5,027 matches
-
magaziilor etc., corespunzătoare procesării produselor agricole locale. Aceste insule de industrializare, de valorificare a produselor agricole pe principiul filierelor de prelucrare (anexa 2), multiplicate la nivelul țării, pot deveni nuclee ale reindustrializării țării. Întreprinzătorii vor fi fiii satului care se reîntorc din străinătate, fondurile de investiții provenind, în cea mai mare parte, din economiile proprii (două-opt miliarde de euro/an care au fost trimise în țară în ultimii zece ani) și fonduri gestionate de băncile de credit agricol, care trebuie reînființate
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
principiului filierelor de valorificare (anexa 2). Ca exercițiu de gândire se sugerează următoarea temă: din proprietatea statului (Domeniile Statului) să fie împroprietăriți sau date în concesiune suprafețe de teren arabil de unu-trei hectare familiilor sărace, șomerilor, emigranților care se reîntorc în țară și nu au pământ, familiilor de romi care vor să se stabilizeze și să lucreze în agricultură. Cu circa 300 de mii de hectare de teren arabil s-ar asigura subzistența a circa un milion de persoane. Intervenția
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
acestea, merge într-un kibuț care este aproape de cel în care se afla sora ei, iar acolo își crează, din nou, un fel de familie. Problema vizitelor acasă are, încă o dată, o importanță greu de contestat. La finalul anului, o dată reîntoarsă în orașul natal, la școala unde ea însăși învățase, Sara lasă să se întrevadă existența unor conflicte ivite atunci când ea își exprimă dorința de a-și închiria un apartament în care să locuiască singură. Sfârșește prin a alege o locuință
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ei timpurii reprezintă momente de pierdere și de abandon. Astfel, experiența de a fi singură și de a nu puteaînțelegerealitatea în schimbare rămâne ca un avertisment în conștiința Sarei. Sunt momente la care ea cu siguranță nu vrea să se reîntoarcă. Ca să consolideze sentimentul de securitate în cadrul familiei, ca să nu mai fie încă o dată trecută cu vederea, Sara se autodefinește în principal în contextul casei și familiei. Este „cea mai mare”, „fata casei”, o fată care primește „multă atenție, multă dragoste
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
lui Frankenstein (1970a, 1970b, 1972, 1981) în măsurători care să se poată aplica exact la textele relatate. Revenind la textele propriu-zise, am testat aceste măsurători pe materiale concrete, am folosit rezultatele pentru a-mi finisa măsurătorile și apoi m-am reîntors la texte. A fost un proces îndelungat, care a necesitat numeroase recitiri ale interviurilor. Am considerat un criteriu de măsurare ca utilizabil doar în momentul în care putea fi definit cu claritate și aplicat oricărui fragment de text, ales la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
trece cu vederea tocmai împrejurarea că aristotelismul lui Gérard Genette este extrem de nuanțat, deplasând treptat accentele dinspre simplul mod de enunțare către ceea ce am putea numi mai curând „situație discursivă”. Poate tocmai pe această cale realitatea extratextuală, contextul istoric se reîntorc în atenție, permițând revizuirea statutului modurilor. Este drept că în Introducere în arhitext toate acestea lucruri nu apar explicit formulate 183. Însă cu greu am putea afirma că Genette exclude din acest repertoriu „de virtualități” - așa cum procedau structuraliștii - tot ceea ce
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
imagini despre femei fac parte exact din categoria celor respinse de către feministexe "„feminist", fiind socotite imagini care reifică sexual femeile. În această regiune însă, cultul frumuseții tip sexy a devenit „cheia noii economii de piață”. În același timp, s-a reîntors imaginea tradițională despre sanctitatea maternitățiixe "„maternitate". Așa cum susțin Johnsonxe "„Johnson,Janet" și Robinsonxe "„Robinson,Jean" (2004), „ceea ce face ca aceste două ideologiixe "„ideologie" aparent incompatibile să reziste împreună este faptul că, indiferent dacă sunt tratate ca îngeri sau ca târfe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
deseneze dragonul. Pusese dosarul sinucigașului alături, Pantelimon avusese, cel puțin pe jumătate, dreptate. Trebuiseră, pur și simplu, să-l refacă din bucăți. Radiografiile arătau că o nimeriseră, dar avea să mai treacă vreme până ce trupul va ierta și se va reîntoarce, după atâta nesăbuință, în albia lui. Doar numele rămăsese întreg, neatins : Ionuț Penescu. Golise cu grijă, din buzunare, tot ce-i purta numele, de parcă, prăvălindu- se peste balustradă, nu avea nevoie de nume, un împrumut pe care îl înapoia. Ori
