KorAP: Find »[drukola/base=rentabilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...270 >

6,737 matches

Corola-publishinghouse/Science/182_a_278

regresie multiplă, având ca variabilă dependentă profitul economic mediu la un leu capital investit și variabile independente: rata rentabilității comerciale și valoarea lichidă la un leu capital investit. Conform rezultatului, la o creștere sau scădere cu un procent a ratei rentabilității comerciale și cu 1% a valorii lichide la un leu capital investit, profitul economic mediu la un leu capital investit se modifică cu 0,903%. Se observă, astfel, o legătură puternică între rata de rentabilitate comercială, ca indicator tradițional de

Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
cu un procent a ratei rentabilității comerciale și cu 1% a valorii lichide la un leu capital investit, profitul economic mediu la un leu capital investit se modifică cu 0,903%. Se observă, astfel, o legătură puternică între rata de rentabilitate comercială, ca indicator tradițional de măsurare a performanței, și valoarea lichidă la un leu capital investit, ca indicator de creare de valoare, ce are la bază fluxurile de numerar. Tot ca parte a verificării legăturilor dintre indicatorii de creare de

Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
verificării legăturilor dintre indicatorii de creare de valoare, am urmărit corelațiile dintre EVA și MVA, surplusul de valoare economică adăugată, variația MVA și EVA Momentum, precum și corelații existente între profitul economic mediu la un leu capital investit și rata de rentabilitate comercială și financiară. Coeficientul de relevanță „C” reprezintă un alt indicator propus, calculat ca raport între rentabilitatea totală a acționarilor și costul capitalurilor proprii. O valoare mai mare sau egală cu 1 confirmă așteptările și chiar le depășește, exprimând totodată

Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
valoare economică adăugată, variația MVA și EVA Momentum, precum și corelații existente între profitul economic mediu la un leu capital investit și rata de rentabilitate comercială și financiară. Coeficientul de relevanță „C” reprezintă un alt indicator propus, calculat ca raport între rentabilitatea totală a acționarilor și costul capitalurilor proprii. O valoare mai mare sau egală cu 1 confirmă așteptările și chiar le depășește, exprimând totodată pesimismul nejustificat al investitorilor. O valoare mai mică decât 1 confirmă supraestimarea rentabilității cerute de acționari, exprimând

Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
calculat ca raport între rentabilitatea totală a acționarilor și costul capitalurilor proprii. O valoare mai mare sau egală cu 1 confirmă așteptările și chiar le depășește, exprimând totodată pesimismul nejustificat al investitorilor. O valoare mai mică decât 1 confirmă supraestimarea rentabilității cerute de acționari, exprimând optimismul exagerat. Anii de boom economic (2006-2007) prezintă un număr ridicat de companii ce au subestimat rentabilitatea obținută, având valori ale coeficientului de relevanță „C” mai mari decât 1, în timp ce în anul 2008 la toate companiile

Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
așteptările și chiar le depășește, exprimând totodată pesimismul nejustificat al investitorilor. O valoare mai mică decât 1 confirmă supraestimarea rentabilității cerute de acționari, exprimând optimismul exagerat. Anii de boom economic (2006-2007) prezintă un număr ridicat de companii ce au subestimat rentabilitatea obținută, având valori ale coeficientului de relevanță „C” mai mari decât 1, în timp ce în anul 2008 la toate companiile observăm un coeficient de relevanță „C” mai mic decât 1, și implicit optimismul nejustificat al investitorilor, ca urmare a dificultăților de

Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
decât 1, în timp ce în anul 2008 la toate companiile observăm un coeficient de relevanță „C” mai mic decât 1, și implicit optimismul nejustificat al investitorilor, ca urmare a dificultăților de a previziona evoluția cursurilor bursiere în perioade de incertitudine. Indicatorul Rentabilitatea Totală a Acționarilor reflectă în totalitate modul de creare a valorii pentru investitori, pe de-o parte prin variația cursului bursier, și pe de altă parte prin randamentul dividendelor acordate. În acest sens, în finalul capitolului 3 am urmărit corelațiile

Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
pe de-o parte prin variația cursului bursier, și pe de altă parte prin randamentul dividendelor acordate. În acest sens, în finalul capitolului 3 am urmărit corelațiile dintre acest indicator și profitul economic mediu la un leu capital investit, rata rentabilității financiare, rata rentabilității comerciale, EVA Momentum și variația MVA. Rezultatele arată corelații pozitive la majoritatea companiilor selectate pentru perioada analizată 2005-2009. Indicatorii de creare de valoare reprezintă o componentă dintr-o strategie mult mai amplă: managementul prin valoare. În ultimul

Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
parte prin variația cursului bursier, și pe de altă parte prin randamentul dividendelor acordate. În acest sens, în finalul capitolului 3 am urmărit corelațiile dintre acest indicator și profitul economic mediu la un leu capital investit, rata rentabilității financiare, rata rentabilității comerciale, EVA Momentum și variația MVA. Rezultatele arată corelații pozitive la majoritatea companiilor selectate pentru perioada analizată 2005-2009. Indicatorii de creare de valoare reprezintă o componentă dintr-o strategie mult mai amplă: managementul prin valoare. În ultimul capitol am avansat

Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
A. (1999), Value Creation and Enhancement: Back to the Future, Stern School of Business, New York Damodaran, A. (2010), Corporate finance courses, Webcast, http://pages. stern.nyu.edu/~adamodar/, accesat în septembrie 2010 David Sobolevschi, I. (2004), „Dificultăți în analiza ratei rentabilității financiare”, Tribuna economică, Vol. 15, Nr. 26 Dinu, E.M. (2004), „Analiza profitului, o abordare strategică”, Amfiteatru economic, Vol. 6, Nr. 16 Dinu, E.M., Ciora, C. (2012), „Bune practici în acordarea bonusurilor din perspectiva managementului prin valoare”, Amfiteatru Economic, Vol. XIV

Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
Corola-publishinghouse/Science/189_a_433

Abordări teoretice privind importanța și necesitatea determinării valorii reziduale în analiza bancară și analiza financiară (CE) a proiectelor de investiții finanțate din Fonduri Structurale Europene; 6.3.4.2. Determinarea valorii reziduale și a influențelor acesteia asupra Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) a unui proiect de investiții finanțat din Fonduri Structurale Europene, în cazul unei companii românești de producție. Studiu de caz; 6.4. Sistem de indicatori economici și financiari relevanți utilizați în analizele bancare ale proiectelor de investiții finanțate din

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
creditului, de plată a dobânzilor și comisioanelor aferente etc. În general băncile, în cadrul analizei economico-financiare din procesul de creditare, efectuează următoarele tipuri de analiză (Trenca, 2006): ~ analizarea situațiilor contabile, în evoluție; ~ analizarea cost, profit, venit; ~ analizarea indicatorilor; ~ analizarea pragului de rentabilitate; ~ analizarea previziunilor prin prisma fluxurilor de fonduri și lichidități. În vederea formării unei imagini, cât mai complete și reale, despre situația economico-financiară a agenților economici solicitanți de credite și pentru diagnosticarea stării de bonitate a acestora, așa cum am menționat anterior, băncile

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
dar și în cea financiară a întreprinderii. VRAT caracterizează atât procesul de aprovizionare și producție, cât și politica de reducere a costurilor, de scurtare a ciclului de producție și a perioadei de desfacere și încasare a producției. VRAT= ; totaleActive afacerideCifra ~ Rentabilitatea financiară. Rata rentabilității financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit în urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii societății fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezintă o creștere a valorii intrinseci a acțiunilor

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
cea financiară a întreprinderii. VRAT caracterizează atât procesul de aprovizionare și producție, cât și politica de reducere a costurilor, de scurtare a ciclului de producție și a perioadei de desfacere și încasare a producției. VRAT= ; totaleActive afacerideCifra ~ Rentabilitatea financiară. Rata rentabilității financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit în urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii societății fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezintă o creștere a valorii intrinseci a acțiunilor societății. Această rată

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
și politica de reducere a costurilor, de scurtare a ciclului de producție și a perioadei de desfacere și încasare a producției. VRAT= ; totaleActive afacerideCifra ~ Rentabilitatea financiară. Rata rentabilității financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit în urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii societății fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezintă o creștere a valorii intrinseci a acțiunilor societății. Această rată trebuie să înregistreze valori peste media dobânzilor bancare. Rf = .100propriuCapital netProfit × Un alt

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
special către companiile solicitante de instrumente de sprijin în vederea derulării proiectelor finanțate prin fonduri europene este cel al analizei fluxurilor de numerar din perioadele viitoare. Principalii indicatori calculați în acest caz, de sistemul bancar, se referă la Rata Internă de Rentabilitate Financiară a Investiției (RIRF) și Valoarea Financiară Netă a Investiției (VANF). Foarte rar există și bănci care solicită ca raportul beneficii/cost să fie supraunitar. În general, sistemul bancar impune un nivel minim al RIRF de 9%, dar indică drept

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
Sustenabilitatea apare în cazul în care fluxurile de numerar net cumulate (care nu s-au actualizat) sunt pozitive pe durata întregii perioade de referință luate în considerare. În vederea evaluării financiare, indicatorii utilizați pentru analiza financiară sunt: ~ Rata financiară internă a rentabilității (FRR/C și FRR/K); ~ Valoarea financiară netă prezentă a proiectului (NPV). fondurilor la momentul n, iar at este factorul de actualizare financiar ales pentru actualizare. Acesta reprezintă un indicator de performanță foarte concis al proiectului de investiții: el reprezintă

