KorAP: Find »[drukola/base=reflexiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...128 >

3,182 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

Unicul participant e văzut ca fiind Inițiator și, pentru că suferă o schimbare de stare, ca fiind și Punct Final. ● Cornilescu (1998: 320), folosind și propunerea lui Kemmer (1994), arată că folosirea intranzitivă se corelează cu un proces autonom, iar cea reflexivă, cu o cauză noninternă care afectează subiectul: Părul se albește/albește cu vârsta Ion se amețește/amețește repede la băutură. ● Dobrovie-Sorin (2004: 4) observă că variația reflexiv/nonreflexiv privește mai ales verbele incoative referitoare la procese naturale care nu sunt

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1994), arată că folosirea intranzitivă se corelează cu un proces autonom, iar cea reflexivă, cu o cauză noninternă care afectează subiectul: Părul se albește/albește cu vârsta Ion se amețește/amețește repede la băutură. ● Dobrovie-Sorin (2004: 4) observă că variația reflexiv/nonreflexiv privește mai ales verbele incoative referitoare la procese naturale care nu sunt realizate autonom (nu au cauză internă), între cele două forme (casser/se casser 'a se sparge', durcir/se durcir 'a se întări') existând diferențe aspectuale importante. În

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de ruptură", care au numai o variantă sau le acceptă pe amândouă (casser 'a se sparge', rompre 'a se rupe', exploser 'a exploda', éclater 'a izbucni', briser 'a se sparge'), ajunge la concluzia că prezența formei simple sau a celei reflexive nu e legată de forța responsabilă de ruptură, ci de participarea subiectului intranzitiv la configurația dinamică descrisă de verb: forma cu se descrie interacțiunea dintre două surse de energie (între care și subiectul intranzitiv), în timp ce în cazul verbelor nonreflexive nu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
se descrie interacțiunea dintre două surse de energie (între care și subiectul intranzitiv), în timp ce în cazul verbelor nonreflexive nu există decât o singură sursă. Se pune în valoare participarea activă a subiectului intranzitiv la procesul descris de verb, în timp ce forma reflexivă îl ascunde. Recapitulare: Autorul Varianta nonreflexivă Varianta reflexivă Manoliu-Manea (1977) Subiectul = Instrumental Subiectul = Obiectiv Zribi-Hertz (1987) imperfectiv perfectiv; lectură rezultativă Lagae (1992) accent pus pe proces accent pus pe starea finală Dobrovie-Sorin (2004) accent pus pe proces; diferență aspectuală accent

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
între care și subiectul intranzitiv), în timp ce în cazul verbelor nonreflexive nu există decât o singură sursă. Se pune în valoare participarea activă a subiectului intranzitiv la procesul descris de verb, în timp ce forma reflexivă îl ascunde. Recapitulare: Autorul Varianta nonreflexivă Varianta reflexivă Manoliu-Manea (1977) Subiectul = Instrumental Subiectul = Obiectiv Zribi-Hertz (1987) imperfectiv perfectiv; lectură rezultativă Lagae (1992) accent pus pe proces accent pus pe starea finală Dobrovie-Sorin (2004) accent pus pe proces; diferență aspectuală accent pus pe starea finală; diferență aspectuală; cauză externă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
iar diferența, foarte subtilă. Pentru limba română, situația pare să fie și mai complicată, având în vedere numărul mare de verbe afectate de acest tip de variație și apartenența lor la subclase semantice diferite. (a) Prima dintre analizele prezentate − forma reflexivă și cea nonreflexivă impun roluri tematice diferite − nu are putere explicativă, iar simpla schimbare a denumirii rolurilor tematice nu spune nimic despre diferența semantică dintre cele două variante ale verbului. (b) Analiza acestei diferențe în termeni aspectuali (Zribi-Hertz 1987) ar

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
construcționist" ale inacuzativității, bazate pe aspect (vezi supra, 4.3.). Singura situație în care ipoteza diferenței aspectuale dintre cele două forme ar putea fi acceptată este cea în care s-ar considera − urmând observația lui Labelle (1992) − că numai varianta reflexivă este inacuzativă, pe când cea nonreflexivă este inergativă. Demonstrația lui Labelle este însă centrată pe teste sintactice, a căror relevanță este limitată (pentru anumite limbi sau pentru anumite subclase semantice de verbe inacuzative) și ignoră caracteristicile semantice comune ale celor două

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
munte ("acum coboară/a ajuns deja înapoi"). (d) O altă ipoteză care poate fi eliminată este și cel mai des invocată în bibliografie (vezi supra, 6.1.1.): cauza internă determină alegerea formei nonreflexive, iar cauza externă determină alegerea formei reflexive. După cum a arătat și Calude (2007: 255), acest tip de analiză nu este posibil pentru limba română, pentru că atât varianta reflexivă, cât și cea nonreflexivă acceptă exprimarea lexicală a cauzei/forței care inițiază sau controlează procesul: Economia chineză accelerează datorită

