11,123 matches
-
limbii de lemn sau al limbajului birocratic. Codul elaborat dezvăluie totul, nu pentru că ar fi „mai bine” astfel, ci întrucât este necesar pentru ca fiecare să înțeleagă. El trebuie să fie elaborat deoarece circumstanțele nu permit vorbitorilor să fie rezumativi. Codul restrâns este, prin urmare, foarte valoros în cazul semnificațiilor împărtășite, stabilite și statice. Dacă însă vrei să ieși din cadrele comunicaționale prestabilite, să spui ceva nou, mai ales ceva care pune sub semnul întrebării ceea ce este de la sine înțeles, trebuie să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prestabilite, să spui ceva nou, mai ales ceva care pune sub semnul întrebării ceea ce este de la sine înțeles, trebuie să folosești un cod elaborat. Cercetările lui Bernstein au arătat că elevii din clasele muncitorești au acces doar la codul lor restrâns, în timp ce elevii din clasele mijlocii au acces atât la codurile restrânse, cât și la cele elaborate. Avantajul elevilor din clasele mijlocii se datorează faptului că aceștia sunt mult mai mobili atât geografic, cât și social și cultural, deoarece școlile și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
semnul întrebării ceea ce este de la sine înțeles, trebuie să folosești un cod elaborat. Cercetările lui Bernstein au arătat că elevii din clasele muncitorești au acces doar la codul lor restrâns, în timp ce elevii din clasele mijlocii au acces atât la codurile restrânse, cât și la cele elaborate. Avantajul elevilor din clasele mijlocii se datorează faptului că aceștia sunt mult mai mobili atât geografic, cât și social și cultural, deoarece școlile și universitățile au următoarele caracteristici: - sunt preocupate de introducerea unor noi cunoștințe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
presupun performanța verbală. 2. Pe de altă parte, adeseori situațiile în care elevii sau studenții par a înțelege greu ce spune profesorul nu semnifică faptul că aceștia nu stăpânesc codurile elaborate, ci reflectă folosirea în exces de către profesori a codurilor restrânse specifice comunității lor științifice (jargon, abrevieri, neologisme). 3. Trebuie să ținem cont de faptul că folosirea codului restrâns oferă siguranță. Limbajul unei colectivități se dezvoltă prin istoria sa și prin interacțiunile din interiorul ei, iar folosirea acestuia poate să fie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
greu ce spune profesorul nu semnifică faptul că aceștia nu stăpânesc codurile elaborate, ci reflectă folosirea în exces de către profesori a codurilor restrânse specifice comunității lor științifice (jargon, abrevieri, neologisme). 3. Trebuie să ținem cont de faptul că folosirea codului restrâns oferă siguranță. Limbajul unei colectivități se dezvoltă prin istoria sa și prin interacțiunile din interiorul ei, iar folosirea acestuia poate să fie importantă și puternică din punct de vedere social. Rezumattc "Rezumat" • Pentru contribuția școlii la menținerea inegalităților sociale importantă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Basil Bernstein are o teorie sociolingvistică ce explică rezultatele școlare mai slabe ale copiilor din clasele muncitorești. Aceștia stăpânesc în mai mică măsură codurile lingvistice elaborate. Codurile elaborate permit exprimarea ideilor indiferent de auditoriu sau de circumstanțele comunicării, în timp ce codul restrâns este specific unor contexte limitate. Avantajul copiilor din clasele mijlocii derivă din mobilitatea lor geografică și socială mai mare, pe de o parte, și din faptul că școlile folosesc cu preponderență coduri elaborate, pe de alta. Capitolul XII tc "Capitolul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de desfășurare a competiției se complică suplimentar la nivelul teoriei, dacă se observă că între firmele aceleiași industrii apar diferențe sistematice de performanță și comportament strategic, fapt ce fundamentează conceptul de grup strategic. Altfel spus, competiția se desfășoară în cadrul mai restrâns al unui grup strategic, concurența între grupuri sau între firme aparținând unor grupuri diferite fiind considerată slabă. S-au propus următoarele criterii ale segmentării strategice (Stratégor, 1988): • consumatorii: criteriul, împrumutat din marketing, constă în diferențierea consumatorilor după vârstă, sex, venituri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
înseamnă și că va exista după aderare pericolul eliminării multor firme chiar de pe piața autohtonă. Din punctul de vedere al instrumentului strategic discutat, constatarea anterioară, chiar și cu rezerva dată de lipsa unor studii tematice, sugerează că utilizarea sa este restrânsă. Nu există studii care să dea sugestii privind motivele acestei situații, dar este probabil ca dificultățile de natură practică să fie insurmontabile, iar miza să fie încă nesemnificativă pentru majoritatea firmelor din România. La fel de probabil este faptul că, deși nu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
