5,495 matches
-
Chioaru este și poet), antologiile sunt, de regulă, realizate de critici literari. Daniel Ioniță alege ca un poet. Un poet-traducător. Ca dovadă a înzestrării sale în privința creativității, include la final și două poezii proprii, altfel, destul de onorabile. I se pot reproșa, desigur, unele omisiuni, ca și unele opțiuni (obiecții obișnuite în cazul aproape tuturor antologiilor), o anumită subiectivitate (obiecție curentă, de asemenea, chiar și la adresa criticilor antologatori), dar nu i se poate contesta acestei cărți unitatea. În privința limbii engleze, nu știu
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
individ să-l zdrobească în bătaie să-și reverse tot amarul adunat în ultimul timp însă se abținu îi întoarse spatele și plecă împreună cu Sofia așa o chema pe soția lui. În ultimul timp se certau tot mai des își reproșau unul altuia că ar fi vinovat pentru situația în care se găseau. Mai ales diminețile erau cele mai grele pentru Mihai pentru că se scula și începea treaz fiind să-și facă unele procese de conștiință pur și simplu stătea în fața
PAȘI SPRE ABIS de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353299_a_354628]
-
de atunci nu îi mai sună iar de câte ori ei îl căutau la telefon niciodată nu le mai răspundea. Uneori așa din senin izbucnea cearta între ei, Mihai se enerva și dorea să-și reverse tot amarul pe Sofia atunci îi reproșa în mod dur spunându-i: Nu îți e rușine de tine din ce erai odată iată în ce te-ai transformat acum, eu măcar sunt bărbat beau dar îmi port capul pe umeri.” ,,Nerușinatule uită-te în oglindă în ce
PAȘI SPRE ABIS de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353299_a_354628]
-
exemplară, pitorească, model de limbă și de imaginație epică, și că „opus acestui model (l-am putea numi: modelul flaubertian) este modelul prozatorului productiv (modelul, în fond, balzacian) amplu, eseistic, reflexiv, analitic”, agreat de majoritatea creatorilor de literatură. „Unii îi reproșează lui Breban că scrie prea mult, mai susține Simion, el le reproșează altora că scriu puțin și trăiesc, încă de tineri, ca niște pensionari ai reputației lor efemere”. Opinia mea este că muza nu trebuie forțată și energia talentului nu
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
acestui model (l-am putea numi: modelul flaubertian) este modelul prozatorului productiv (modelul, în fond, balzacian) amplu, eseistic, reflexiv, analitic”, agreat de majoritatea creatorilor de literatură. „Unii îi reproșează lui Breban că scrie prea mult, mai susține Simion, el le reproșează altora că scriu puțin și trăiesc, încă de tineri, ca niște pensionari ai reputației lor efemere”. Opinia mea este că muza nu trebuie forțată și energia talentului nu trebuie risipită numai de dragul de a scrie. Mai bine o operă redusă
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
lor de altfel -- oare ciracii din, fruntea oastei... nu-mi citesc gândurile?), nu datorită oamenilor (membrilor acestui partid după deformare în reformare, oameni frumoși în general, dar ușor-manipulabili prin structura lor socio-culturală tradițională), mulți devotați ideologiei (?!) ceea ce nu este de reproșat, (doar dacă ne gândim la procentul prea mare - se trage un semn de alarmă!?), gândindu-ne la Purgatoriul din care se extrag, ci datorită mișcărilor tectonice din vârful piramidei, și de aici și de mai sus; lipsa de respect, minciună
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
funcția pe care o ocup. Chiar se învăța pe vremea când eu eram elevă, existau elevi buni, dar și elevi mai slabi la învățătură. Unii doar atât puteau, alții erau mai leneși. Niciodată părinții noștri nu veneau la școală să reproșeze dascălilor sau să le ceară socoteală pentru o notă mică, ori că ne-au urecheat că am fost neatenți la lecții! Iar dacă ar trebui să vă dau câteva nume de dascăli ce și-au lăsat amprenta în inima mea
REVISTA ,, CRONICI MOVILENE”- INTERVIU CU MOVILENI DE SUCCES de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352903_a_354232]
-
În viață nu poți țopăi fericit tot timpul. Nu înțelegi un lucru pe deplin decât dacă poți să-l explici bunicii (Albert Einstein). • Uneori ești îmbrățișat de un zâmbet, alte ori ești doborât de o privire. • Păcat că cei care reproșează mereu nu vin și cu niscaiva soluții... • Din nefericire și un geniu al răului este considerat... geniu. • Când e vorba de bani, toți au aceași religie (Voltaire). • Suntem cea ce mâncăm. De acea e bine să nu mâncăm rahat. Dr.
