5,123 matches
-
op. cit., p. 263. 300 Ioana Beldiman, Sculptura franceză în România (1848-1931). Gust artistic, modă, fapt de societate, Editura Simetria, București, 2005, p. 112. 301 Ibidem, p. 101. 302 Ibidem, p. 105. 303 Acestea două din urmă se găsesc reproduse în Rampa, Anul I, nr. 101, nr. 103, februarie 1912. 304 Adriana Șotropa, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă, Editura Compania, București, 2009. 305 F. Șirato, Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 212
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
386 Ruxandra Dreptu, Băncilă, Editura Meridiane, București, 1987, p. 20. 387 Ibidem, p. 20. 388 C. Săteanu, Pictorul Octav Băncilă, extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4 1930, Atelierele grafice Socec&Co S.A., București, pp. 4-5. 389 Reprodus în Rampa, Anul I, nr. 152, luni, 23 aprilie 1912. 390 Hans H. Hofstätter, "Symbolism in Germany and Europe", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și Simon Reynolds (eds.), Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 18
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p. 102. 517 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 155. 518 Ibidem, p. 156. 519 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, pp. 227-228. 520 Ibidem, p. 158. 521 În Rampa, Anul I, nr.194, vineri 15 iunie 1912, avem o sugestivă reproducere a unui tablou al Ceciliei Cuțescu-Storck, Țigancă. 522 Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck, Editura Anima, București, 1992, p. 13. 523 Faptul nu este deocamdată atestat documentar, iar cercetările întreprinse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
530 Adevărul literar și artistic, An II, nr. 51, duminică 13 noiembrie 1921 și Adevărul literar și artistic, Anul III, nr. 68, duminică, 12 martie 1922. 531 Tudor Arghezi, Scrieri, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 234. 532 Rampa, Anul I, nr. 86, vineri, 3 februarie 1912. 533 Gustave Flaubert, Trei povestiri, traducere de Ana Boldur, ediție ilustrată de Marcela Cordescu, Editura Univers, București, 1973, p. 132. 534 Jules Laforgue, Moralités Légendaires. Hamlet, ou les suites de la piété filiale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
et le Syrinx, Persée et Andromede, Les deux pigeons, Paris, Mercure de France. 535 Am analizat această povestire în volumul Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 536 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa, Anul VI, nr. 1377, Duminecă 4 iunie 1922, p. 7. 537 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa Anul VI nr. 1377, duminică, 4 iunie 1922, p. 8. 538 "Pedeapsa", în Adevărul literar și artistic, Anul V, nr. 166, duminică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în volumul Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 536 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa, Anul VI, nr. 1377, Duminecă 4 iunie 1922, p. 7. 537 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa Anul VI nr. 1377, duminică, 4 iunie 1922, p. 8. 538 "Pedeapsa", în Adevărul literar și artistic, Anul V, nr. 166, duminică, 10 februarie 1924, p. 1. Ibidem, p. 2. 539 Adrian Maniu, Salomeea, Tipografia G. Ionescu, București, 1915. 540
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Emilian Lăzărescu", în Adevărul literar și artistic, Anul III, nr. 108, duminică,17 decembrie 1922, p. 3. 600 L. Karnabatt, "Expoziția Emilian Lăzărescu", în "Note zilnice", în Seara, An II, nr. 632, dumincă 16 octombrie 1911, p. 1. 601 Rampa, Teatru, Muzică, Literatură Artă, An I, nr. 11, sâmbătă 29 octombrie 1911. 602 Ibidem, p. 1. 603 "Expoziția Emilian Lăzărescu" apărut în "Seara", an. IV, nr. 1380, 17 noiembrie 1913, p.2. (Cronica artistică) Semnat: T.A. în Opere III
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
An II, nr. 16, duminică, 13 martie 1921, p. 3. 607 Doina Schobel și Hariton Clonaru, Ion Theodorescu-Sion, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 46. 608 Ibidem, p. 12. 609 Emil Georgescu, "Expoziția pictorului Teișanu", în Rampa, Anul I, nr. 672, luni 16 ianuarie 1912. 610 Cridim, "Impresiuni de artă", în Ilustrațiunea Română, An II, nr. 1, ianuarie 1912, p. 13. ----------------------------------------------------------------------- ANGELO MITCHIEVICI Eternitate prin cenușă 2 1 Simbolism și decadentism în arta 1900 2 3 72
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