aceasta acordă franciza pentru respectivul produs. Inițial, sistemul a însemnat un avantaj pentru susținerea creșterii, pentru ca apoi să devină soluția pentru legislația antimonopol americană. Aceasta restricționa implicarea firmei în dezvoltarea capacităților de îmbuteliere, ceea ce a avut drept consecință o utilizare restrânsă a efectului de talie în realizarea capacităților de îmbuteliere. Restricțiile au fost eliminate în 1980 de președintele Jimmy Carter, care era un fan Coke recunoscut (Pearce și Robinson, 1997). Din acest moment, deși schema de parteneriat cu firmele de îmbuteliere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
neproductivă asupra procen telor de absorbție -, către zona calitativă - crearea unei baze de conlucrare Între factorii interesați, calibrarea adecvată a strategiilor cu nevoile reale de dezvoltare și punerea În valoare a beneficiilor politicii de coeziune la nivel european. În sens restrâns, studiul prezentat se dorește a fi o toolbox (o trusă de instrumente specifice Managementului Cunoașterii), menită să asigure un strict necesar de pârghii care pot fi folosite În eficientizarea mecanismului și a sistemului de absorbție a fondurilor nerambursabile, asigurând astfel
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ar urma articulațiile naturale ale genului. Prin urmare, trebuie să continuăm să împărțim după părți (kataă me/lh) după principiul reducției: trebuie divizat cât mai mult în cât mai puține părți („Căci trebuie să divizăm întotdeauna în numărul cel mai restrâns cu putință.”) Din cele analizate anterior putem deduce că există trei feluri de diviziune: 1) cea prin multiplicități nedefinite, considerată greșită și care suscită ironii și glume; 2) dihotomia mediană, marcată de reguli provizorii, aleatorii și aproximative; 3) diviziunea naturală
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dintodeauna propriile mituri institutive de sens. Înțelegem aici termenul de mit în sensul propus de Roland Barthes ca orice discurs vizual sau verbal (inclusiv fotografii sau articole de ziar) menit să satureze orizontul unei convingeri. Termenul de mit (în sens restrâns) a fost discreditat de Epoca Luminilor și mai apoi de scientism. Totuși, ceea ce azi numim politică de imagine (orizont al verosimilității istorice) este însă, la limită, tot un câmp structurat mitic. În fapt, discreditarea termenului de mit a fost posibilă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tehnici specifice. Complexitatea și unicitatea ființei umane nu permite formularea și recomandarea unei singure strategii. Fiecare domeniu al vieții are particularități și limite practic imposibil de cuprins în scheme teoretice (Neacșu, I., 1990). Literatura psihopedagogică destinată acestui subiect este relativ restrânsă. Unele încercări sunt legate mai ales de motivație, interese, aspirații și atitudini, privite ca factori motivatori în contextul activităților școlare. Comunicarea de tip persuasiv, metodele directe implicând condiționările clasice și operante, și unele metode indirecte (mai puțin sistematizate, cu posibilități
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și de structura neuro-psihică a copilului (de exemplu, debilitate mentală, hiperemotivitate, autism, tendințe agresive etc.); 2. unele particularități ale personalității în formare (de exemplu, diferite tulburări de caracter, sau atitudini negative, formate sub influența unor factori defavorabili ai mediului). Spațiul restrâns acordat acestui material nu ne permite să realizăm decât unele considerații succinte asupra factorilor menționați. 1. Determinările ereditare, deși importante, nu trebuie să ducă la exagerări de genul: „inadaptat prin naștere”, care favorizează un anumit „fatalism” educațional. Adevărul este că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rigorile rațiunii. Desigur, iluminarea nu e condiționată numai de munca prealabilă, ci și de întreaga cultură a creatorului, de varietatea cunoștințelor sale. 5. Dezvoltarea creativitățiitc "5. Dezvoltarea creativit\ții" Multă vreme creativitatea a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorități restrânse, ceea ce este adevărat dacă ne gândim la nivelul creativității inovatoare și la cel al creativității emergente. Distingându-se mai multe trepte calitative în creație și observând cum și eforturile de gândire obișnuită implică ceva nou, cel puțin pentru persoana aflată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se pot organiza grupuri de 4 membri, având la dispoziție 15 minute. e. Discuția panel. În engleză termenul „panel” înseamnă „jurați”. Și în acest caz e vorba de participarea unor colectivități mai mari. Discuția propriu-zisă se desfășoară într-un grup restrâns („jurații”) format din persoane foarte competente în domeniul respectiv. Ceilalți Ă pot fi zeci de persoane Ă ascultă în tăcere ceea ce se discută, dar pot interveni prin bilețele trimise „juraților”. Uneori bilețelele sunt din hârtie colorată: cele albastre conțin întrebări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