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
net (deoarece suma Sn ponderată este încă pozitivă) și că el este în general dezirabil. Cu alte cuvinte, ea poate fi o măsură bună a valorii adăugate a proiectului în beneficiul societății, sub formă monetară. În ceea ce privește rata financiară internă a rentabilității (FRR), aceasta este definită ca rata dobânzii care aduce la zero valoarea actuală netă a investiției și se determină conform ecuației de mai jos: .0 IRR1 S)s(NPV t t =⎥⎦ ⎤⎢⎣ ⎡ +=∑ Așa cum reiese și din definiția IRR și a formulei

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
S)s(NPV t t =⎥⎦ ⎤⎢⎣ ⎡ +=∑ Așa cum reiese și din definiția IRR și a formulei sale, în calculul acestui indicator nu este necesară nicio rată a actualizării. În scopul aprecierii performanței viitoare a investiției, examinatorul utilizează în principal rata financiară a rentabilității. De fapt, dacă s-a considerat că i este costul de oportunitate al capitalului, IRR este valoarea maximă pe care i o poate lua fără a aduce investiției o pierdere netă în comparație cu o utilizare alternativă a capitalului. PAȘI PENTRU DETERMINAREA

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
se folosească prețuri contabile (fictive), ce reflectă costurile de oportunitate ale intrărilor și disponibilitatea consumatorilor de a plăti ieșirile. Prețurile contabile se calculează prin aplicarea factorilor de conversie la prețurile financiare. După corectarea distorsiunii prețului se va putea calcula rata rentabilității interne economice (FRR). După alegerea unei rate a actualizării sociale adecvate: 5,5% este rata recomandată pentru România, pe perioada 2007-2013 este posibil să se calculeze valoarea actuală netă economică (ENPV) și raportul Beneficiu/Cost: B/C. Diferența dintre Rata

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
interne economice (FRR). După alegerea unei rate a actualizării sociale adecvate: 5,5% este rata recomandată pentru România, pe perioada 2007-2013 este posibil să se calculeze valoarea actuală netă economică (ENPV) și raportul Beneficiu/Cost: B/C. Diferența dintre Rata Rentabilității Economice și Rata Rentabilității Financiare este că prima utilizează prețuri de înregistrare sau costul de oportunitate a bunurilor și serviciilor în locul prețurilor pieței imperfecte și ea include pe cât este posibil orice externalitate socială și de mediu. Deoarece externalitățile și prețurile

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
alegerea unei rate a actualizării sociale adecvate: 5,5% este rata recomandată pentru România, pe perioada 2007-2013 este posibil să se calculeze valoarea actuală netă economică (ENPV) și raportul Beneficiu/Cost: B/C. Diferența dintre Rata Rentabilității Economice și Rata Rentabilității Financiare este că prima utilizează prețuri de înregistrare sau costul de oportunitate a bunurilor și serviciilor în locul prețurilor pieței imperfecte și ea include pe cât este posibil orice externalitate socială și de mediu. Deoarece externalitățile și prețurile marginale sunt luate acum

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
convingător, prin intermediul unui argument structurat, sprijinit pe date corespunzătoare, că beneficiile sociale depășesc costurile sociale. E) Analiza senzitivității și a riscului Analiza riscului constă în studierea probabilității ca un proiect să obțină o performanță satisfăcătoare (sub forma ratei interne a rentabilității sau valorii actuale nete), ca variabilitatea rezultatului în comparație cu cea mai bună estimare făcută. Procedura recomandată pentru evaluarea riscului se bazează pe: ~ analiza senzitivității, ce reprezintă impactul pe care schimbările presupuse ale variabilelor care determină costuri și beneficii le au asupra

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
rezultatului în comparație cu cea mai bună estimare făcută. Procedura recomandată pentru evaluarea riscului se bazează pe: ~ analiza senzitivității, ce reprezintă impactul pe care schimbările presupuse ale variabilelor care determină costuri și beneficii le au asupra indicilor economici calculați (rata internă a rentabilității și valoarea actuală netă); ~ studierea distribuțiilor probabile ale variabilelor selectate și calcularea valorii așteptate a indicatorilor de performanță ai proiectului. Conform metodologiei, scopul analizei senzitivității este de a selecta variabilele critice ale parametrilor modelului, care este acela ale cărui variații

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
este de a selecta variabilele critice ale parametrilor modelului, care este acela ale cărui variații, pozitive sau negative, comparate cu valoarea utilizată ca cea mai bună estimare în cazul de bază, au cel mai mare efect asupra ratei interne a rentabilității sau asupra valorii actuale nete. Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice diferă în funcție de proiectul specific și trebuie să fie corect evaluate caz cu caz. Se iau în considerație acei parametri pentru care o variație (pozitivă sau negativă

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]