propriei piese născută din modelarea perpetuă a materiei epice a romanului, omul din umbră, a cărui prezență se simte însă peste tot, respiră în fiecare pagină și care, nici în final, nu se hotărăște dacă să iasă sau nu la rampă pentru a și primi aplauzele. Subiectul romanului, articulat pe o schemă epică relativ simplă, des întâlnită în literatura anterioară perioadei postbelice, este în mod strategic plasat într-o epocă în care societatea engleză atinge apogeul a ceea ce înseamnă „convenționalism” - epoca
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Însumează 40% din volumul economisirii din România. Ca o concluzie generală, măsurile adoptate de autoritățile din Europa Centrală și de Est au numitori comuni. Depozitele populației sunt garantate de la 50.000 euro sau integral, iar șefii statelor au ieșit la rampă să dea aigurări că sistemele bancare sunt solide și nu au probleme de lichiditate. Potrivit unui raport realizat de Wood & Company, instituțiile financiare din Europa Centrală și de Est nu vor Întâmpina dificultăți majore să facă față Încetinirii economice, Însă
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
odată cu ea și soțul. "Tragerea de inimă" sau "trăirea vieții celuilalt" nu mai e proprie cârciumăresei contaminate parcă de ostilitatea mediului în care trăiește acum. Drumul ales nu poate duce decât într-o fundătură. 1.8. Gherondissa Prima ieșire la rampă a bătrânei e în defavoarea ei, ca în cazul Anei. Vorbele ei sună, în mintea cititorului de azi, a "prevestire"93, a "predestinare"94 sau a "formulă oraculară"95; în cel mai bun caz le atribuim "înțelepciunii ancestrale, conservatoare"96 care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
un alt text, pur literar, lipsit deci de orice referință evenimențială. În lungul poem dramatic Cap de aur, scris în 1890, deci cu șaizeci de ani înainte ca Pinay să urce pe scena istoriei, Paul Claudel aduce dintr-odată la rampă Salvatorul, cel care devine atotputernic, Eroul care captează în jurul său agitația unei colectivități care speră. Paralela dintre figura mitică a Capului de Aur și portretul lui Pinay riscă să surprindă. Dacă admitem însă că nu e vorba aici decît de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
învenina foarte repede. Până atunci însă, într-un mod destul de neașteptat după o campanie electorală în care promisiunile necenzurate de creșteri salariale se îngemănau cu mita electorală flagrantă, noul guvern PDL-PSD, instalat în ultimele zile ale lui 2008, iese la rampă cu declarații panicate de iminență a crizei și cu un program drastic de austeritate. După ce ambele partide aflate acum la guvernare profitaseră masiv de pe urma legii care prevedea creșterea salariilor profesorilor cu 50% lege pe care, în pofida apelului la prudență al
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Capitolul 4. "Romanul care mă citește pe mine". Descoperirea unei metode / 159 4.1. Toate romanele într-unul singur: textul-oglindă / 169 4.1.1. Percepție și amintire. Psihologia personajului un principiu de compoziție narativă / 171 4.1.2. În luminile rampei. De la Oedip la Boubouroche / 180 4.1.3. Neverosimil, dar lovinescian sută la sută / 188 4.1.4. Peisaj elvețian sau cronica unei morți anunțate / 192 4.2. De la un text la altul. Romanul ca lectură a lecturii vieții / 202
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
30, când Lovinescu, deja confirmat în postura criticului și a istoricului literar, pare decis să întoarcă foaia și să joace totul pe cartea literaturii 125. Pare doar, fiindcă pe ultima sută de metri criticul își găsește timp să iasă la rampă cu alte lucrări demne de atenția publicului, de-ar fi să amintim sinteza din 1937 (Istoria literaturii române contemporane) ori laborioasele studii monografice despre Maiorescu și epoca sa. Dar, dacă geneza operei lovinesciene reflectă un proces continuu de modelare a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cu bărbatul dominat de femeia duplicitară), "romanul" constituindu-se dintr-o serie de fragmente ce reiterează fiecare în parte, prin variațiuni succesive 167, această "situație-tip", cu personaje "înghețate" în posturi hieratice, de natura "icoanei". 4.1.2. În luminile rampei. De la Oedip la Boubouroche Dovedind o intuiție artistică sigură, după secvența retrospectivă Lovinescu alternează iar planurile, contrapunctic, și în capitolul al treilea poartă pașii eroului său trezit din visare chiar într-o sală de teatru spațiu de două ori privilegiat
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în Europa.55 În plan intern, idealismul și iluziile inițiale nu puteau dura foarte mult. Deși după puciul ratat împotriva lui Gorbaciov comuniștii au dispărut un timp de pe scena politică lăsând spațiu occidentaliștilor radicali, chiar din 1992 a ieșit la rampă un curent naționalist tot mai puternic. Acest fapt a scos la iveală faptul că relația Rusiei cu Europa nu putea fi pur și simplu una de a "reveni la civilizație prin readucerea Rusiei în Europa." Optimismul pro-european a disparut curând