subiect. Capitolul de față dezvăluie în realitate una dintre istoriile cercetării creativității, și nu singura existentă. Încercarea noastră de a prezenta amplele și cuprinzătoarele transformări istorice ale conceptului de creativitate diferă complet de eforturile de a descrie evoluții istorice mai restrânse ale domeniului creativității. Bullough, Bullough și Mauro (1981), Grey (1966), Kroeber (1944, 1956), Martindale (1992), Naroll și colaboratorii săi (1971), precum și Sorokin (1947) au comparat epoci istorice specifice în funcție de diferiți indici ai creativității. De exemplu, Bullough și colaboratorii săi comparau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din nevoia de a compatibiliza produsul cu interesele umane, sociale sau culturale la care se raportează procesul creativ. Persoana creativă poate porni de la o idee bizară, care după o perioadă scurtă de timp va deveni populară și într-un cadru restrâns va înceta să mai fie considerată bizară. Însă creatorul eficient trebuie să fie mereu atent la normele și credințele celorlalți pentru a crea un produs pe care să îl recunoască și să îl aprecieze. Chiar și un individ cu mult
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
impune o reformulare a întrebărilor. Cu toate că am subliniat unicitatea fiecărui caz, sunt posibile câteva generalizări interesante. De exemplu, unele studii de caz au condus la așa-numita regulă a celor zece ani, descoperirea conform căreia unui individ sau unui grup restrâns îi sunt necesari aproximativ zece ani pentru revizuiri semnificative ale modului propriu de gândire. Aceasta nu este un tip de descoperire la care se poate ajunge fără analiza fiecărui caz în parte. La suprafață, dată fiind rememorarea selectivă și uitarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre rezultatele cumulate ale testelor de creativitate și IQ, pe care Getzels și Jackson nu au dat-o, la valoarea 0,40. McNemar a spus că această valoare de 0,40 este foarte scăzută, din cauza erorilor de evaluare uzuale, gamei restrânse a IQ-ului (o medie de 132) și a faptului că pentru IQ a fost folosită o combinație de teste Stanford-Binet, Henmon-Nelson și Wechsler. O valoare a corelației în care s-au luat în considerare acești factori diminuanți ar sprijini
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în domeniul respectiv. Acești „cerberi” sunt ceea ce numim aici „aria de specialitate”. Termenul arie este folosit adesea pentru a desemna o întreagă disciplină sau un tip de activitate. În contextul de față însă, eu voi da termenului un sens mai restrâns și îl voi folosi pentru a desemna doar organizarea socială a acelui domeniu - profesorii, criticii, redactorii de ziare, custozii muzeelor, directorii de agenții și membrii comitetelor de conducere ale fundațiilor, care stabilesc ce aparține și ce nu aparține domeniului respectiv
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Kasof, 1995)? În modelul bazat pe sisteme, „cerberii” care au dreptul să adauge unui domeniu „meme” sunt desemnați colectiv prin „aria de specialitate”. Unele domenii, cum este cel al limbilor și literaturii asiriene, pot avea o arie de specialitate foarte restrânsă, alcătuită cam dintr-o duzină de savanți din toată lumea. Altele, cum este ingineria electronică, pot avea mii de specialiști a căror părere contează în recunoașterea unui lucru nou viabil. Pentru produsele de larg consum, cum sunt băuturile răcoritoare sau filmele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
toată lumea. Altele, cum este ingineria electronică, pot avea mii de specialiști a căror părere contează în recunoașterea unui lucru nou viabil. Pentru produsele de larg consum, cum sunt băuturile răcoritoare sau filmele, aria de specialitate poate include nu numai gruparea restrânsă a promotorilor produselor și a criticilor, ci și publicul larg. De exemplu, New Coke nu face parte din cultură deoarece, chiar dacă a trecut cu bine de evaluarea ariei de specialitate restrânse a specialiștilor în băuturi, nu a trecut testul gustului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
anumită măsură, de codificarea domeniului pe cale îl slujește. Atunci când domeniul este secret și foarte strict codificat, cum e cazul asiriologiei sau biologiei moleculare, decizia privind „memele” noi care merită să fie acceptate este luată de o arie de specialitate relativ restrânsă, care este obligată să respecte tradiția și regulile domeniului. Pe de altă parte, în cazul cinematografiei sau al muzicii ușoare, care sunt mult mai accesibile publicului larg, știm cu toții că aria de specialitate formată din experți nu este capabilă să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
abia după 1918. În aceste condiții, inițiativele În privința programelor de asistență socială și sănătate publică nu au fost supuse nici unor influențe, dar nici nu au beneficiat de sprijin din interiorul sau din exteriorul canalelor oficiale, rămânând apanajul unui grup reformist restrâns, ai cărui membri, proveniți din diferite profesii, lucrau În serviciul statului. Singura tematică populistă căreia i s-a acordat atenție a fost soarta românilor din afara granițelor Regatului: din Transilvania, Bucovina, sudul Dobrogei și Basarabia. Carol I, primul rege al României
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]