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în bibliografie (vezi supra, 6.1.1.): cauza internă determină alegerea formei nonreflexive, iar cauza externă determină alegerea formei reflexive. După cum a arătat și Calude (2007: 255), acest tip de analiză nu este posibil pentru limba română, pentru că atât varianta reflexivă, cât și cea nonreflexivă acceptă exprimarea lexicală a cauzei/forței care inițiază sau controlează procesul: Economia chineză accelerează datorită crizei economice europene Pulsul se accelerează din cauza medicamentelor Hematiile aglutinează din cauza reumatismului Cuvintele se aglutinează ca urmare a asemănării formale Ion

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
se urcă în copac de câte ori vede un câine. (e) Posibilitatea exprimării cauzei în toate situațiile de variație din limba română elimină din discuție încă două tipuri de ipoteze. Forma nonreflexivă nu poate fi asociată cu un proces așteptat, iar cea reflexivă, "mai energică" (Maldonaldo 1988), cu unul neașteptat, pentru că lexicalizarea cauzei presupune o relație firească de tip cauză−efect. Toate exemplele din lista de mai sus ar putea fi continuate cu o structură de tipul așa cum era de așteptat (pulsul e

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
albește de obicei la față dacă se sperie; mâncarea e de așteptat să se ardă dacă nu e supravegheată etc.). Din același motiv iese din discuție și ideea lui Kemmer (1994), anticipată de Lakoff (1977), conform căruia, în cazul variantei reflexive, cauza și proprietățile ei ar fi integral transferate asupra Pacientului, altfel spus, Inițiatorul și Punctul Final ar coincide (spre deosebire de varianta nonreflexivă, în cazul căreia Inițiatorul și Punctul Final ar fi diferite). Din moment ce Inițiatorul poate fi întotdeauna exprimat printr-o construcție

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nonreflexivă, în cazul căreia Inițiatorul și Punctul Final ar fi diferite). Din moment ce Inițiatorul poate fi întotdeauna exprimat printr-o construcție prepozițională, nu poate fi vorba, pentru limba română, de o astfel de distincție care să explice diferența semantică dintre forma reflexivă și cea nonreflexivă. Chiar dacă este mai moderată, nici propunerea făcută de Yoshimura și Taylor (2004) − varianta reflexivă presupune creșterea implicării Pacientului în eveniment și descreșterea rolului Agentului/Cauzei − nu este potrivită cu situația din limba română, pentru că Agentul/Cauza poate

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
printr-o construcție prepozițională, nu poate fi vorba, pentru limba română, de o astfel de distincție care să explice diferența semantică dintre forma reflexivă și cea nonreflexivă. Chiar dacă este mai moderată, nici propunerea făcută de Yoshimura și Taylor (2004) − varianta reflexivă presupune creșterea implicării Pacientului în eveniment și descreșterea rolului Agentului/Cauzei − nu este potrivită cu situația din limba română, pentru că Agentul/Cauza poate fi deopotrivă prezent/ă (exprimat/ă prepozițional) sau absent/ă atât în cazul formei reflexive, cât și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
2004) − varianta reflexivă presupune creșterea implicării Pacientului în eveniment și descreșterea rolului Agentului/Cauzei − nu este potrivită cu situația din limba română, pentru că Agentul/Cauza poate fi deopotrivă prezent/ă (exprimat/ă prepozițional) sau absent/ă atât în cazul formei reflexive, cât și al celei nereflexive. (f) Alte două analize se dovedesc inaplicabile la întreaga clasă de verbe cu variație. Manoliu-Manea (1993) a avut în vedere numai verbele care exprimă o schimbare naturală de culoare sau de condiție fizică, ideea că

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
analize se dovedesc inaplicabile la întreaga clasă de verbe cu variație. Manoliu-Manea (1993) a avut în vedere numai verbele care exprimă o schimbare naturală de culoare sau de condiție fizică, ideea că forma nonreflexivă exprimă procese naturale firești, iar cea reflexivă, procese cu un surplus de intensitate neputând fi extinsă și la alte subclase semantice. Nici analiza realizată de Archard (2008) nu poate fi extinsă la alte subclase semantice decât verbele "de ruptură", care au făcut obiectul analizei sale. (g) Ultima

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
subclase semantice decât verbele "de ruptură", care au făcut obiectul analizei sale. (g) Ultima analiză care trebuie verificată pentru limba română este cea propusă de Calude (2007), folosind sugestii din bibliografia anterioară: varianta nonreflexivă presupune focus pe participant, în timp ce forma reflexivă presupune focus pe activitate. Acest tip de analiză, deși pare atrăgător, nu poate fi probat prin teste. 6.1.3. O analiză potrivită pentru situația din română După cum se poate observa, niciuna dintre analizele prezentate nu poate fi direct aplicată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
fi probat prin teste. 6.1.3. O analiză potrivită pentru situația din română După cum se poate observa, niciuna dintre analizele prezentate nu poate fi direct aplicată la întreaga clasă de verbe inacuzative din română care au atât o variantă reflexivă, cât și una nereflexivă. Se poate vorbi numai de anumite preferințe manifestate de subclasele semantice. Analiza făcută de Archard (2008) pentru verbele de ruptură poate fi extinsă, pentru română, și la verbele care exprimă o transformare nelegată de un proces

