5,397 matches
-
diferențiat de brazi, de rădăcinile lor, ca niște degete uriașe, noduroase, care parcă ar fi suferit de dureri reumatice. Erau transformate în trepte pentru urcușul nostru, vibrând alături de plantele pădurii, florile pământului ce le simțeam emițând sunete, ca în filmul renumitei cercetătore, Marioara Godeanu, o demonstrație despre „modelul informațional al lumii plantelor, pătruns de spiritul lui Dumnezeu”. Auzeam, ca în acel experiment, copacii care țipau când mor, acum copleșiți de durere sau de strigătele ce le transmiteau pădurii. Acel flux energetic
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
cu clădiri frumoase, cu aspectul impunător al Primăriei, al Bisericii cu Lună, cu Palatul și un pasaj pavat cu sticlă care unea trei străzi, cu Vulturul Negru, ca o adevărată emblemă a orașului, căruia orădenii îi spuneau “șoașu”, cu un renumit și aristocrat Corso - strada pricipală a orașului, cu frumoase ansambluri arhitecturale, terase, cafenele și magazine - pe unde lumea bună și tineretul ieșea la plimbare pe înserate, o lume elegantă și nobilă. Cu pas și mișcări studiate, vorbind cu ton scăzut
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
Lucrare de dr.Ionuț Țene Istoricul și rectorul Constantin Daicovicu în percepția universitară clujeană Indiferent de compromisul făcut față de comuniști, istoricul Constantin Daicoviciu (n. 1 martie 1898, Căvăran, Caraș-Severin - d. 27 mai 1973, a fost un renumit istoric și arheolog, profesor, rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A fost membru al Academiei Române. La 1 ianuarie 1957 Constantin Daicoviciu a fost numit rector al Universității „Victor Babeș”, iar la 1 iulie 1959, până în octombrie 1968, rector al Universității
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Formarea limbii și a poporului roman. Asta era realitatea.” Oricum Daicoviciu era perceput de contemporani, nu neapărat ca un om al sistemului comunist, ci o personalitate puternică peste care nu puteau trece activiștii PCR: „Academicianul Constantin Daicovicu a fost un renumit istoric, recunoscut în țară și străinătate, un rector energic și obiectiv în decizii. Nici organele de partid din Universitate nu puteau influența prea mult deciziile sale”, rememorează studentul de la Biologie de atunci, Tomescu Nicolae. Constantin Daicoviciu era perceput în presa
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
modul în care tratează cuprinsul său datorită acestor fapte, pentru care au existat foarte multe controverse cu privire la locul pe care-l ocupă această lucrare în Sfânta Scriptură. Din toate scrierile, atât a exegeților și a Sfinților Părinți cât și a renumiților profesori, care au combătut cu multă vehemență toate criticile adresate acestei cărți și au scris studii din care ni se relatează că această lucrare ,,cuprinde un loc cu totul deosebit între cărțile Sfintei Scripturi, datorită profunzimii cât și a interpretării
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
modul în care tratează cuprinsul său datorită acestor fapte, pentru care au existat foarte multe controverse cu privire la locul pe care-l ocupă această lucrare în Sfânta Scriptură. Din toate scrierile, atât a exegeților și a Sfinților Părinți cât și a renumiților profesori, care au combătut cu multă vehemență toate criticile adresate acestei cărți și au scris studii din care ni se relatează că această lucrare ,,cuprinde un loc cu totul deosebit între cărțile Sfintei Scripturi, datorită profunzimii cât și a interpretării
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
superficiale ale vieții, ale unei vieți închise doar în orizontul pământesc. Își poate umple viața cu un conținut infinit” - susține același părinte în aceeași lucrare. În altă ordine de idei, dacă ar fi să vorbim puțin despre volumul cel mai renumit și mai important ce descrie rugăciunea - Filocalia, adică iubirea de frumos, vom pomeni de fapt, despre drumul evanghelic al împlinirii poruncilor Domnului nostru Iisus Hristos. Împlinind zi de zi, ceas de ceas, poruncile lui Iisus Hristos din Sfintele Evanghelii, creștinul
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
Berlin, Dortmund sau oricare alt oraș din Germania... Iar dacă vă rezervați din timp bilet la BlueAir, reușiți să scoateți drumul la 160 de euro dus-întors cu tot cu taxe și să petreceți o săptămână acolo. Nu prin zonele turistice sau comerciale renumite, ci pe drumurile de rând pe unde neamțul face jogging în fiecare dimineață, prin parcurile unde aleargă după câini să strângă mizeria acestora în punguță, prin metroul cu care se deplasează zilnic la serviciu... Dezamăgire sau tristețe... Nu, nu pot
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