BUNUL SIMŢ & O UŞĂ DESCHISĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352959_a_354288]
-
îi imprimă virtuți ale negației, o susțin ca pilonii unui templu lacustru, o fac adorabilă în autoadmirația în care se cufundă. După ce tatăl tău a paralizat, oamenii te roagă să le repovestești anumite pasaje ale basmului său. Evită să-ți reproșeze devierile de la versiunea originală rămasă neterminată. Și eu te însoțesc, punând la dispoziția ta excrescențele mele onirice în călătoria pe un tărâm al mirificului metamorfozat, acolo unde moartea își dă întâlnire cu fertilitatea primordială, cu regenerarea ciclică și subtilitatea sintezei
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
că acolo navighează vulcani colțuroși, or eu sunt o pecete pe alizee, mereu ascunsă sub naframa lăsată la întâmplare pe statui identice cu pagina ce va fi trecut peste volumul tainelor. Am gândit precum un trandafir de catifea, mi-am reproșat, ridicându-mi umerii rochiei care atingea cerul. Vei trece cu mine peste vârfuri de cetăți, îmi vei săruta părul și primul impuls va fi să-mi inversezi clipele în așa fel încât să-ți reprezint ființa. Știu cum voi proceda
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
a crescut pe mine și pe sora mea, a fost și este alături de noi în momentele fericite si cele mai puțin fericite, ne-a ajutat și încă ne mai ajută să ne creștem proprii noștri copii și nu ne-a reproșat niciodată că este greu, că nu poate, că este obosită sau că de-acum trebuie să ne descurcăm singure că ea și-a făcut datoria. Are un simț al datoriei față de ceilalți care nu poate fi exprimat în cuvinte și
„A FI MAMĂ ESTE CARIERA CEA MAI DE SUCCES DIN TOATE TIMPURILE ŞI PÂNĂ ÎN PREZENT” de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354428_a_355757]
-
Mircea își petrecea zilele făcând naveta la Mangalia la plajă. Se gândise să profite de buna dispoziție pe care i-o dădea prezența Săndicăi în viața sa, ca să încerce o reconciliere cu familia. În definitiv, nu avea ce să le reproșeze. Fiecare părinte dorea ca fiul sau fiica să ajungă cât mai bine. Dacă el le-a refuzat ajutorul privind repartiția la terminarea facultății era doar problema sa, nu și a părinților. Știa că mamă-sa va fi mai vehementă în
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
te apuci să faci mâncare pentru toată familia, să faci curățenie în toată casa, să strângi haine și jucării împrăștiate peste tot și să nu primești o vorbă bună drept răsplată din contră să fii jignită , umilită, să ți se reproșeze că "mâncarea ta nu e bună ca a lui mami" iar drăguța de bunii să reproșeze că nu e așa curățenie ca pe vremea lu' fosta, care apropo n-avea servici si și ocupa "atât de bine" de familie. Dar
POVESTEA UNEI SPERANŢE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353020_a_354349]
-
haine și jucării împrăștiate peste tot și să nu primești o vorbă bună drept răsplată din contră să fii jignită , umilită, să ți se reproșeze că "mâncarea ta nu e bună ca a lui mami" iar drăguța de bunii să reproșeze că nu e așa curățenie ca pe vremea lu' fosta, care apropo n-avea servici si și ocupa "atât de bine" de familie. Dar astea erau niște mici impedimente pe care spera să le depășească, în timp, prin rabdare si
POVESTEA UNEI SPERANŢE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353020_a_354349]
-
până ne stingem. Era încă devreme, dar întuneric între noi. Cu o stare permanentă de disconfort intram mereu în casă fără să observ că focul este deja făcut și masa este pusă. Priveam sec, fără entuziasm prin cameră căutând să reproșez orice lucru mărunt. Credeam că totul mi se cuvine și dacă nu păream nemulțumit, ceva nu era în regulă. M-am așezat la masă și am început să mănânc fără să aștept pe cineva. Foarte bună mâncarea, dar mă abțineam
IARNA TRECUTA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353094_a_354423]
-
de ea, alergau disperați să o prindă. Ferească sfântul dacă nimerea printre cele două bețe așezate la distanța de trei pași unul de altul. Unii strigau ,,Uraaaaaa!” și băteau palma , iar alții se îmbrânceau cu piepturile între ei și-și reproșau că nu au fost destul de vigilenți cu acest obiect rotund din cauciuc. O fetiță dolofană striga din toți plămânii: - Gata!... Terminați cu cearta!... Să continuăm jocul. E zăpăcita de Măriuța...Nu se lasă de băieți, nici în ruptul capului. Când
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