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
este disputat de cele două mari puteri geopolitice care trec conflictul lor asupra întregii lumi: puterile continentaliste sau telurocratice și puterile atlantiste sau talasocratice.29 În cadrul acestei școli există două curente:30 cel extremist (care vede heartland-ul eurasiatic că o rampă de lansare a unei mișcări anti-Occidentale) și cel moderat (care pune accentul pe unicitatea Rusiei). Alexandr Dughin face parte dintre eurasianiștii extremiști susținători ai expansionismul rus în Eurasia. Cu accentul pus pe puterea statului rus și pe ideea de derzavnost
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
pestrițe ocolesc câmpurile, nopțile tale Încânta auzul, ziua farmecă văzduhul”. Alexandru Vlahuță descrie prin imagini vizuale sugestive una „din cele mai frumoase biserici ale Răsăritului” În lecția Pe Argeș În jos. Prin imagini sensibile Delta Dunării este adusă În luminile rampei de Marin Sorescu. Citind și recitind lecția, vizualizez acele crâmpeie din natură ca și cum s-ar derula ca un film În fața noastră. " Fiecare timp este În drept să aibă istoria lui ", spunea A.D. Xenopol. Elevii sunt cei care ar trebui să
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Petineska și, ici și colo, pe coasta munților, câteva stâne. Strunga se strâmtează curând, poalele munților se reunesc și nu lasă loc de trecere decât râului; Cerna sare peste blocurile care îi îngreunează cursul; drumul ce șerpuiește cu greu pe rampe n-a putut să-și croiască o ieșire decât cu ajutorul târnăcoapelor, terasamentelor, al schelelor, printre care trebuie citat un drăguț pod de fier suspendat pe două arcuri de o îngrijorătoare îndrăzneală. În sfârșit, în centrul unui bazin larg de 200
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ȘI ÎN CEEA CE ÎL PRIVEA PE EL ÎL PUTEA ASIGURA PE CONDAMNAT CĂ VA CONTINUA SĂ FACĂ TOT CEEA CE ÎI STĂTEA ÎN PUTERE PENTRU A SCHIMBA VERDICTUL. GÂNDURILE LUI MARIN REVENIRĂ LA REALITATEA IMEDIATĂ. AVIONUL SĂU ALUNECA DE-A LUNGUL RAMPEI ÎNSPRE EL. ÎL PRIVI CU ACEEAȘI FASCINAȚIE STATORNICĂ, BĂIEȚEASCĂ, DATORATĂ FRUMUSEȚII LUI MECANICE. ERA CONȘTIENT DE MOTORUL MAGNETIC SILENȚIOS PE CARE NU ÎL PUTEA VEDEA ȘI SE BUCURA LA VEDEREA LINIILOR METALICE STRĂLUCITOARE. AVIONUL AVEA ARIPI SCURTE, CARE NU FOLOSEAU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Crucea însă îi aprinsese în suflet lumina încrederii, iar împăcarea îi arăta calea... 11 La podul de peste pârâul ce venea dinspre front trebui să aștepte trecerea trenului. Ochiul locomotivei, însîngerat, parcă se năpustea asupra lui Bologa, care stătea rezemat de rampă, liniștit, întocmai ca odinioară, acasă, când aștepta cu maică-sa, seara, sosirea mixtului de Bistrița. " Nici nu m-am uitat la ceas, se gândi el, privind vagoanele negre și ascultând curios cum scârțâiau roțile, parcă n-ar mai fi fost
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Gore, cum e cu Chilia, ajung ăștia după gratii? Bate-un vânt rece din baaaarcă, la Chilia-n port... Ete, fleoșc, cine dracu` să mai intre-n pârnaie? Poate doar dacă vrea vreunul să ajungă președinte, că pușcăria a devenit rampă de lansare În politică. Da` dacă nu Învață și barbut pe acolo tot degeaba, n-au școala vieții... Bă, da` bun film a mai fost ăla după Preda, hai să mai bem niște beri și niște vin și să ne
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
facă totuși din om o capodoperă. Și totuși, în firava minte omenească a încolțit infinitul. Cu filosofia pe care o știu, unii filosofi ar putea ajunge chiar gropari. Să fii nefericit și să nu filosofezi - e dincolo de puterile omenești. Primele rampe de lansare a mesajelor spre infinit au fost catedralele. Ideile mari împărtășesc uneori soarta femeilor frumoase a cărora îmbrăcăminte le ascunde farmecul. Circumvoluțiunile - alți muguri de aripă umană. De mii de ani se străduiesc filosofii să pună în ecuație nefericirea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
își înșeală fii trebuie să-și ferească beregata. Valoarea unei opere este invers proporțională față de cotcodăceala care o acompaniază. In acest început de mileniu e foarte greu de doborât culmile ridicolului. In artă, ca și în politică, cometele ies la rampă, nu stelele. Se pare că specia noastră și-a îngrămădit singurătatea în exemplarele ei de lux. Multor oameni nu li s-a îndeplinit decât ultima dorință : cea de pe eșafod. Capetele pătrate nu pot deveni normale, daca nu sunt date la
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]