-l dăm uitării nici pe Cincinat - Caustic, totdeauna inspirat, Cu capu-i strălucindu-i...nepletos Și de șampanie mereu setos. De este Cincinat sau ...Cincinel , Să-l admirăm puțin pe Păstorewl, Cu un pahar sau pe butoiul plin Cu inspiratul, renumitul vin. In vino veritas - ziceau romanii, Cu adevăr își împliniră anii... Urmarea pildei, și noi, așadar, Să savurăm Târnave și Cotnar. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Întoarcerea în timp / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 315, Anul I
ÎNTOARCEREA ÎN TIMP de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345086_a_346415]
-
1948. Castelul din Măgurele, așa cum l-am apucat și eu, era înconjurat de un teren de o rară frumusețe. Într-o parte era parcul și în cealaltă parte era grădină, pe care Ioan Oteteleșanu, în 1847, le încredințase pentru amenajare renumitului arhitect peisagist Karl Frederich Wilhem Mayer, fostul director al grădinilor imperiale din Viena, cunoscut la noi pentru amenajarea Grădinii Cișmigiu și a Parcului din Șoseaua Kiseleff. Renumitul arhitect peisagist a creat aici un adevărat răi de frumusețe. În anii când
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
parte era grădină, pe care Ioan Oteteleșanu, în 1847, le încredințase pentru amenajare renumitului arhitect peisagist Karl Frederich Wilhem Mayer, fostul director al grădinilor imperiale din Viena, cunoscut la noi pentru amenajarea Grădinii Cișmigiu și a Parcului din Șoseaua Kiseleff. Renumitul arhitect peisagist a creat aici un adevărat răi de frumusețe. În anii când eu am fost elevă acolo, 1944-1948, parcul își păstra prospețimea frumuseții, era foarte bine întreținut sub îngrijirea domnului Nicolae, agronomul școlii. În parc, printre copacii seculari, era
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
noi, oamenii, la nivel social planetar, nu suntem altceva decât “niște note muzicale în imensitatea variațiunilor de ritmuri cosmice și istorice, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane” (am citat din memorie din opera lui Vasile Pârvan - un renumit savant și arheolog român preocupat de preistoria geto-dacilor și în mod special de civilizația greco-elenă) M-am întrebat adeseori: de ce suntem noi, ca popor, diferiți de celelalte popoare? Și cum am ajuns să supraviețuim de mii de ani în sfârșitul
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
însoțească. - Vă aștept cu mare plăcere doamna Trifan. Mi-ați face mare bucurie! Desigur că ar trebui să facă recuperări și unde este mai indicat decât la mare? Dacă are nevoie de tratament balnear, totul se rezolvă. Avem cea mai renumită bază de tratament de pe litoral unde ne vizitează turiști din întreaga Europă. - Vom vedea domnule Dunca... - Ștefan ar fi suficient. - Ooo, mi-ar fi destul de greu. Sunteți mai tânăr este adevărat, dar nu știu dacă îmi pot permite o asemenea
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]
-
din capitala Moldovei. Gavril Istrate este printre puținii oameni de mare cultură aflați în viață, care i-a cunoscut personal pe Rebreanu, Lucian Blaga și Ibrăileanu, s-a bucurat de prelegerile lui Iorgu Iordan și George Călinescu, a fost profesorul renumitului actor Octavian Cotescu, al poeților Marin Sorescu, Aurel Rău, Valeriu Stancu și a unui număr însemnat de dascăli al căror nume a onorat învățământul mediu și universitar. Este o personalitate complexă, prin inteligență și spirit de acțiune, prin atitudinea și
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
mi-a venit ideea cum s-ar putea construi o nouă Troiță românească, având și funcția de „Rezonator stelar de bioluminiscență” și de “antenă tahionică”, având înserat pe ea desenul cu „Steaua arzătoare cu opt raze”. (TDS este un savant renumit, a scris „Fundamentele biofotonice ale conștiinței” - Teoria laserelor biofotonici”, carte pe care am citit-o în 2005 și pe care am primit-o cu dedicație chiar de la domnia sa. Rezonatorul profesorului TDS. Este deja brevetat și înscris la Oficiul de Mărci
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
noi, oamenii, la nivel social planetar, nu suntem altceva decât “niște note muzicale în imensitatea variațiunilor de ritmuri cosmice și istorice, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane” (am citat din memorie din opera lui Vasile Pârvan - un renumit savant și arheolog român preocupat de preistoria geto-dacilor și în mod special de civilizația greco-elenă) M-am întrebat adeseori: de ce suntem noi, ca popor, diferiți de celelalte popoare? Și cum am ajuns să supraviețuim de mii de ani în sfârșitul
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
aidoma unui disc solar ce răsare și apune ciclic din aceleași două puncte fixe ale Pâmântului spre a împrăștia în mod necondiționat tuturor ființelor lumină și viață... O călătorie de o jumătate de secol către propriul interior a uneia dintre renumitele interprete ale muzicii secolului XX, un traseu artistic marcat involuntar de aripa perversă a gloriei, dar prăbușit, în același timp, sub aspect uman în brațele durerii bine ascunse în spatele unei priviri inteligente ori a zâmbetului scenic de conveniență și înecat
