3,930 matches
-
peisajele, universul sau conținutul poemului sunt separate printr-o ruptură de ordin ontologic de peisajele, de universul sau de conținutul realității înconjurătoare, toate sunt și nu sunt aceleași”224. În sensul acesta, tot Eugen Coșeriu este cel care face o remarcă esențială: Limbajul este anterior distincției înseși între existență și inexistență; și este, iarăși, anterior distincției dintre adevăr și neadevăr. Ei bine, tot așa și poezia, care - ca și literatura de artă în general - este anterioară distincției înseși între existență și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și prozaice), fără a neglija conținutul și tranzitivitatea sensurilor -, esențială rămâne, până la urmă, regula care separă proza de poezie. „Recurs în procesul poeziei moderne”, subtila postfață a lui Mircea Martin la studiul lui Gh. Crăciun consacrat poeziei tranzitive, conține o remarcă esențială în acest sens: ...poezia transparentă, directă, n-ar putea exista fără fundalul poeziei deviante, tipic moderniste, așa cum aceasta din urmă, la rândul ei, s-a afirmat în relație cu elocvența romantică. Fără perechea ei invizibilă, dar prezentă, poezia tranzitivă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pentru a-i aminti doar pe cei mai importanți) - acelor indicii care demonstrează că „ficționalitatea” nu are doar o funcție de „evaziune”, ci și una implicit subversivă. În legătură cu această funcție a „imaginarului mimetic” (adeseori trecută cu vederea), Matei Călinescu făcea o remarcă extrem de pertinentă: Ludicul și ficționalitatea nu sunt lipsite de riscuri direct proporționale cu suspiciunile grave pe care le pot provoca. Datorită ambiguității lor inevitabile, precarității actelor imitative, confuziilor premeditate sau nepremeditate pe care le pot crea, abilității lor de a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
altele, al unui studiu despre opera lui Italo Calvino 280, nu vom fi surprinși să găsim și în scrierile sale poetice răsfrângeri ale acestei apetențe pentru „ficțiuni” teoretice. Așa cum se întâmplă de fapt de la Romantism încoace - să ne amintim doar remarca lui Walter Benjamin, conform căreia, pentru scriitorii romantici, „conștiința poeziei devine ea însăși poezie”281 -, întâlnim și în cazul lui Deidier aplecarea către conceptualizarea propriilor demersuri. Iată de pildă ce notează autorul în legătură cu problematicul raport proză/poezie: Secolul XX oferă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pare cu totul diferită de a noastră. Frazarea „ca de proză” întărește și ea această impresie, contribuind totodată la frustrarea așteptărilor cititorului inocent, convins de atotputernicia principiului modernist-simbolist, conform căruia în poezie nu trebuie spuse povești. Însă, în fapt, așa cum remarca pe bună dreptate Matei Călinescu, poetul nostru „nu spune nici el povești, doar descrie cadrul unei posibile narațiuni, cu personaje prinse parcă în durata unui film de câteva minute (durata lecturii poemului) în care nu se întâmplă nimic”360. Iar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de care ne-am ocupat tinde să se apropie cât mai mult de statutul prozei, mizează pe extensia textului, nu ocolește „impuritatea”, contrazicând sistematic principiul modernist conform căruia într-un text poetic nu trebuie să se spună „povești”. Dacă, așa cum remarca Alfonso Berardinelli, „a povesti, a exprima, a raționa și a reprezenta erau pentru Breton și pentru Valéry lucruri ce trebuiau să rămână dincolo de limitele scrisului poetic”418, pentru reprezentanții poeziei de care ne-am ocupat, excluderea discursivității și a referențialului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
destinul lor ocupațional (altul decât cel al îngrijirii) se configura în calitate de țesătoare și cusătorese. El remarcă și faptul că femeile sunt voci informale în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public", fără să fie părtașe la formarea opiniei publice (între altele, o remarcă atât de valabilă și astăzi). În aceeași linie se înscriu concepțiile neoliberale ale lui Ștefan Zeletinxe "„Zeletin,Stefan" (Neoliberalismul). Autonomia persoanei depinde mult de cea economică și aceasta vine o dată cu munca salariată și procesul de industrializare. Zeletinxe "„Zeletin,Stefan" a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
inclusiv în parlamentexe "„parlament", dar aceste femei duc o politică de tip conservator, o politică maternalist-naționalistăxe "„politicămaternalist-naționalistă". În același spirit, argumentând nuanțat relația între femei și naționalismxe "„naționalism" în Serbia și Croația anilor de război, Lilly și Irvine fac o remarcă demnă de reținut: „Când nu se confruntă direct cu un comportament care poate conduce la lezarea concepției naționaliste despre rolul publicxe "„public" al femeilor, regimurile pur și simplu ignoră femeile. Prin urmare, problemele femeilor lipsesc din cuvântările și materialele destinate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Louis XVI, în care trata problema alcătuirii unui juriu în așa fel încât să se maximizeze probabilitatea membrilor juriului de a lua decizii corecte. Tot în 1792 publică o analiză a sistemului de vot propus de regimul revoluționar, descoperind, așa cum remarca Urken (1991), un paradox de tipul celui pe care Borda îl descoperise în alegerile Academiei din 1782. 