fel de importanță. În relație cu oamenii legii, cât timp îi știe complici li se adresează cu un respect familiar, precum domnului comisar, cu apelativul nene: „Merg și eu la secție, nene Turturene [ ... ].” Când chivuțele sunt eliberate și comisarul îi reproșează că le face necazuri cu ipohondriile lui, d-l Lefter schimbă din nou registrul lingvistic. Mânia lui se revarsă într-o avalanșă de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
la catedra de spaniolă a Universității «Al. I. Cuza» din Iași. Va crea un centru cultural chilian și va fi atașat cultural al statului Chile la București. Deși căsătorit cu o ieșeancă, având împreună doi copii și neavând ce să reproșeze românilor care l-au adoptat ca pe unul de-al lor, în 1997 pleacă în Chile cu toată familia. După zece ani, în 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană și se putea, de acum, mult mai ușor călători în
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
că mama lui nu o prea plăcea. Se vedea că ar fi vrut o altă noră pentru unicul ei copil. Veronica nu se ferea să-și manifeste dezaprobarea, chiar dacă la primul contact cu viitoarea noră nu a avut ce-i reproșa. Nu-l înțelegea pe Mircea ce a găsit la această fată? Recunoștea în sinea sa că este frumoasă, chiar și inteligentă, dar de aici și până a o lua de soție era cale lungă. De ce să nu se căsătorească cu
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
dat seama de seriozitatea situației. - Guvernanta voastră are să va comunice ceva. - Pleci ? a ridicat ochii din pământ, Leon. - Te rugăm, să ne scuzi, domnișoară Alma dacă am fost nepoliticoși! - Oh, nu! Nicidecum, Eduard! Sunteți minunați și nu am nimic de reproșat. Nu are legătură cu voi, plecarea mea. Părinții mei au nevoie de mine. - Te mai întorci? Dumnezeule! Leon avea întrebări scurte. O lăsa fără replică. Alma făcea eforturi să nu-i tremure vocea. Se lăsă în jos, la nivelul băiatului
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
fi dăruit dintr-o dragoste sinceră și dezinteresată, o dragoste curată cum a fost și sufletul ei. Era prima virgină întâlnită și era mândru că aceasta era Andrada, dacă se vor căsători cândva. Nu avea niciodată un motiv să-i reproșeze că s-a culcat cu altul, sau să o bănuie că poate gândi cumva la faptul că el nu este la fel de bun în pat ca alt partener întâlnit în timpul experiențelor sale sexuale. În timp ce tot își punea întrebări la care găsea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
cunoscut-o pe cea care a devenit ulterior marea mea dragoste. Ironia vieții, nu-i așa? Raisa nu doar că era o evreică get-beget, dar mai era și țigancă pe deasupra. Târziu de tot, după ce am cunoscut-o, ea mi-a reproșat că i-am ucis fratele. La momentul când mi-a spus, nu-mi dădeam seama nici când, nici unde s-a petrecut asta, dar apoi mi-am adus aminte. Într-o seară am ieșit cu Helmut, soldatul meu, cel care
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
beam în neștire până cădeam lat în curte, mort de beat, apoi Helmut mă târa în baracă, în pat. Seară de seară, noapte de noapte, de o adusesem pe Raisa în pragul nebuniei. - Bei ca un porc ce ești!, îmi reproșa ea. - Beau de supărare, Raisa, îi răspundeam amar. Relația noastră începuse să se deterioreze dramatic, Raisei fiindu-i scârbă de mine, ajungând să mă urască și să mă ocolească. Cât despre relațiile noastre intime, acestea deveniseră din ce în ce mai rare pentru că nu
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
lui Lazăr Iisus a mers în Betania, unde a participat la cină în casa acestuia. Drept mulțumire Maria, sora lui, i-a uns picioarele cu nard de mare preț și le-a șters cu părul ei. Iuda Iscarioteanul i-a reproșat acest fapt și i-a spus că mai bine vindea nardul și le dădea banii săracilor. În realitate el era fur și vroia să își însușească o parte din acești bani. Pentru a împlini cuvântul Scripturii Iisus a intrat în
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
putem, oare, mândri cu o asemenea lipsă? Nicidecum! Nimeni nu poate excela nicăieri prin carențe. Inexistența unei catedrale în București este o mare carență, nu numai a Capitalei noastre, ci și a poporului român căruia mulți dintre vizitatorii străini îi reproșează că nu a fost capabil să aibă în capitala țării ceea ce capitalele lor au: Catedrală. Nu știu de ce unora dintre noi le este indiferentă o atare apreciere, știut fiind că nu suntem mai prejos decât alte popoare europene. În orice
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]