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
religioase filozofice dedicate reformării standardelor morale ale societății, a încadrat oamenii în trei mari categorii privind căutările. Acestea au fost căutătorii după: cunoaștere (profesorii, oamenii de știință...), onoare ( aici referându-se la politicieni), câștig ( oamenii de afaceri onești). Unul dintre teologii renumiți, AW Tozer, mai adaugă încă două categorii la clasificarea filozofului antic. Și anume: „căutătorii după nimic" și aici face aluzie la oamenii instinctuali (cu numărul cel mai mare ) care nu își folosesc aproape deloc intelectul. Și, în sfârșit, mai puțini
DESPRE CĂUTĂRI ŞI ALEGERI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345457_a_346786]
-
public, nici nu începusem să mă iau în serios. La Festivalul de la Suceava, au fost niște întâlniri benefice pentru mine, oameni care mi-au dat încredere și imboldul de a trece la o altă etapă. În primul rând, criticul literar, renumit eminescolog, prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, care făcuse parte din juriu și mi-a spus că i-au plăcut mult textele mele, reținuse chiar anumite pasaje din ele; și atunci mi-am zis că, dacă un astfel de om
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
proaspăt și de calitate ireproșabilă, își lăudă el produsele în continuare. - Până atunci, pune și tu la rece aceste sticle cu vin vechi, de colecție, primite de la soțul doamnei Trifan. Să vedem ce vin mai produc podgoriile vrâncene atât de renumite încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare, care i-a dat Babei Vrâncioaia șapte munți să-i cultive cu viță de vie, pentru că i-a dat la rândul ei pe cei șapte fii, trimiși la război să lupte în dreapta lui
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
ei pe cei șapte fii, trimiși la război să lupte în dreapta lui. Nici nu am apucat să-l gust în cele două zile de când au sosit la mare invitatele mele, mai spuse Ștefan dându-i diplomatul. - Și acum sunt la fel de renumite, își apără Gloria zona sa viticolă. Nu s-a schimbat mai nimic în cei peste 525 de ani, în afara tehnologiei de prelucrare și îngrijire a viilor, nimic mai mult. Nu se mai zdrobesc strugurii de către fecioarele care-l călcau în
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
alt spectacol. Profita și el de prezența fetei în ultimele sale zile de vacanță la mare. Astăzi i-a propus Daliei să meargă la discoteca aflată în vogă în acest sejur și anume la discoteca Kremlin, unde se produceau DJ renumiți, veniți din capitală, unul chiar din Suedia. Spre bucuria sa, fata acceptă. Nu îl mai întâlnise pe Ștefan din ziua când s-au întors dimineața din Vama Veche, așa că începuse să se plictisească doar cu prezența mamei. După plecarea fetei
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
milă răcoarea binefăcătoare pe care o știam cu o duhoare de putregai și buruieni care năpădiseră fericite pârloaga ce le fusese astfel oferită în mod nesperat iar odată ajuns în poiana de la livada de sus unde știam că se află renumita Fântână a Bârzei, locul cu apa cristalină jinduită de toți călătorii, mi s-a încleștat maxilarul de furie descoperind colacul fărâmat și prăbușit cu dușmănie în fântână împreună cu mai multe gunoaie printre care și câteva cutii de conserve ce fuseseră
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
zis și eu, acceptând condiția, după ce m-am sfătuit și cu părinții mei. Cununia religioasă, cu mare alai, a avut loc la biserica “Adormirea Maicii Domnului” din centrul orașului, iar masa festivă, la crama restaurantului Continental din Constanța, unde concerta renumitul taraf “Continental”, completat cu muzicanți de la orchestra teatrului de estradă “Fantasio”, pentru partea de muzică ușoară. A fost o nuntă la care renumitul vin ghiurghiuliu și tămâios al lui tata curgea din oale de lut smălțuite, ca la hanurile străvechi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
Adormirea Maicii Domnului” din centrul orașului, iar masa festivă, la crama restaurantului Continental din Constanța, unde concerta renumitul taraf “Continental”, completat cu muzicanți de la orchestra teatrului de estradă “Fantasio”, pentru partea de muzică ușoară. A fost o nuntă la care renumitul vin ghiurghiuliu și tămâios al lui tata curgea din oale de lut smălțuite, ca la hanurile străvechi despre care citisem în copilărie. Luni dimineața, după debarcarea din taxiuri, m-am văzut singur-singurel cu noua mea familie, într-o casă străină
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]