1.3. Lucrarea fondatoare a paradigmei În ciuda faptului că rădăcinile paradigmei pot fi descoperite până spre secolele XIII-XIV<footnote Pornind de la Lull și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fenomen social cu reprezentările și interpretările subiecților-actori implicați în respectivul fenomen, datele culese prin interviuri, chestionare, discuții de grup sau alte tehnici reprezintă „materia primă” de bază în construcțiile ulterioare, oricât de dezvoltate și subtile apar ele în final. O remarcă se impune cu privire la specificul și valențele cunoașterii comune înproblematica socioumanului: ea nu trebuie tratată - așa cum nu de puține ori se întâmplă, inclusiv în literatura de specialitate - ca fiind ceva omogen sau chiar amorf și difuz, ci puternic diferențiată, pe un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe premisa subiectivității și intenționalității umane dezvăluibile. De aceea, nu se poate pretinde în mod serios că doar metodele calitative au acces la punctul de vedere al actorului, la „interpretat-construitul”, așa cum în mod tipic susțin „calitativiștii”. Cu această din urmă remarcă, discuția despre cantitativ-calitativ trece de pe planul filosofico-epistemologic pe cel metodologic propriu-zis, al strategiei metodologice. În acest context de referință, se susține, în mod obișnuit, ideea că abordarea cantitativă este cea care se bazează pe tehnici structurate (experiment, anchetă cu chestionar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cultură sunt tot mai puține norme general acceptate prescriptive („ce trebuie să faci”) și proscriptive („ce nu trebuie să faci”). Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte apropiate în toate culturile (Hennessy, 1985). Remarca sociologului american făcută în anii ’80 și-a amplificat validitatea odată cu încheierea mileniului doi și intrarea în cel de-al treilea. Globalizarea, ca tendință de sedimentare pe toată planeta a unor comportamente comune, dar și sporirea diversității culturale în interiorul aceleiași
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de pildă, Yin, 2005). Nu este de atâta vreme celebră „metoda monografică”? Și, evident, șirul de întrebări de acest fel ar putea continua, invocându-se de fiecare dată încă o metodă, mai mult sau mai puțin recunoscută ca atare. Patru remarci ni se par decisive pentru a înțelege corect afirmația noastră tare despre existența a cinci metode: 1. Fără a intra aici într-o discuție chiar sumară cu privire la sfera și conținutul științelor socioumane (pentru detalii, vezi Iluț, 1997, cap. 1), să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiecare tehnică de eșantionare aleatorie presupune formule specifice de estimare a erorii. Dacă în practică aceste principii se încalcă, este bine să fim conștienți de calitatea evaluărilor noastre și să nu supraestimăm precizia și siguranța rezultatelor obținute. Și încă o remarcă. Chiar dacă procedura folosită nu este perfect probabilistică, tendința de a introduce elemente de selecție apropiate de tehnicile aleatorii are efecte benefice asupra cercetării, nu doar pentru că înlătură în bună măsură distorsiunile, inevitabile atunci când alegerea e total dependentă de subiectivitatea operatorilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
are efecte benefice asupra cercetării, nu doar pentru că înlătură în bună măsură distorsiunile, inevitabile atunci când alegerea e total dependentă de subiectivitatea operatorilor, ci și pentru simplul fapt că acestea reclamă, de regulă, o circumscriere mai clară a populației de referință. Remarca nu e lipsită de interes, dacă vom observa că, nu de puține ori, se fac cercetări pe eșantioane fără a se putea preciza clar populația din care provin. 3.1. Eșantionarea simplă aleatorietc "3.1. Eșantionarea simplă aleatorie" Este procedura
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau institute de sondarea opiniei, care și-au câștigat un prestigiu unanim recunoscut și nu pot fi bănuite de părtinire, indiferent cine este finanțatorul sondajului (deși, evident, preferabil este ca și sponsorul să fie „independent” în raport cu părțile în dispută). Cu remarca din urmă suntem în proximitatea unei chestiuni de mare relevanță și anvergură, și anume relația sondaje-democrație-manipulare. Ne grăbim să afirmăm, în acest context, că până acum intenționat nu am angajat în discuție termenul „manipulare”. Și asta din motivul formal-stilistic că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Însă cerul nu tulbură În nici un fel acest peisaj. Singura lui Însușire În Înserare este aceea că „s-arată acum mai cu răcori”. Nici un gînd de evaziune, nici o dorință de a depăși ordinea normală a lucrurilor. Ceea ce s-a putut remarca la alți romantici (propensiunea spre Înălțimi, tulburarea În fața transcendentului!) nu există În poezia lui