2,309 matches
-
copii, ele îi încurajează, îi alină și îi veghează pe muribunzi. Ascultă ultimele mărturisiri ale acestora. După cum notează istoricul Léon Abensour, grație lor soldații se bucură din nou de prezența feminină, de "iluzia familiei" regăsite. Își văd, "ca pe o reflexie, cel puțin, mamele, surorile, logodnicele"73. Deoarece fac dovada unui devotament nemărginit, ele întruchipează prin excelență figura Mamei, a Mariei, a Madonei. De altminteri, nu erau ele supranumite "dalbii îngeri", "măicuțele patriei"? Cu toate acestea, relațiile pe care le întrețineau
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ochii bărbaților care le iubesc, scrie ea. Cu fiecare bărbat, am văzut o altă femeie și o altă viață". Anaïs descoperă astfel că relația amoroasă, jocul flirtului pot îndeplini rolul pe care îl acordase până atunci scrierii: cel al dublei reflexii. Flirturile prezintă chiar, în raport cu scrierea, avantajul de a multiplica jocurile de oglinzi. Ele o dezvăluie sieși plurivalentă, multiplă, necuprinsă. Tânăra femeie se simte atât de îmbogățită de aceste flirturi mondene, încât se hotărăște să împingă jocul ceva mai departe. În
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
desfrâul cel mai nestăvilit. Pentru ea, flirtul nu este decât o etapă a acestui itinerar. Însă de-a lungul acestei inițieri, abordarea ei rămâne aceeași. De-a lungul multiplelor sale experiențe scriitură, flirt, aventuri, incest Anaïs Nin își urmărește propria reflexie. Caută să-și afirme puterea asupra ei înseși și asupra celorlalți. Afirmă atotputernicia ego-ului și a libidoului. Face să triumfe, ca să folosim o expresie freudiană, principiul plăcerii asupra principiului realității. Ca atare, tânăra se plasează perfect pe linia anilor '20
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-urile, nesocotind reglementările în vigoare. Aceștia flirtează, nu încape nicio îndoială, cu excepția cazului când nu afișează moravuri încă și mai deșucheate. Oricum, atitudinea lor este criticată vehement de presa vichistă și de o mare parte a opiniei publice. Sunt palidele reflexii ale muscadinilor și minunatelor din perioada Directoratului"121, scriu unii, copii palide ale acelor excentrici eleganți de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Desigur, așa-numiții zazous nu sunt singurii care sfidează interdicțiile impuse de regim. Pe perioada întregului război sunt
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
institu?îi diverse care au dat disciplinei o a?ezare institu?ional?. Schimburile internă?ionale �ntre sociologi s-au multiplicat. Disciplină se dezvolt?. Ț�nnies distinge voin?a �nr?d?cinat? �n natură organic? ?i instinctiv? ?i cea care implic? reflexia ?i spiritul de decizie, iar �n aceast? opozi?ie afl? sursă comunit??îi � caracterizate prin spirit de familie, prin supunerea fă?? de obiceiuri ?i datini, �ntr-un mediu aproape �n �ntregime rural ?i ritmat de activit??ile agricole ?i artizanale, ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
autorii acestei lucr?ri, voi �ncerca s? �nscriu preocup?rile sociologice de la noi �n ansamblul condi?iilor ?i mizelor politice, sociale, institu?ionale ?i intelectuale pe parcursul ultimelor dou? secole. Na?terea sociologiei a fost ?i la noi �preg?țiț?� de �reflexiile sociale� asupra faptelor, fenomenelor, proceselor, institu?iilor sociale. Dac? urm?resc ceea ce are �identitate rom�neasc?� �n sim?irea ?i ac?iunea social?, dac? m? opresc mai mult asupra �scrierilor c?rturarilor� ?i mai pu?în asupra �altor documente� (interne
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i mai radicale dec�ț cele realizate anterior. Criză societ??ilor europene nu este deci terminat?. Trebuie s? se contribuie la maturizarea ei printr-o critic? riguroas? a ordinii existente ?i prin evocarea organiz?rîi sociale de construit. �nscriindu-?i reflexia �n cadrul unei filosofii a istoriei pe care o �mprumut? din secolul precedent, Saint-Simon insist? c?, �n societatea pe care o cheam? dup? dorin?ele sale ?i o nume?te industrial? (1816, apoi 1822), ra?ionalitatea economic? va birui asupra
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nglobeaz?? �n orice caz, un num?r de autori refuz? s? considere ?tiin?a social? n?sc�nd? că pe o pur? tehnic? ce poate fi aplicat? de c?tre savan?îi a?a-zis obiectivi. 3. Continuitatea ?i schimbarea reflexiei politice Critică precedent? este de re?inut fiindc? eman? de la oameni aten?i la evolu?iile lumii occidentale, atunci c�nd ei nu s�nt lega?i de diferite mi?c?ri reformiste, care �nfloresc odat? cu revolu?ia industrial