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se străduiau să facă asta cu orice preț. Bărbații gesticulau, femeile râdeau, încurajându-i. Câțiva ospătari strângeau paharele goale și scrumierele pline, pe tunicile lor albe se învârteau culorile curcubeului. Vocile se adunau deasupra, în punctul de fugă, apoi se reîntorceau, ca un năvod. Pescarul de oameni se legăna, atârnat de cupolă, ca un glob rotitor, iar oamenii se priveau, prin ochiurile plasei sale. — Am un vecin care tot așa zice, interveni Cosmina. Că m-am țicnit ? pufni Filip. Te pomenești
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi fost poleit în aur. Reacțio nează la lumină, așadar e de partea asta a frontierei. Numai că el vede o altă lumină, mai îmbietoare. Când i-am lăsat pleoapele să cadă, ochii nu s-au împotrivit, preferând să se reîntoarcă nu știu unde. Bolnavul își umezi ochii, închizând pleoapele, dar, când le redeschise, privirile îi rămaseră ațintite tot spre Cosmina. Cât o înțelege din ce vorbim ?... se întrebă ea, fără să-și mute privirea de la ochii aceia nefirești pe masca vineție, osoasă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi imaginea din oglindă, spuse bătrânul pe neașteptate. Numai că un chip și imaginea lui în oglindă sunt simultane. Imaginează-ți cum ar fi o oglindă cu ținere de minte. Tu pleci, dar imaginea din oglindă rămâne pironită locului. Te reîntorci și o găsești tot acolo. Memoria e o oglindă în care ți-e teamă să te privești, pentru că, de fapt, ea e cea care te privește pe tine. Să te întorci cu spatele nu folosește la nimic, o să-i simți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și piepții înainte, iar în această mișcare cabrată cerceii supra etajați și salbele ca niște ghirlande sunau ca un candelabru care vestește cutremure. Din această cuadratură pe care Pârnaie și ai lui o priveau fără a o înțelege, cercul se reîntoarse la Faraon, care, victorios, cu chipul lui smolit, ținea de portiera camionului ruginit ca de un trofeu. Își împinse, cu degetul, borul pălăriei spre ceafă și se uită când la cei trei, strânși unul în altul la mijloc, când la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
socoti Maca. Poate că ar fi bine să nu ne întâlnim câteva zile. Să vedem ce se mai întâmplă... — Parcă am mai zis asta o dată, acum vreo douăzeci și ceva de ani, spuse Tili. Tot într-o toamnă. — Anotimpurile se reîntorc. Maică-sa îl conduse spre ieșire. Era deja târziu, știa. Ca de obicei, ultima zi. Cu o seară înainte, rămăsese mult în fața ușii de la camera tatălui său. Nu și-o amintea bine, de când o văzuse ultima oară, pe vremea când
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întoarse, nedumerit. — Ce vrei să spui cu asta ? Bărbatul arătă cu capul spre scara blocului. — Și vede-te-aș tapet pe pereți cu cucurigu’ tău cu tot, răspunse omul, cu aceeași împăcare în glas. — Aha... încercă să se dumirească Maca, reîntorcându-se la gândurile lui. — E vorba de pereții blocului, preciză bărbatul. Și, văzând că Maca nu reacționează în vreun fel, îl înghionti : Hai, că pentru asta merit o țigară... — Nu știu ce să zic... — Păi, nu căutai o înjurătură cu blocul ? Poftim
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
amiază și o să începi să faci mofturi. Camera era, ca de obicei, goală. În mijloc o masă cu două scaune. Se așeză pe scaunul lui, cu mâinile la spate. Apoi închise ochii, încercând să-și închipuie cum lumea se depărtează, reîntorcându-se pentru a căpăta, rând pe rând, nume. — Sunt gata ! spuse Maestrul și el deschise ochii. Păpușa avea ochii alungiți, pătrunzători, sidefii, și ținea în mână o carte. — Smaranda ! spuse Tili, numaidecât. Maestrul, mulțumit, notă în carnețel, fără să comenteze
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trăsura. Auzind o pocnitură de revolver, m-am ferit, luînd-o câțiva pași înapoi pe șosea, pe lângă gard, temîndu-mă de vreun atac din partea G. Călinescu oamenilor subprefectului, în scopul de a împiedica venirea la vot a alegătorilor. Pe urmă m-am reîntors. Președintele: Flăcăii cu căruța care au tăiat drumul subprefectului îți erau cunoscuți? Acuzatul: De ce-aș tăgădui? Îi cunoșteam foarte bine. Ăsta nu e un motiv să se creadă că accidentele lor au vreun raport cu faptul de a ne
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