CÎrlova. Expansiunea lui este limitată, privirea nu trece dincolo de limitele peisajului, privirea se Întoarce, bucuroasă, spre „negura mîhnirii” din interior. Căci locul securizant (valea tristă și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și sînu-ți Înfocat Lipește-l de-astă liră și mută, și duioasă. Cu degetu-ți de roze, d-albeața unui crin, Deșteaptă-n ea un sunet, Elviră-Înamorată; Cu-acel sunet imită pe coarda-nfiorată CÎntarea mea din urmă și ultimul suspin.” Două remarci putem face privitoare la aceste versuri: diafanitatea, Întîi, a portretului, și asocierea, apoi, a erosului cu simțul creației. Dragostea și poezia constituie un binom binecunoscut. Cumpătatul părinte dă semne de nerăbdare. Erosul deșteaptă În el acel nesațiu sacru față de obiect
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
faptul că Bolintineanu ține departe poezia lui sudică de orice mitologie. Chateaubriand, Hugo cultivă miturile greco-latine. Cel dinții creează un peisaj edenic bazat În Întregime pe valorile lumii grecești. CÎnd intervine elementul otoman, el reprezintă violența și fanatismul („Prezența lui - remarcă Jean Pierre Richard În Paysage de Chateaubriand - este o insultă permanentă adusă fericirii grecești; barbaria otomană n-a știut să găsească decît un singur mod de contact cu dulceața helenică: violul”). Bolintineanu se desparte, la acest punct, de tradiția romantismului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Fundamente (Daniel David) Istoric și evoluție Modele și principii de consiliere genetică Rolul și funcțiile consilierului genetic Anatomia consilierii genetice Capitolul 5 Aplicații ale consilierii genetice Tulburări autozomale și heterozomale (Alina Rusu) Tulburări cromozomiale (Oana Benga) Tulburări multifactoriale (Daniel David) Remarci finale (Daniel David, Oana Benga, Alina Rusu) Bibliografie Anexe INTRODUCERE Psihologia și biologia fac împreună un cuplu științific care abordează comprehensiv natura umană. Dezvoltările recente din biologie (genomica și evoluționismul) și din psihologie (cognitivismul) au creat premisele apariției unor discipline
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de-al doilea și al treilea, fundamentele psihologiei evoluționiste și a aplicațiilor acesteia. Partea a doua este dedicată Consilierii Genetice, capitolul 4 prezentând fundamentele geneticii, capitolul 5, construirea pedigriului, capitolul 6, testarea genetică, iar capitolul 7, fundamentele consilierii genetice. Secțiunea „Remarci finale” cuprinde concluziile și noile direcții în domeniu. Am optat pentru această structură a lucrării pentru a reliefa atât fondul comun al Psihologiei Evoluționiste și Consilierii Genetice - domenii emergente ale interacțiunii psihologiei și biologiei -, cât și datorită faptulului că, deși
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
aa), rezultatul expectat este că nici una dintre cele două alele nu va mai apare în generația următoare. Mai mult, în astfel de cazuri, populația va ajunge la extincție, dat fiind faptul că ambele alele oferă dezavantaje indivizilor care le poartă. Remarci finale privind mecanismele evoluției prin modificarea frecvenței alelice În toate tipurile de mecanisme ce stau la baza evoluției prin modificarea frecvențelor genice expuse mai sus, s-au făcut cu preponderență referiri la caractere și maladii monogenice, adică determinate de o
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
of the gene. New York: Benjamin Cummings. Yoon, P.W., Scheuner, M.T., Peterson-Oehlke, K.L., Gwin, M., Faucett, A. și Khoury, M. (2002). Can family history be used as a tool for public health and preventive medicine? Genetics in Medicine, 4, 304-310. REMARCI FINALE Speranța noastră este că la sfârșitul acestei lucrări s-a înțeles că psihologicul și biologicul sunt două fețe ale aceleiași monede. Pentru a înțelege un fenomen, el trebuie analizat pe ambele fețe, altfel pătrunderea lui este doar parțială. Pariul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
săptămână de tocmeli și contabilitate, astfel de lecturi îi dădeau o senzație spirituală de șoc, sinonimă cu voluptatea de a se simți călare pe plesnetele motocicletei. Demirgian era senzual și printre covoare păstra culegeri de pornografii plastice chineze și japoneze, remarca prin vitrină, pe stradă, femeile cu un detaliu picant, nu priza trupurile macerate, ci carnația planturoasă. Afară de aceasta, îi plăceau copiii și-i săruta sonor pe obraji. Desigur, Demirgian era un spirit mediocru, însă un suflet sănătos, cinstit, cu un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dimensiunea existențială a durerii și a fost măsurat tot pe o scală de la 1 - 5 (substări): 1 normal funcțional (iubire); 2 activitate redusă cu 25 %; 3 ... redusă cu 50 %; 4 ... cu 75 %; 5 100 % (moarte socială). D După cum se poate remarca pentru a clasifica durerea s-a realizat de medicii alopați un model gradual de 5 pentru a o evalua senzorial (5 simțuri) și a o descrie extrasenzorial într-un concept, ce se dorește inteligibil, dar se constată, că de fapt
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]