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ele omului ?i ?tiin?ele naturii. Acest fapt a fost clar remarcat deoarece Wundt trecea drept un personaj eminent al universit??îi germane. Fiziolog reputat, profesor la Heidelberg la �nceputul anilor 1870, Wundt ?i-a l?rgit treptat c�mpul reflexiei la psihologie ?i la moral?. De?în?tor al unei catedre de filosofie la Leipzig �ncep�nd cu 1875, el fondeaz? acolo un institut de cercetare, cu bibliotec? ?i laborator, care ?i-a dob�ndit rapid un renume mondial �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de g�ndirea lui Hobbes pe a f?cut-o cunoscut? �n Germania, Ferdinand Ț�nnies r?m�ne esen?ialmente cunoscut pentru o lucrare din tinere?e, Gemeinschaff und Gessellschaft publicat? �n 1887. O prim? �ntrebare a autorului pleac? de la reflexiile asupra filosofiei dreptului pe de o parte, asupra psihologiei, pe de alta. �n manieră lui Wundt, c?ruia i-a fost elev la Leipzig, Ț�nnies distinge la om dou? feluri de �voin??�: prima, (Wesenwille), este profund �nr?d?cinat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?ruia i-a fost elev la Leipzig, Ț�nnies distinge la om dou? feluri de �voin??�: prima, (Wesenwille), este profund �nr?d?cinat? ?i se reazem? pe natură organic? ?i instinctiv?; a doua, voin?a liber?, (K�rwille), implic? reflexia ?i spiritul de decizie. Aceast? opozi?ie, psihologic fondat?, st? la baza opunerii unor tipuri sociale clar determinate. Voin?a original?, de natur? cvasi organic?, este sursa comunit??îi (Gemeinschaft), unitate de baz? a vie?îi sociale, care se caracterizeaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
statut incert Sistemul universitar german nu este lipsit de suple?e, acelea?i discipline puț�nd fi �nv??ațe �n facult??i ?i institute diferite. �n anul 1870, juri?ții ?i economi?ții s�nt cei mai activi �n organizarea reflexiilor asupra ?tiin?elor sociale ?i utilit??îi lor. Astfel, Alfred Schmoller, profesor de economie la Berlin, fondeaz? un cerc de studii intitulat Verein f�r Socialpolitik care regrupeaz? universitarii de toate tendin?ele, preocupă?i de problemele sociale. Dar, dac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n Italia, de la criminologie la sociologia paretian? �n secolul al XVIII-lea, marele filosof Vico � r?mas pu?în cunoscut �n Fran?a � se ar?tase foarte atent la diversitatea popoarelor ?i a obiceiurilor lor. Aceast? diversitate nu era fructul reflexiilor sau, ?i mai pu?în, al ra?iunii, ci produsul unei �ndelungate sediment?ri istorice, c?reia i se puteau degajă �legile�. Ne afl?m aici la antipozii lui Descartes sau Comte. Ideile lui Vico anun?? dezbaterea german?, a?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
coli� domin? succesiv �n sociologie: cea zis? �de la Chicago� �n cursul anilor dou?zeci, ?i cea � cu mai pu?în caracter institu?ional � care se dezvolt? �n jurul Universit??îi Columbia �n timpul deceniului urm?tor. �n acela?i timp, reflexia teoretic? e urm?riț? cu consecven?? ?i �nt?riț? la Harvard, care la sf�r?ițul anilor patruzeci, vă �ncepe s? desfid? empirismul ambiant [32]. Oră?ul că laborator al Universit??îi din Chicago Sociologia american? nu numai c? s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de prim? putere mondial?. Societatea american? �?i reg?se?te credin?a �n valorile ?i �n reprezent?rile tradi?ionale, aflate �n suferin?? la �nceputul anilor treizeci. S-a putut remarcă (Lipset, 1963) c�ț de mult s-a transformat reflexia social? pe parcursul a dou?zeci de ani � trec�nd de la pesimism la optimism ?i, prin efect, de la un anumit radicalism la un conservatorism critic fă?? de valorile egalitariste inspiratoare a New Deal-ului. Sociologia american? analizeaz? ?i conjur? fenomenele de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unde a fost numit profesor �n 1940, �n acela?i timp cu Merton. El s-a dedicat codific?rîi procedurilor metodologice ale anchetei, elabor?rîi tehnicilor de culegere ?i de analiz? a datelor (panel, analiza multivariat?) f?r? a neglijă reflexia epistemologic? aprofundat? [29]. Foarte repede, numele s?u apare indisociabil legat de reprezentarea ce avea s? se impun? �n mod abuziv �n toat? lumea, ca esen?? a unei �sociologii americane� la exportarea c?reia a contribuit activ [64]. �nainte de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
interpersonale poart?, �n general, amprenta specificit??îi ?i a neutralit??îi afective; de unde, valorizarea profesiilor ?tiin?ifice ?i tehnice, urm?rirea ?i recunoa?terea reu?iței individuale, dezvoltarea familiei nucleare, sau predominan?a vie?îi economice. �n cursul anilor ?aizeci, reflexia lui Parsons asupra schimb?rîi sociale � prin mijlocirea analizei comparative a istoriei societ??ilor globale (1966) � l-a dus la recunoa?terea �n r�ndul societ??ilor avansate, a acelora care manifest? mai mult? capacitate de adaptare inovatoare ce determin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
