de gândiri” ; el cugetă „adânc”, ca un „Înțelept din vechime”, și a fost „chemat de Domnul Moldovei ca dascăl de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
om rău și necinstit”, adică „jidan”. În limbaj popular, concluzia este simplă : „Jidan bun n-am văzut” <endnote id="(755)"/>. Există o snoavă populară care descrie, din perspectivă anecdotică, originile acestei zicale. Se zice că mai mulți evrei călătoreau Împreună cu rabinul Güterjüd (În idiș, Güter Jüd = „jidan bun”). Însă evreii s-au rătăcit de rabinul lor și au Început să-l caute și să Întrebe oamenii dacă l-au văzut. La Întrebarea „Bade, n-ai văzut pe Güterjüd ?”, țăranii români răspundeau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
n-am văzut” <endnote id="(755)"/>. Există o snoavă populară care descrie, din perspectivă anecdotică, originile acestei zicale. Se zice că mai mulți evrei călătoreau Împreună cu rabinul Güterjüd (În idiș, Güter Jüd = „jidan bun”). Însă evreii s-au rătăcit de rabinul lor și au Început să-l caute și să Întrebe oamenii dacă l-au văzut. La Întrebarea „Bade, n-ai văzut pe Güterjüd ?”, țăranii români răspundeau : „Jidan-bun ? N-am văzut !” <endnote id="(3, p. 26 ; vezi și nota 318)"/>. Evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Holocaustul În Europa Centrală, se lăuda cu „prietenii mei evrei” <endnote id=" (268, p. 336)"/>. După publicarea În revista Săptămâna (5 septembrie 1980) a unui editorial plin de insulte la adresa evreilor, Corneliu Vadim Tudor a Încercat să-l convingă pe rabinul șef Moses Rosen că nu este antisemit : „Am mulți prieteni evrei - i-a spus C.V. Tudor - și am avut o iubită evreică”. Replica rabinului a fost adecvată : „Toți antisemiții afirmă că cei mai buni prieteni ai lor sunt evrei” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui editorial plin de insulte la adresa evreilor, Corneliu Vadim Tudor a Încercat să-l convingă pe rabinul șef Moses Rosen că nu este antisemit : „Am mulți prieteni evrei - i-a spus C.V. Tudor - și am avut o iubită evreică”. Replica rabinului a fost adecvată : „Toți antisemiții afirmă că cei mai buni prieteni ai lor sunt evrei” <endnote id="(849, pp. 273-275)"/>. În 1887, pentru a contracara acest tip de clișeu antisemit, Friedrich Nietzsche declara ironic : „Printre prietenii mei nu există nici un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]