putea înțelege recunoașterea decât ca o faptă imediată. De aici decurse melancolia sa, pe care o comentă cercul Gaittany, evident în mod malițios. Gonzalv era convins că dacă ar fi trăit în altă țară sau nu s-ar mai fi reîntors de la studii făcea o altă carieră. Măcar liber-docent tot ar fi fost. Orice altă meserie afară de aceea de profesor universitar i se părea lui Gonzalv meschină și nu invidia soarta nici unui om ilustru fără grade în învățămînt. Îl ispitea în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ajutoare, în anii imediați, la studenții mai buni, fără multe formalități și cu evitarea întîrzierilor ce ar putea reduce la neant suma. Cu acest prilej, Pomponescu schimbă unele vorbe cu câțiva din colegii săi. După ce ieși pe poarta principală, se reîntoarse și dădu portarului o mie de lei, sumă destul de apreciabilă încă pentru acea vreme și care smulse de la acesta saluturi și plecăciuni. Acasă, în birou, Pomponescu părea a studia ceva în secret, căci când intra cineva, își schimba repede poziția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui nu poate avea loc decât pe baza unei convenții deliberat acceptate atât de emițător (creator), cât și receptor (cititor), în virtutea unor presupoziții subiectiv-obiective, supuse în permanență devenirii. 2. FANTASTICUL ÎN OPERA LUI I. L. CARAGIALE 2.1. Dimensiunea estetică. Fantasticul Reîntorcându-ne la opera lui Caragiale putem afirma că ea solicită astăzi interpretări felurite. Această înmulțire de puncte de vedere opuse și de păreri foarte diferite, generate de un scris la prima vedere transparent, este destul de firească. Însă o anumită parte
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se află în spatele eroului principal. Personajul oscilează între cele două ispite femeiești: între Nina, al cărei magnetism se exercită puternic, dar este de scurtă durată, și între o văduvă care îi propune o plimbare în Italia, unde o va însoți; reîntorcându-se după câteva luni, își prelungește nostalgia după posibila aventură cu ,,drăcușorul’’, pe care nu-l poate uita. Elementul fantastic este atenuat, până la o simplă convenție; ființa umană este direct tangibilă, iar efectul magic al satanismului se reduce la un
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a avut răni în lobul frontal al creierului și de asemenea multe oase rupte și contuzii. I.P. a fost inconștient timp de peste două săptămâni și apoi încă două luni a fost în spital la recuperare din cauza rănilor. Când s-a reîntors la familia lui nu a mai fost același. Înainte de accident era un bărbat liniștit car-și iubea la nebunie familia și adesea afișa un aer glumeț. După accident d-l I.P. era tăcut și iritabil cronic. El striga la nevasta
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din nou următoarea mulțămită publică: Târgoviște Subsemnatul suferind de constipație, după o căutare de (8) zile cu medicamente, eram amenințat cu pierderea vieței. Din întîmplare d-nul doctor Alexandru I. Vlădescu, trecând prin acest oraș la băile Pucioasa, m-a reîntors la viață după o căutare de 4 zile. În urma unei aseminea grabnice însănătoșiri, vin a mărturisi în public că viața mea astăzi este dată din noii de d-nul Vlădescu, după o serioasă stăruință ce are în căutarea bolnavului, pe lângă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de 13(!) locuitori, din care cei mai mulți locuiau înafara văii. Cei care într-adevăr locuiau acolo erau un primar comunist, un burlac care era unul dintre ultimii fermieri rămași în zonă și locuia cu bătrâna lui mamă, plus doi baba cool (reîntorși la baștină) care locuiau în ruinele unei ferme împreună cu cele 40 de capre ale lor.13 Este adevărat că municipalitatea a experimentat o creștere a populației de aproape 400% în anii 1990, iar până în 1999 crescuse până la 36... (nu ne
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mult de 900 de locuitori. În 1959, după schimbarea regimului în cea de-a Cincea Republică, generalul de Gaulle, într-o ordonanță, a păstrat sistemul reprezentării proporționale, dar numai pentru acele municipalități de peste 120000 de locuitori, în timp ce restul s-a reîntors la sistemul majoritar. Sistemul actual, înființat prin două legi31 (inspirate de o lege dată în 1923 în Italia în timpul guvernării lui Mussolini) înaintate spre sfârșitul anului 1982 ca parte a reformelor de descentralizare, a fost, după părerea prim-ministrului de la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
elimina acest sistem de reînnoire parțială pentru ca alegerile cantonale și regionale să aibă loc în aceeași zi cu reînnoirea completă a ambelor consilii. Însă această lege a fost anulată de guvernul de dreapta al lui Edouard Balladur care s-a reîntors la sistemul precedent 39. Criticii, precum senatorul independent Jean-Louis Masson, a etichetat sistemul actual de alegeri ca fiind anacronic, nedrept și sexist 40. Este anacronic deoarece inițial a fost proiectat pentru a se potrivi cu stilul de viață al notabililor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]