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pentru verbele de ruptură poate fi extinsă, pentru română, și la verbele care exprimă o transformare nelegată de un proces corporal. În cazul acestor verbe varianta nonreflexivă ar indica o singură sursă de energie și "ascunderea" subiectului (a), iar cea reflexivă, interacțiunea dintre două surse de energie, între care și subiectul (b): (a) O groapă de gunoi arde de cinci luni (nu se știe din ce cauză) Surplusul de umiditate condensează Îmi crapă foarte tare mâinile și călcâiele (nu știu de ce

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dacă îi pui sare De la caniculă se pălește porumbul. Ipoteza formulată de Manoliu-Manea (1993) este confirmată de preferința verbelor care exprimă o schimbare de culoare sau de condiție fizică pentru forma nonreflexivă, dacă procesul este firesc (a), și pentru forma reflexivă, dacă subiectul participă intens, procesul presupunând un surplus de intensitate (b): (a) Ion albește pe la 40 de ani, ca toată lumea Lui Ion îi anchilozează spatele noaptea De câțiva ani puroiul curge, iar acum piciorul a cangrenat La bătrânețe, a ologit

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
regenerare). Pentru verbele a (se) cocli, a (se) oxida, în cazul cărora este valabilă aceeași restricție de selecție a subiectului ca mai sus, varianta nereflexivă pare a fi preferată pentru citirea generică, dacă verbul este la prezent (a), iar varianta reflexivă pare a fi preferată dacă este exprimată o cauză sau o condiție externă (b) sau în cazul utilizărilor metaforice (c): (a) Aurul coclește Fierul nu coclește, ruginește Lingurile de metal coclesc repede Aluminiul nu oxidează decât foarte greu Aurul placat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
O căsnicie/ O relație se sfârșește acum. Două dintre verbele care aparțin acestei clase par să se fi specializat deja semantic, impunând restricții selecționale stricte subiectului (a coace/a se coace, a răci/a se răci). În plus, numai varianta reflexivă poate fi pusă în relație cu cea tranzitivă: Vaccinul/Urechea/Buba/ Rana coace Grâul/Mărul/ Fructul se coace Ion coace mere/*bube Copilul/ Omul/Cățelul răcește Cafeaua/Supa/Vremea se răcește Ion răcește supa/*copilul. În cazul câtorva verbe care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
bube Copilul/ Omul/Cățelul răcește Cafeaua/Supa/Vremea se răcește Ion răcește supa/*copilul. În cazul câtorva verbe care circulă în limbaje specializate (a (se) aglutina, a (se) diftonga, a (se) necroza) și care tind să se fixeze în forma reflexivă, nu par să existe diferențe semantice. Se poate vorbi numai de o tendință de specializare stilistică. De exemplu, a aglutina este preferat în limbajul medical, iar a se aglutina, în limbajul tehnic, chimic, lingvistic, precum și în utilizările metaforice: Serul de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Hematiile aglutinează Petele roșii de pe Jupiter/ Particulele/Sensurile cuvintelor/ Conflictele umane se aglutinează. Cele patru verbe care denotă configurația spațială (ancora, înțepeni) și mișcarea direcționată (coborî, urca) reprezintă o subclasă destul de insolită între verbele cu alternanță cauzativă și cu variație reflexiv/nonreflexiv, agentivitatea/tipul de cauză fiind neimportante în acest caz. Toate presupun prezența (implicită a) unui Locativ, criteriul încadrării lor în clasa inacuzativelor fiind localizarea/specificarea direcției. În privința diferenței dintre cele două variante, singura observație care se poate face este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
fiind neimportante în acest caz. Toate presupun prezența (implicită a) unui Locativ, criteriul încadrării lor în clasa inacuzativelor fiind localizarea/specificarea direcției. În privința diferenței dintre cele două variante, singura observație care se poate face este disponibilitatea mai mare a formelor reflexive de a fi folosite cu sensuri deviate: Ungaria se ancorează în proiectul "Blue Steam" Imperfectu' se ancorează în sinergia faptelor Cel care învață se ancorează de ceva cunoscut "Înaltul" Năstase se coboară la lupta de jos Gândul nu se coboară

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aude prea multă vorbă Conexiunea la internet se înțepenește PSD se urcă pe valul lui Băsescu. Prin urmare, pe lângă imposibilitatea de a aplica vreuna dintre analizele propuse în bibliografie la întreaga clasă de verbe inacuzative din română care au variantă reflexivă și nonreflexivă, studiul acestei clase se lovește și de problema diversității semantice a subclaselor și deci a tipurilor de diferențe dintre cele două forme: pentru unele subclase am adoptat analize deja existente, pe care le-am extins, pe cât posibil, și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]