De fapt, va trebui s? a?tept?m sf�r?ițul anilor ?aizeci pentru că acest curent filosofic fecund, �n sincretism cu marxismul, s? fecundeze g�ndirea sociologic? (cf. cap. III). Totu?i, s? nu r?m�nem cu ideea c? reflexia ?i dezbaterea teoretic? s�nt absențe: stau m?rturie conflictul ce opune pe Aron lui Gurvitch [27:112] că ?i lucr?rile lui Bourricaud asupra autorit??îi (1961), ale lui Crozier asupra birocra?iei (1964) sau demersurile lui Touraine (1965a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tratate ?i manuale, de a furniza viitorilor sociologi baze teoretice ?i conceptuale pentru practica lor (Gurvitch, 1958-1960, 1962; Friedmann ?i Naville, 1961-1962; Stretzel, 1963; Mendras ?i Reynaud, 1963; Aron [2]; Mendras, 1967). �ns?, cu excep?ia notabil? a lui Gurvitch, reflexia sociologic? r?m�ne larg deschis?, risc�nd adesea eclectismul. �n aceast? privin??, meritul lui Aron, care a articulat analiza faptelor cu sinteză teoretic? �nc? de la primele sale cursuri la Sorbona despre societ??ile contemporane, nu este deloc ne�nsemnat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Runciman (1966) asupra percep?iei inegalit??ilor, ale echipei animate de John H. Goldthorpe (1968-1969) asupra clasei muncitoare, sau ale lui Basil Bernstein (1971) �n sociolingvistic?. Referin?a la Weber (tradus �nc? �n 1947) ?i mai ales la Marx orienteaz? reflexiile teoretice. Corelativ, Parsons ?i func?ionalismul fac obiectul criticilor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor fi re�nnoite prin primirea cu rezerve a etnometodologiei ?i a curentului fenomenologic american � m?rturie a dificult??îi britanicilor �n fă?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ie sociologic? hr?nit? de contribu?iile nord-americane ?i europene (�n special franceze) care conținu? s? �mbog??easc? cercetarea desf??urat? de institu?îi internă?ionale fondate ?i sus?inute de c?tre UNESCO. �n cursul anilor cincizeci ?i ?aizeci, reflexia dominant? este centrat? pe tema dezvolt?rîi ?i a moderniz?rîi sociale ?i politice (Furtado, 1966; Germani, 1962). �ntoarcerea regimurilor autoritare ?i criză economic? va suscita pentru moment abandonarea problematicii dezvolt?rîi pentru a face loc analizelor �n termeni de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teme specifice, �n jurul unei problematici proprii [57]. Disciplină �?i extinde c�mpul la noile forme de consum (Baudrillard, 1970), de cultur?, de marginalitate (Labbens, 1978; Schnapper, 1981), de protestare (Adam ?i Reynaud, 1978; Durand, 1981) etc., �n timp ce reflexia teoretic? se diversific?, dar ea nu c�nt?re?te prea greu pe pia?a ?tiin?ific?, acolo unde se negociaz? finan??rile, dac? nu ?i pe pia?a intelectual? ?i editorial? unde se c�?tig? prestigiu social. Astfel, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
MATERII PARTEA I. �NAINTE DE 1918 Preambul ���������������.......�.. I. De la fizică social? la sociologie: descoperirea unui nou obiect de cunoa?tere (1790-1860) �����.... 1. Sociologia, mo?tenitoarea Revolu?iei ����..... 2. Multiplele fă?ete ale pozitivismului ?i ale scientismului ��������������.... 3. Continuitatea ?i schimbarea reflexiei politice ��. ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) �������... 1. Voluntarism politic ?i societate: cazul francez �.. 2. �Paradigmele� aflate la originea ?tiin?ei sociale � 3. Limitele unei ?tiin?e a societ??îi �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mozaic decadent" este proba reală a discernământului rafinat al criticului, precedată de un limb al "periferiilor decadente" ce apropie spiritul tulburat al veacului de sensibilitatea decadentă. Nu în ultimul rând, acesta este un prilej autentic de a intui, într-o reflexie secundară cu atât mai interesantă, irizațiile inefabile ale atașamentului subiectiv al autorului față de metaforele-cadru ale cercetării sale și, implicit, față de misterul lumii ce le-a făcut posibile. Pentru a aborda unitar nucleele cărții, dar și pentru a aduce la suprafață
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
reușește să descrie ceea ce Henry Corbin numește Mundus Imaginalis. Ceea ce vedem în oglindă nu este nici fantasmă, nici ființa cuiva. Imaginea nu corespunde mereu ființei noastre concrete, ci ea depinde realmente de apariția noastră. Mundus Imaginalis este un plan de reflexie între lumea spiritului și cea a materiei. În spațiul său, aceste coordonate se află în contiguitate, una prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]